617 matches
-
cultură a portaltoiului viticol; - Tehnologii inovative de forțare a vițelor altoite utilizând energia verde; - Elite clonale de portaltoi; - Realizarea unui echipament inteligent pentru dirijarea condițiilor de mediu și asigurarea cu panouri fotovoltaice a energiei necesare procesului de forțare a vițelor altoite; - Broșură de prezentare a tehnologiilor propuse pentru implementarea în unitățile producătoare de material săditor viticol. Adaptarea viticulturii pe termen mediu și lung la schimbările climatice globale, include modificarea materialului vegetal, de exemplu,portaltoi,soiuri, clone și a tehnicilor viticole. In acest context
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
obiectiv vor fi abordate următoarele aspecte: realizarea unor verigi tehnologice diferențiate de producere a butașilor portaltoi și a ochilor altoi (sisteme de intreținere a solului, de fertilizare, conducere și protecție fitosanitară); optimizarea unor verigi tehnologice privind altoirea și forțarea vițelor altoite; elaborarea unor verigi tehnologice diferențiate în școala de viță. De asemenea se vor crea nuclee de material inițial, bază și certificat din soiuri autohtone din vechiul și actualul sortiment, cu soiurile și clone noi obținute de cercetarea viti-vinicolă româneascã, în
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
pridvorul cel umbrit, Își împletesc zorelele-n volane Culori de ametist și malachit. Cobor pe două trepte de lemn vechi Spre stratul învrâstat de micșunele Și mă salută din înalt, perechi, Săgetând aprig cerul rândunele. Pe-o bancă, sub cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet
APROAPE de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381333_a_382662]
-
pridvorul cel umbrit, Își împletesc zorelele-n volane Culori de ametist și malachit. Cobor pe două trepte de lemn vechi Spre stratul învrâstat de micșunele Și mă salută din înalt, perechi, Săgetând aprig cerul rândunele. Pe-o bancă, sub cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
de aici și până la a fura cu toptanul paragrafe, pagini, texte întregi, diferența o face caracterul. Am făcut astfel de decoperiri tocmai la ziși scriitori cu zise titluri din cele citate mai sus și am găsit chiar propriile mele compuneri altoite pe încărcătura unor scrieri pestrițe, inautentice, ale unora. Ca să faci așa ceva, mai ales atunci când zugrăvești în cuvinte o personalitate, nu făptuiești ceva deosebit de nevasta care face un copil cu altcineva și bărbatul ei se laudă cât de frumos, sănătos și
PAUL SURUGIU (FUEGO). CALIGRAFIERI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373557_a_374886]
-
the first old lady *** Trupa de balet - vântul de primăvară dansând cu norii Ballet troupe - spring wind dancing with clouds *** În părul doamnei - o rază rătăcita aduce toamnă În the lady’s hair - a stray ray brings the autumn *** Gutui altoit - pe o creangă a crescut o lună plină Engrafted quince - on a branch a full moon grew *** Vântul desprinzând ultimele petice - hainele toamnei The wind taking off the last patches - autumn clothes *** Vrăbii ascultând - prin sârmă de telegraf știrile verii
HAIKU 3 de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372823_a_374152]
-
cinstea printre altele, dacă-mi aduc bine aminte, o finanțare europeană pentru ridicarea culturii poporului român, pe banii aceștia o echipă de la BBC venind să-i învețe pe dramaturgii și regizorii români cum se realizează „ Soap-Opera” - un fel de manea altoită pe ceea ce este mai vulgar în telenovele. Experiment care, de fapt a și eșuat ne având, din fericire, succes la Teatrul National Radiofonic ai cărui ascultători români fuseseră cât de cât obișnuiți cu integrala Shakespeare. Cum eu făcusem cândva o
DORUL DE FĂNUŞ... SAU DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI de CORNELIU LEU în ediţia nr. 685 din 15 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344764_a_346093]
-
plantate în oricare creier. Eu viața nu mi-o schimb pe-un mărunțiș, Și gândul orișicui nu voi să-l cutreier. Gândiți, semenii mei, frumosu-i fără capăt. Gândiți cât mai profund și mai ales. Eu visul ca pe-o creangă altoită-l capăt Și răspândesc cu el întregul Univers. În gânduri sănătoase inima-mi tresaltă, Din gânduri e țesut al meu destin. Iubirea stă cu ura în calea-mi laolaltă. De mare bucurie - și mari dureri se țin. Spre nenorocul meu
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
Îți bat în poartă, Sunt obosit, murdar și plin de vină, Am fost pierdut în lume ani la rândul, Am colindat în lung și-n lat pământul, Dar nicăieri nu am găsit lumină. Mă las cuprins de mrejele sfințirii Și altoit, privesc spre zări senine, Însuflețit de-o dragoste agape, Simt c-aș putea umbla acum pe ape, Căci Domnul meu Isus, e lângă mine. "Copilul Meu, mulți ani am așteptat, Să te întorci și să îți ceri iertare... Când ai
MĂ IARTĂ TATĂ! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373225_a_374554]
-
de la symétrie axiale : Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci pe geamuri. Ploua. Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată durerea, ce-o simt, n-o simt în mine, în inimă, în piept, ci-n picurii de ploaie care curg. Și altoita pe ființă mea imensă lume cu toamnă și cu seară ei mă doare că o rană. Spre munți trec nori cu urgerele pline. Și ploua. (Melancolie) (Blaga, 2010 : 55) Un vent solitaire sèche șes larmes froides aux carreaux. Îl pleut
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
servește la identificarea rapidă a virusurilor comune la specia respectivă, metodele și indicatorii fiind diferiți de la o specie la alta. Ca indicatori sunt folosiți: Spy 227, R 12740-7A, Virginia Crab, Sugar Crab, Lord Lambourne, Malus platycarpa. După 6-8 săptămâni, indicatorul altoit pe lemn provenit de la pomi bolnavi manifestă simptomele caracteristice virusului prezent. o testarea de bază se execută cu indicatori cultivați în câmp, folosind grefarea de scoarță, inocularea simplă sau dublă. Scopul testării de bază este identificarea tuturor virusurilor ce infectează
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de agricultură produc de obicei un peisaj vegetal care este mai puțin divers decât unul asupra căruia nu s-a intervenit. Supraviețuirea plantelor cultivate, o dată ele complet domesticite, Începe să depindă de activitățile cultivatorilor lor - defrișare, arderea arbuștilor, săpat, plivit, altoit, fertilizare. Strict vorbind, o cultură pe un câmp nu constituie un peisaj artificial, având În vedere că toate animalele, inclusiv oamenii, Își modifică mediul În Încercarea de a obține hrană. Sigur este totuși că majoritatea speciilor cultivate de Homo sapiens
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
am hotărât să las meniul în grija mamei din cauza conflagrațiilor provocate de broccoli la nunta lui Claire. (O luptă îndârjită care a ținut aproape o săptămână, în care mama susținea că broccoli e „de fițe“ și nimic altceva decât „conopidă altoită“, și Claire zbiera că, dacă nu poate mânca leguma ei preferată la nunta ei, atunci când o putea mânca?) Din punctul meu de vedere, mâncarea e întotdeauna oribilă la nunți, așa că n-are rost să te cerți dacă să le servești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
stânjeniri. Înțelegi tu? - Ții tu mult să înțeleg?. Te pricepi la butași, grădinărițo, și eu care credeam că nu deosebești un bujor de o conopidă pe lujer! - Nu deosebesc - râse Mini - dar pe aceeași tulpină dacă a crescut un ram altoit, simt numaidecât că nu e de acolo, chiar dacă nu știu pentru ce. E un popor numeros acesta al altoiților care nu are nume și trăiește pieziș din sucul a două plante. . . Ceea ce interesează la Mika-Le nu e că face și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
deosebești un bujor de o conopidă pe lujer! - Nu deosebesc - râse Mini - dar pe aceeași tulpină dacă a crescut un ram altoit, simt numaidecât că nu e de acolo, chiar dacă nu știu pentru ce. E un popor numeros acesta al altoiților care nu are nume și trăiește pieziș din sucul a două plante. . . Ceea ce interesează la Mika-Le nu e că face și ea parte din acest popor al altoiților, ci că exprimă siluirea acelei infuziuni. Nu e fruct, nici floare dintr-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
acolo, chiar dacă nu știu pentru ce. E un popor numeros acesta al altoiților care nu are nume și trăiește pieziș din sucul a două plante. . . Ceea ce interesează la Mika-Le nu e că face și ea parte din acest popor al altoiților, ci că exprimă siluirea acelei infuziuni. Nu e fruct, nici floare dintr-un altoi; e buba mică care a crescut pe locul siluirei - Mini, draga mea, abdic! Trăgând pe Mini de mână, Nory se atârnă de tramvai. Un singur vagon
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
gama de sentimente ce mi-au orientat gândirea asupra acestui fapt și consemnez următoarele, cu titlul „Moartea bravă a cireșului meu goldan”. Cu ani în urmă, exact într-o zi de 4 aprilie 1974 am cumpărat din piață doi cireși altoiți, care să-mi umple unele goluri din curtea și grădina mea. Când am devenit proprietarul casei, nu aveam decât un zarzăr uriaș spre partea sudică a gospodăriei, spre poartă. Acesta, de o vigurozitate extremă, rodea un car de fructe care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
din volumele publicate de poet până în 2012, începând cu „inedite din 1975-1987”. Se poate aprecia, astfel, că poemele din Ferestre în cer (2012) constituie - cronologic, cel puțin - summumul creației autorului, în care transcenderea, gardată de îngeri albaștri sau numai rază / altoită pe mine, se face doar fragmentar, când Se iscă de-a valma ferestre / În cer. Este o poezie inițiatică, scrisă în vers liber, pusă sub semnul postmodernismului (prin intertextualitate, fragmentarism, amestecul de gravitate și ironie etc.) încă din titlul, unde
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ea. Presentimentul, uneori destul de precoce, al finalului este o consecință a unei asemenea perspective ontologice: nu mai e mult și am să devin / încă o literă pe care n-o știe nimeni. Invazia banalităților cotidianului în spațiul prezervat al insului, altoit precoce cu frica (frica mi-a fost sădită în corp de la început / nici n-au așteptat anotimpul prielnic), determină o reacție firească în ordinea viețuirii: nu-i de mirare că-n cele din urmă / simțurile se atrofiază / mintea acceptă demența
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
grâul trebuia secerat, cartofii trebuiau prășiți, culeși, duși în pivniță, iarba trebuia cosită de două ori, o dată pentru fân, apoi, toamna, pentru otavă, fructele trebuiau adunate, transportate în pătul. Mai existau zaplazurile care putrezeau și trebuiau reparate, merii trebuiau spoiți, altoiți și tratați. Toate acestea, și altele, cereau zile serioase de lucru, iar "unchiul George" nu prea era dispus să plătească. Se va fi gândit, oare, că ducerea mea la liceul "Spiru Haret" îi permitea să-i ceară tatei, drept recunoștință
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în plină zi, se gândea la Veterinara, dar noaptea o visa pe Ghazal. Gândul i se întorcea la nevastă-sa ca la un sâmbure ce ar fi urmat să-ncolțească în carnea lui, ca la un spin roșu de trandafir altoit. Și-o amintea fericită, în seara logodnei lor, apoi la maternitate, cu Armin Caryan. În vis, ajungea la înstrăinarea ce îi măcinase mult timp, înainte de fuga lui. Ultima oară când i se păruse că îl iubește cu adevărat fusese la
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
anul 1955, comuna Oncești avea o suprafață de 4.811,10 ha, terenul fiind astfel împărțit: teren arabil - 2.608,56 ha, teren arabil în vatra satului - 361,65 ha, fânețe naturale - 39,19 ha, pășune - 563,06 ha, vii altoite - 0,03 ha, vii hibride - 127,15 ha, livezi - 0,35 ha, păduri - 844,74 ha, bălți și lacuri 48,77 ha, clădiri și curți - 74,94 ha, teren neutilizabil - 143,26 ha. În 1958, în satul Tarnița nu exista
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aici asigurau consumul populației din sate, surplusul fiind vândut la târgurile și iarmaroacele de peste an, pentru care se plăteau diverse dări, cum ar fi „camăna”, „cotărâtul 1” sau „bourăritul”. După cooperativizarea agriculturii, în locul viilor izolate au apărut plantații de vie altoită. Acestea au fost cultivate pe locuri în pantă, sub formă de terase, în punctele „Cioara” și „Satu Nou”, însumând circa 50 de hectare. Lucrările de întreținere a acestor plantații se executau în mare parte mecanizat, iar la recoltare se apela
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care se acumulau 3.000-3.200 grade C temperatură globală și peste 300 mm precipitații din totalul de 550 mm pe an. Suprafața cultivată cu viță de vie deținea peste 2,6% din suprafața agricolă a comunei. Vița de vie altoită era deținută de către proprietarii cu pământ mult, ca Brăescu, Ciuche, Oprișan, Cucu, Vasiliu, Galan, Chirilă și Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tătărășanu, care foloseau soiuri pentru struguri mari și soiuri pentru vin ca Riesling, Chasslas d’Ore sau Muscat de Hamburg. După 1962, cam toate viile au fost defrișate, pe motiv că sunt îmbătrânite și neproductive, creându-se plantații cu vie altoită, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă (Feteasca Albă, Riesling italian, Fetească Regală, Sarba și Afuz-Ali) pe o suprafață de 50 de ha la Satu Nou, Cerdac, Cioara, Dealu- Perjului, îngrijite de pasionați viticultori cum ar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]