9,188 matches
-
singurele care pot păstra suflul vieții - ele sunt sufletul risipit în clipe de viață. Busuioc mai vechi de un veac Pus în grinda casei de cine știe ce mînă Pentru iubire sau moarte. În casa părăsită De pe dealul Măgura unde m-a alungat ploaia - Prin crucea ferestrei sparte am fotografiat vijelia Ce răscolea nucul bătrîn și zguduia scrînciobul Legat de o creangă uscată. Instinctul meu a găsit adăpost într-o odaie Fără sobă și fără peretele către celarul Cu două butoaie din care
Poezie by Ion Lazu () [Corola-journal/Imaginative/9722_a_11047]
-
C. B.) Poeme elvețiene Scrisoare din Negreni Azi fiind ziua mea de naștere, am fost la mormintele părinților mei. Colina ce le veghează mi-a șoptit întîia floare. V-o dăruiesc să vă vestească primăvara. Acea luminoasă tristețe a fost alungată în scurt timp de vechile întrebări: la ce bun viața cînd ea e un lanț de încercări, cum ai putea dobîndi curajul pentru grăbirea finalului etc... Dintr-o dată totul a devenit insuportabil. Am strigat poezia. Cu unghiile și cu dinții
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
unduiește corpul precum o mreană secrețiile sexului ei rumenesc de-a binelea soarele dându-i alura unui fagure de miere din care sug pe rând toți îndrăgostiții lumii / Cerul stă într-o rână ca un împărat plin de griji și alungă cu norișori purpurii drăcușorii ce-i dau târcoale / sub țâța ei dreaptă respiră o moară de vânt de-o frumusețe astrală când e gata să-și dea duhul un strop de transpirație de pe barba lui Don Quijote o excită ochii acestuia
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
enclave ce le puteai ușor distinge după porțile înalte, bine zăvorâte, în spatele cărora se aflau curți lungi, cu clădiri modeste, ouate aproape la fel, nelipsite de un chioșc de vară, unde se bea ceai la samovar. Se spunea că fuseseră alungați din Rusia, datorită sectei din care făceau parte, ce impusese bărbaților să fie scopiți. Altminteri bisericoși, strângându-se, bărbați și femei, la sfârșit de săptămână, în casele lui Gherasim sau Nichifor, să cânte întru Domnul, răsfățați la urmă cu ceai
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
troienită, Nici de ura ce se-ndură, Nici de veșnicul complot, Nu mă doară nici În cot. Viața-i cuminecătură. Am plecat În lume Din om bun, nebun. Dorurile-n pârgă Cui să i le-adun? Am plecat de-acasă Alungat de rău. Unde-mi ești, pădure A lui Dumnezeu? Dealurile mele De la Amărăști Se-oglindesc În stele. Suflete, trăiești? Gându-mi tot aleargă Peste munți și ape. Cu cât mai departe-s, Casa-i mai aproape. Herodot a scris cândva
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_282]
-
Dar niciodată nu-mi trecuse prin minte, poate și pentru că nu înregistrasem nici un fel de semnale sonore de la nedoriții oaspeți zgomotoși, că acest colț al casei s-ar putea dovedi un adăpost preferențial pentru ei, după ce în faze preliminare fuseseră alungați fără milă de pe pervazele înalte ale ferestrelor din bucătărie și dormitor. Și iată că într-o zi, cînd femeia de serviciu care mă ajuta o dată pe lună, făcea curățenie generală, o văd cum îmi arată stupefiată cu degetul înspre stocul
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
peste care stăpînea ca o regină a unui miniatural regn vegetal intrat în semi-putrefacție: alături de ea se afla, imobil, gălbior, emoționant și deja împăroșat, puiul ei. Ce facem cu el? am între-bat-o, descumpănită, pe femeia de lîngă mine, după ce o alungasem pe nepocăita procreatoare și încercasem, cît de cît, să restabilim ordinea în ceea ce fusese neștiutul ei imperiu. "Lăsați, îl duc eu afară și-l pun bine", mi-a răspuns. De ce nu mi-a dat prin minte pe loc să așez
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
mi-a mai dat pace. La început, apărea neînsoțită și se pornea să ciocănească pur și simplu cu o putere diavolească în jaluzelele pe jumătate închise, în încercarea netoată de a-și face drum printre ele pînă în interiorul balconului. O alungam, desigur, dar nu se lăsa, reapărea la scurt timp după aceea, hipertrofiată, țanțoșă și mustind de ură; văzînd-o, nici nu-mi venea a crede că această creatură proastă și încăpățînată, sigură că își va afla puiul exact în locul în care
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
Domnului Dumnezeului tău, Întru cinstirea Lui, a oaspeților tăi și celor dragi ție, gândindu te la cât de ciudată și la cât de frumoasă e lumea ce ți-a lăsat-o El și să uiți că tot El te-a alungat din rai și că te a blestemat să asuzi și să sângerezi. Mai trebuie un lucru! Înainte de a-ți muia buza, nu uita și tornă din ulcică trei stropi mici de aur peste țărâna celor ce s-au petrecut pe
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
el. L-am pipăit În timp ce și-a ridicat ușor pantalonașii. De la genunchi În jos, pielea era Învinețită, pe alocuri chiar Înnegrită, și Într-adevăr rece. Da, dar de ce? am Întrebat eu, Încurcată. Tata, beat, Într-o noapte geroasă, m-a alungat, desculț, din casă. Și mama ta? E moartă! Adică, a murit, mai Înainte mi-a răspuns și a lăcrimat și el. O să-ți treacă! Nu te speria, o să-ți treacă! l-am Încurajat eu. Ba, nu! O să-mi taie picioarele
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
290. footnote>. Mai suntem sfătuiți să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prilej de ispitire, să ne mărturisim toate cugetele cele rele la duhovnic și să alungăm de la noi ispitele diavolului cu rugăciunea, cu postul, cu smerenia, cu păzirea minții și cu citirea cărților sfinte. Sfântul Paisie Velicikovski ne sfătuiește și el să prevenim ispitele și este de părere că „trebuie multă trezvie, căci osteneala de mulți
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
sau În picioare. “trec printre copaci și le sărut iasca de sub umbră miezii-noapte și-o alint cu palma că pe-un scut ce le-ascunde murmurul de șoapte. Neclintirea lor, atât de goi, Le descântă-n aer măreția Și-mi alunga gândul Înapoi Unde-și arde steaua veșnicia” (Sărut copacii) Amintirea merge Înainte ca un nesfârșit asfințit, În urma căruia cerul se Înfioară de mister. Inima tremura de atingerea moale a degetelor, timpul privește Înapoi, căutând o stea sub aripile trecerii, pentru că
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
adâncă Între sprâncene și o atitudine nu prea lăudabilă vis-a-vis de conceptele “căsătorie”, “relație de lungă durată”. Cuta asta Însă, nu Îi scăzuse deloc imaginea de Don Juan și nici punctajul În clasamentul bărbaților fatali din oraș. Cuta aceea doar alunga orice femeie care și-ar fi dorit să fie cunoscută drept prietena sau iubita oficială a lui Doru. Din vocabularul vieții lui, aceste cuvinte lipseau cu desăvârșire. După majorat, a Început să joace baschet pentru o echipă de seria Întâi
Începutul iubirii. In: Editura Destine Literare by Roxana Vornicu-Struzu () [Corola-journal/Science/76_a_343]
-
așteptare a Întâlnirii cu istoria, prin aceeași hotărâre a armenilor de a căuta un rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din mărturisirile bătrânilor. Șoaptele devin legătura dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]
-
așteptare a Întâlnirii cu istoria, prin aceeași hotărâre a armenilor de a căuta un rost indiferent de tărâmul unde acesta se poate Încropi, prin aceeași pasiune a lor de a purta pe diverse meleaguri aromele pământurilor din care au fost alungați și pe care unii nu le știu decât din mărturisirile bătrânilor. Șoaptele devin legătura dintre cei care au trăit ororile și au dus povara celor care nu au fost nicăieri doriți și cei care, Într-un prezent nesigur, dar mai
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința de răzbunare, fierberea sângelui din jurul inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă, iuțimea, uneltirea, fățărnicia, pomenirea faptelor care ne-au supărat, dorința de răzbunare, fierberea sângelui din jurul inimii, ochiul dușmănos. Astfel turma acestor rele e alungată de simțirea iubitoare”<footnote Idem, De Oratione dominica, IV, P. G. XLIV, col. 1164C; PSB, vol. 29, p. 433. footnote>. Sfântul Grigorie, relatând istoria evreilor și șovăielile acestora În credință și virtute, zice că „... legea Duhului nu Îngăduie, după porunca
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ca Și otrava, pentru că numai trecând peste tot nimicește efectul otrăvii - tot așa noi, după ce odată am gustat din stricăciunea Însăși a firii, simțim dorința după Cel care pe toate le unește, pentru ca o dată luând În noi acest leac să alunge, prin efectul său contrar, influența primejdioasă a otrăvii de mult timp Înrădăcinată În trupul nostru. Ce leac poate fi acesta? Nu altul decât acel Trup minunat care a biruit moartea Și s-a făcut izvor al vieții noastre”<footnote Sf.
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
mutilată În reprezentări diabolice și pline de ironie. Muzica ajunge la limita atonalismului, două teme din secțiunea lui Faust creând o fugă infernală. Mefistofel apare Însă dezarmat În fața inocenței Margaretei, a cărei temă rămâne intactă și care reușește să-l alunge spre sfârșitul părții. Simfonia se Încheie cu un „Chorus misticus” ce are un caracter senin și optimist. Corul de voci masculine cântă versurile lui Goethe din Faust: Vocea tenorului solist se remarcă apoi peste murmurul corului și cântă ultimele două
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
procesul va fi finalizat doar la momentul învierii generale. Comportamentul moral și primirea Euharistiei sunt cele două modalități complementare prin care Duhul este hrănit în credincios. La nivel moral, supunerea față de Dumnezeu produce fructele Duhului. Invers, comportamentul imoral sărăcește oamenii, alungând Duhul. La nivel sacramental, uniunea cu Duhul inițiată prin Botez este menținută prin Euharistie. Fiind hrănit de Trupul și Sângele Domnului, trupul nu putrezește, ci se împărtășește de Viață (Contra ereziilor, 4.18.5; cf. 5.2.3.). Așa cum pâinea
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
ci gândul, căci dacă mintea nu consimțea cu ispita, nu i-ar fi urmat gândul<footnote Marcu Ascetul, „Despre legea duhovnicească”, cap. 119, în „Filocalia...”, vol. I, p. 247. footnote>. Suntem sfătuiți să ne păzim conștiința sănătoasă, curată, nepătată, ca să alunge îndată de la sine orice atingere a păcatului ca pe o otravă ucigătoare, fiindcă plata păcatului este moartea (Rom., 6,23). Aceleași îndemnuri le avem și de la Sfântul Ioan Gură de Aur, care dezvoltă ideea precedentă, dând și îndrumări celor care
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
de el tot cu atâta tărie și intensitate cu care am păcătuit, căci cel ce a slujit până la săturare plăcerilor trupului și faptelor lui are trebuință și de săturarea cu ostenelile nevoinței în sudorile grelei pătimiri. În felul acesta, va alunga săturarea prin săturare, plăcerea prin durere, tihna prin ostenelile trupului și va dobândi săturarea veseliei și a bucuriei spre odihnă. Prin aceasta se va desfăta și de curăția bunei miresme și a nevoinței și se va bucura de plăcerea de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească să fie curățat iarăși de durerea întristării prin curgerea firească a lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita Stithatul, op. cit., suta întâi, cap. 64, p. 212. footnote>. Păcătosul ce se pocăiește pentru nelegiuirile
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lui Dumnezeu. „Domnul a îndreptat întregul - spune Sfântul Grigorie de Nyssa -, îmbunătățind fiecare parte, una câte una, și opunând fiecărui fel de răutate câte o poruncă. El nu îngăduie să ne stăpânească mâniile nedrepte, oprindu-ne chiar și de la apărare ; alungă patima lăcomiei prin porunca de a ne dezbrăca de bunăvoie și de cămașa rămasă în folosul celui ce voiește să ne ia haina. Tămăduiește frica, poruncindu-ne să disprețuim moartea. Astfel, prin fiecare dintre porunci vei afla cuvântul plugăresc, smulgând
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
mine. Cine spune că doar între oameni se pot înfiripa prietenii, se va înșela, de bună seamă! Motanul nu s-a mai dezlipit de mine. Noaptea se cuibărea lângă mine, pe pat, și oricât ar fi încercat mama să-l alunge, el era ca un războinic neobosit, întorcându-se după câteva clipe să-și reia locul ce i se cuvenea. Când a devenit evident că animăluțul scump era o mică părticică din mine, toți l-au îndrăgit așa cum era. Prin urmare
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]