151 matches
-
de ostaș, nici statura dreaptă pe taurul pestriț a lui Auta, nici chiar mersul. Picioarele soldaților au totdeauna această însușire minunată de a ști să meargă și singure chiar când stăpânul lor e obosit și când somnul cu neputință de alungat toarnă în pleoape dulcea amorțeală caldă și grea. Când izbutea rareori să-și dezlipească pleoapele fierbinți, Iahuben se uita cu jind la Puarem și la Tefnaht care dormeau odihnitor în largile lor scaune căptușite cu piei de leopard, și chiar
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Nu-i așa că fâlfâie frumos? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: O pasăre uriașă... trece o pasăre uriașă peste noi... IOANA: Unde-i? Vreau s-o văd? Întotdeauna mi-am dorit să văd o pasăre uriașă. HAMALUL (Se ascunde sub bancă.): Nuuu... Nu... Alungați-o! Vrea să ne scoată ochii... Știu eu. Păsări din astea care caută apă... și ne sorb ochii... CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Către IOANA.): Taci! Fii atentă! Simți cum plutește? Simți cum se zbat aripile, încet, încet... Simți? Aerul se moleșește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
lăsat toate să se amestece și să mă azvârle, ca pe un fir de paing, în toate părțile. Așa am ajuns, pentru câțiva ani, în refugiul de la „Geamandura“... Despărțirea de Vichi credeam că a însemnat suferința trupului meu. Despărțindu-mă, alungat, de Ester, sufletul mi-a fost multă vreme în suferință. O suferință niciodată ostoită. Dar o binecuvântată suferință. Ester mi-a arătat, alungându-mă, eu silind-o parcă să mă alunge, că aveam totuși suflet. Mi l-a dezvăluit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
iar de așteptat, neamul meu te așteaptă Încă de când ne-a scos Tatăl din Ceața Adâncă. - Ai auzit tu, tocmai din copilărie, de călătoria lui Krog?! - Oh, da, eram tare mic când a venit la noi În sat un Vindecător alungat de-ai săi. El ne-a dat vestea că ai pornit la drum. Iar maică-mea, care era Vindecătoare, mi-a lăsat cu limbă de moarte semnele venirii tale: focuri și strigăte ce se ridică noaptea de pe tărâmul de gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și modesta locuință de serviciu a familiei unde, în timpul liber, ne ocupăm de hibridarea și altoirea cactușilor. Cactușilor? Da. Conform literaturii de specialitate, aceste plante clorofirice alungă spiritele rele și în general necazul, și cum noi avem foarte multe de alungat, vom crea ferme extinse cu acest gen de cultură, pentru care am și achiziționat primele 15.ooo de hectare. Guvernul? Nu. Familia Păpădie. Suntem o familie de sacrificiu. Să revenim la cactuși. Credeți că vor da rezultate? Nu că cred
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
mult mai frumoși și mai buni. Nu spun asta cu voce tare dar așa cred. E și Prințul Culorilor cu ei. Ai noștri au și doi reporteri, pe Ana și pe mine, iar reporterii sunt foarte-foarte folositori când ai de alungat, din țara ta, zmeii. Ai noștri sunt și harnici. Cei din Castel fac planuri, Ana lucrează la PROIECT cu fiii lui Verde Împărat și cu Prințul, iar eu îi supraveghez cu atenție cum lucrează... Ana stă mai departe de zmei
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
le aperi de dușmani. E obligatoriu să-i alungi pe zmei de pe bogățiile pe care le prăduiesc acum. Să-i alungi pentru totdeauna. Altfel ei vor ataca mereu și mereu pădurile, pământul și oamenii. E destulă bătaie de cap cu alungatul fără întoarcere al fiarelor. Zmeii nu pleacă ușor. Oamenii au tot încercat să stârpească „dăunătorii” din agricultură, cu otrăvuri numite pesticide. Pe zmei îi poți ucide, îi poți otrăvi, cu tot felul de substanțe chimice. Dar în locul celor uciși vin
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
o valijoară cu schimburi la ușa de colo. I-a așteptat pe tîlhari cu resemnare, ca bunul păstor din Miorița. Cu seninătatea lui în pragul morții. Eu prefer acea furie a trăirilor '89-'90. Sînt de acord cu sloganul liberal Alungați lupii! Cu frenetica reacție anticomunistă a "golanilor". Rămîn pe poziții agresiv-ireductibile. Mai bine virulență decît indiferență. O societate civică indiferentă e semnul devitalizării. Arată devirilizarea unui neam. S-a afirmat că abuzurile din perioa... N-am răbdare s-o ascult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
s-a părut homosexualitatea decît morbus. Correctness? Dar e ca un vas plin cu reziduurile mațului gros. O slăbiciune pe cît de dezgustătoare, pe atît de nefastă a organului excreției. Nu, nu mă gîndesc la pederaști ca la "cîinii" de alungat din cetate, din Apocalipsa lui Ioan, încerc să nu-i discriminez, dar mă doare cazul Brăduț. Gîndul întăritor c-o să mă salvez prin carte m-a ținut în picioare. Dansînd cu cărțile†††††††† nu-i o metaforă. Scriind, respiram, respir. Respir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a pozitivismului lui Auguste Comte, ba În prima jumătate a secolului trecut după Încercarea de conciliere a forței vitale cu aceea rațională, efectuată de Henri Bergson, fascinația răului nu mai poate fi ștearsă de nimic. Retrași În reprezentarea artistică și alungați, cel puțin aparent, din realitate, erosul și thanatosul devin ambasdorii legitimi ai naturii umane după ce ideea divinității ei va fi fost respinsă În ciuda tuturor recursurilor. Experiența nemijlocită va fi de acum valorizată indiferent de ceea ce conține ea. Pentru că, În artă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Urmele lor le mai paște corbul ieșit din/ Arcă întâi și neîntors și columba blândă/ Cu ramura verde întoarsă vestind un Nou început". Căutarea absolutului devine sensul existenței cu ideea că Absolutul i se refuză. Poetul devine un intrus, un alungat al cetății: "Dar ies fără să vreau învingător/ și sunt hulit cu pietre/ și scos în faptul nopții,/ pustiu și singur sub povara mea" ("Copacul meu"). Ideea se conturează mai pregnant în poemul "Un bulgăr de zăpadă", în care rătăcitul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dincolo?/ Corul robilor din Egipt aruncă vorbe/ De lumină pe cer și poate acolo-i muzica.// Va merge-ntr-un loc fericit de sirene/ De va fi o lume ideală la capăt/ Funebrele bocete vor da strălucire/ Celui prea tânăr alungat pe mări" (Izvoare); "Arde-n altare smirna ideilor/ Nimeni nu doarme când noaptea/ Trece emirul pe podul de aur" (Canoe); Repaosul luminii, umbră a sânilor/ Când și zeii din trandafiri s-ar întinde/ Cu gura spre trompetele de aur ale
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
noul trup/ sângerează iar albastru" Cel ce vine și se duce din Clepsidra cu pulbere de vise); sentimentul acut al marginalizării ("am văzut/ primii câini/ în această zi/ refuzând sacrificiul/ florii oferite/ le voi da la ospăț/ trupul meu primitiv/ alungat de oriunde/ și prezent peste tot" Marele ospăț din Poema mâinilor înroșite de hohot) ori a exilului interior ("pasărea din mine/ a plecat în exil" Cu mare pompă din Galeriile amare). Ori, în fine, senzația copleșitoare a reiterării destinului christic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
gânduri ascunse/ se scaldă în vorbe/ și lacrimi ce dor". Spectator, fără voie, "într-o lume neputincioasă/ dar repetabilă", măcinată de preocupări meschine și condusă, egal, de iluzii lipsite de grandoare, artistului nu-i rămâne decât să spere "să fiu alungat/ din lumea aceasta/ cu șerpi/ ce mă-ndeamnă/ la moarte/ la moarte de vise/ la morți de cuvânt/ la morți de lumină" (Iubito, mai adu-mi un măr...). Pe măsură ce parcurge astfel de versuri în care, prin ricoșeu, apare din ce în ce mai des
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
El trebuia să-și dea bunurile toate în grija unui supraveghetor dar fără a avea acces la resursele comunității. Dacă se dovedea destoinic și zelos, atunci după al doilea an primea dreptul de membru al comunită- ții. Păcătoșii și vicioșii alungați din frăție nu mai primeau averea pe care au donat-o, la intrare iar dacă gura vorbea fără ei, erau uciși pentru hulă. La vîrsta de 25 de ani putea să ocupe o funcție în sfatul frăției, și nimeni sub
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi dascăl, pentru acelaș cuvênt care face că în biserică nu se pot ține lecțiuni de matematicĭ, quăcĭ însușĭ Christ aŭ alungat din biserică cu biciul pe Fariseiiĭ calculatorĭ. [...] Româniĭ [nu se pot apăra] numai cu icónele ca Bisantinĭĭ. [Ei trebuie să înțeleagă] că precum nu pot trăi fără biserica, tot ast-fel nu pot trăi fără scólă" (Melidon, 1874, p. 12
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
viziunii: starea de geometrie și, deasupra ei, extaz". Poezia proprie rămîne adevăratul chivot al lirismului absolut. Este cu totul refractar, în asceza sa, la melodioasele plîngeri ale poeților. În marginea ierarhiei din Legile lui Platon - nu și în ce privește poziția Poetului - alungat de filosof din Cetate, Ion Barbu crede că locul întîi în Cetate e al Preotului, celelalte, urmînd, ale învățatului și Luptătorului. Dar, fără îndoială, al patrulea loc îndată după acestea se cuvine Poetului. Lumea ar pierde o podoabă de preț
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
zburdălniciei unui mato de a pofti la transformarea funcției eligibile într-una ereditară cu implicații majore asupra factorilor de putere din societate. Prin galatul Ilie, istoria ne aduce dovada că nu toți galii au fost păruiți de boero Biseto și alungați, ci unii mai liniștiți la chefuri, au rămas în continuare pe plaiurile mioritice atît în vest cît și în est cum vom constata mai încolo. Bigero - mato , conducător al geților(tăblița 35 necitită) înainte de boero Bisto dar după boero Biseto
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
tuturor revoltelor țărănești din timpurile moderne. Teribilă, reacția nobililor a provocat o nemulțuire latentă, dar durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai bine cunoscute. Izolată de lumea satelor, lumea urbană cunoaște dezbinarea: între vechi locuitori și noi veniți alungați din sate, între meșterii din ateliere, care vor să blocheze angajările și salariile, și calfe, între ofițerii regelui și contribuabili. Aceste revolte spontane, frecvente mai ales în secolul al XIV-lea, au servit adesea ca trambulină pentru exprimarea aspirațiilor politice
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
manifest? rile lui nepl? cute. Dac? nu vom respinge tr? s?turile na? ionale sau religioase din perspectiva noastr? asupra lumii (Iorga ar fi folosit termenul de �na? ionalism cultural�), atunci vom putea fi cru? a?i de spectacolul ��ntoarcerii celui alungat� ? i de toat? s?lb? ticia ? i brutalitatea implicate de o asemenea �ntoarcere�. De Gaulle vizionarul (numit uneori �ultimul supravie? uitor al secolului al XIX-lea�) avertiza: �Na? iunea este realitatea cea mai important? �. Dac? este a? a, atunci trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Dumnezeu; și așa numiții de ei zei sunt 25 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Pacea între oameni arată prezența Logosului care toate le orânduiește și le armonizează, care scapă pe oameni de patima mândriei, lăcomiei, mâniei. (n. s. 113a, p. 150) 29 alungați cu semnul crucii, iar Mântuitorul cel răstignit e propovăduit în toată lumea, ca Dumnezeu și ca Fiul lui Dumnezeu; și zeii închinați la elini sunt defăimați de ei ca închipuiri spurcate, iar cei primesc învățătura lui Hristos au o viață mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Hubert i-ar fi plăcut să știe cum să se afirme mai repede, pentru a evita să o lase pe Carolyn să fie prea directivă: el ar fi vrut să învețe să spună „nu”. Identificarea item-urilor fragile (evitarea recăderii) Alungați ceea ce este natural, acesta va reveni în galop: terapeutul îi explică clar lui Hubert că el trebuie să-și alunge ideiile eronate și că vigilența trebuie păstrată. Dar asta nu înseamnă să-și imagineze că este bolnav și să se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
el, ceea ce ar putea preveni unele dintre manifestările lui neplăcute. Dacă nu vom respinge trăsăturile naționale sau religioase din perspectiva noastră asupra lumii (Iorga ar fi folosit termenul de "naționalism cultural"), atunci vom putea fi cruțați de spectacolul "Întoarcerii celui alungat" și de toată sălbăticia și brutalitatea implicate de o asemenea "întoarcere". De Gaulle vizionarul (numit uneori "ultimul supraviețuitor al secolului al XIX-lea") avertiza: "Națiunea este realitatea cea mai importantă". Dacă este așa, atunci trebuie căutată o autoafirmare națională compatibilă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și Mihai Eminescu, Opera politică, vol. I (1880-1883), passim 64 În timpul războiului din 1877-1878, Eminescu a descris întoarcerea unor ostași români răniți din Bulgaria. Ajunși noaptea, au cerut adăpost la un conac boieresc. Au fost insultați murdar de către servitori și alungați în ciuda rănilor lor sîngerînde. "Timpul", 28 decembrie 1877 65 Antijunimiștii (în special liberalii) îl acuzau pe Eminescu de "filogermanism", dobîndit datorită educației sale și a "procesului său formativ spiritual". Vezi Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Eminescu și romantismul german, București, 1986. Ștefan Zeletin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
453; efectul relațiilor cu Germania de Est 526; etnici germani 249-250; Facțiunea Armata Roșie (RAF) 432-433; filme nostalgice 254; grupuri religioase 246; Heimat 254; identificarea cu America 484; iluziile Partidului Social-Democrat (PSD) 560; inițiative artistice și culturale 351; integrarea celor alungați 38; intelectualii 193-194, 384; intelighenția radicală 384; interesul generației ’60 pentru Holocaust 386; Înființarea 143; Kommune 1 386-387; Länder (autoritatea regională) 351; Legea reformei asigurărilor sociale din RFG (1957) 345; Legea Străinilor (1965) 312; libertatea sexuală și politică 386; maoiști
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]