334 matches
-
cîntec "Alo, mama, buba"50. În legătură cu articolul despre un meci de baschet "Et Carter disjoncta...", acesta face aluzie la formulele de creare a lumii din Biblie ("Și Dumnezeu spuse...", "Și Dumnezeu numi lumina zi..." etc.). În acest tip de enunțuri aluzive nu există o relație de sens interesantă între enunțurile evocate și cele care se construiesc plecînd de la ele, de exemplu între "Alo, mama, buba" și "Alo, mai puțin buba": este vorba, înainte de toate, de a atrage cititorul, făcîndu-l să perceapă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
idolatră. Pentru cei care îl cunosc, Andrew Louth este mai ales un verb și o voce. Pentru cei care îl citesc însă, teologul britanic rămâne autorul unei scriituri senine, eliberată de capriciile polemicilor de tip confesional, critică dar mai ales aluzivă, articulată în stil britanic, cenzurând manierismul și estompând auctorialitatea. O astfel de scriitură (self-effacing) nu-și trădează de la bun început textura metafizică. Discursul se etalează în mișcări învăluite și progresive, recapitulate la fiecare pas. Argumentația nu cedează ambițiilor retorice, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
autenticitatea camilpetresciană poate fi explicitată ca aproximare infinitezimală a convergenței, în individualitate monadică, a întregului (ideatic) și părții (contingente), a esenței și imanenței, „fluidul” care antrenează ipostazele sale literare - traversând barierele celulare ale formalismelor categoriale - are natura misterioasă, obscură și aluzivă a unui substrat plasmatic, a unui lichid interstițial care, îmbibând porozitatea constitutivă a scrierii și asigurând „comunicarea neîntreruptă” între straturile romanului-palimpsest, „ignoră”, cu inteligența penetrantă a vitalității, însemnele și limitele de demarcație ale paradigmelor retorice consacrate. De aceea, mai degrabă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
o trompetă/ ne așteaptă pe marginea serii, un arbore de sugativă,/ (...) Purtam în nări o respirație de vată/și pe ochi, ca un stindard,/ voaletă de alge." După un debut de succes cu volumul Cântarea Cântărilor, caracterizat printr-o poezie aluzivă, bazată pe intertext care stârnise și admirația lui Arghezi, Marcel Breslașu se orientează spre o literatură didactică, Niște fabule - mici și mari pentru mari și mici (1946) sau chiar spre o lirică angajată, agitatorie, în centrul căreia e aceeași "luptă
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fuma o țigară/ scuturând scrumul blazat de atâta monotonie,/ ultimele roșcove atârnau ca niște limbi de dulăi/ plictisiți c-au fost prost imprimați pe vreo litografie". Literatura tinde și ea să fie la fel, textele sunt de multe ori voit aluzive, alăturările de imagini aparent incompatibile fac parte din tentația bravării, din dorința de a produce un șoc, au rolul de a întrerupe ritmul textului, de a crea o anumită discontinuitate care să mărească tensiunea acestuia și să implice cititorul bulversându
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de expresie engleză, a tradus texte de factură diferită, de la romane polițiste la SF, precum și scriitori contemporani (Malcolm Lowry, William Trevor, Charles Bukowski) care se remarcă prin scriitura lor dificilă, dispusă pe mai multe paliere stilistice și narative, cu limbaj aluziv și ludic, recreate impecabil în românește. SCRIERI: Matei și Eva, Cluj-Napoca, 1985; ed. pref. Evelina Cârligeanu, Constanța, 1999; Jucăria, Cluj-Napoca, 1989; Centrul schimbător al atenției, București, 1990; La inima fermecată, București, 1995; Zăpodie, București, 1996; Salonul refuzaților, Constanța, 1998; Fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
de altfel cea mai puternică opera a lui Verdi prin tragismul ei, o analiză aprofundată a comportamentului uman în materie de infamie și gelozie - a fost reprezentată în 1887 la Milano cu un succes grandios. Este remarcabilă pentru bogăția detaliilor aluzive în scriitura orchestrala și prin apropierea de conceptul de muzică continuă, desi Verdi, credincios concepției sale despre forță expresiva a vocii umane, nu a abandonat stilul convențional (arii, duete, etc), chiar dacă le-a integrat mai mult în contextul muzicii. Acest
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
discursului repetat" în planul vorbirii individuale. Cadrul teoretic al unei asemenea discipline îl vor constitui, desigur, caracterul compozabil (interpretabil) al unităților "discursului repetat", principiile actualizării și (re)încadrării semnificatelor în discurs, precum și capacitatea textemelor de a se referi în mod "aluziv" la secvențe anterioare. Scopul său va consta, pe de o parte, în stabilirea modurilor prin care textemele pot contribui la creația de sens, iar, pe de altă parte, în descrierea efectivă a acestui proces, cu ajutorul funcțiilor semnice și al funcțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
92). (ii) trimite la situații de comunicare, altele decât cea curentă, pe care le consideră partajate sau la detalii ale unei istorii conversaționale comune cu interlocutorul, aduse în actualitatea cognitivă a acestuia într-o manieră mai mult sau mai puțin aluzivă: deci am plecat într-o dimineață la serviciu↓ și stau la potcoavă la vitan și în SPAțiu ăla verde dintre sensurile de mers ale:# maȘInilor↓ e un spațiu verde↑ (IVLRA: 31) A: <J i-o-ndoi doar un pic↓ tănțica
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
erotice etc. Ele se derulează într-un „spațiu paralel”, o „realitate facticială” care, în mod aparent, pare să scape de sub controlul „cenzurii moral-religioase”. Comunicarea conținutului „miturilor sexual-erotice” se face prin intermediul limbajului simbolic de o mare și nuanțată varietate; calambururi, expresii aluzive, injurii, obiecte și imagini cu un substrat transparent, anecdote etc. În toate aceste cazuri, trebuie să vedem sursa limbajului simbolic și a construcțiilor mitice în sfera inconștientului, acest „rezervor pulsional” aparent inepuizabil. Simbolurile și miturile sexualității Miturile sexualității au o
[Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
călătoria, îndeosebi în părțile transcarpatine, necunoscute ei. Însemnările publicate la început (În Țara Bârsei și În Țara Crișului) au în centru preocuparea de a înfățișa locurile și oamenii, cu elementul lor caracteristic, cu istoria lor. Discret, mai mult în chip aluziv, sunt indicate și stările sufletești ale călătoarei, cele suscitate de peisaje, dar și cele dintr-un strat mai profund. Cât privește primul țel, el este atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
rezistență față de cursul ideologic imprimat de Moscova, comuniștii români se manifestă cu prudență, procedând la o dedublare a discursului oficial (direct), promovat în documentele programatice ale partidului, de cel semioficial (indirect)6, ilustrat prin intermediul articolelor științifice de istorie, al polemicilor aluzive din presa culturală sau al producțiilor literare, toate atent monitorizate de cenzură. De fapt, fiecare dintre actorii principali, PCR și PCUS, adoptă, pentru desfășurarea polemicilor ideologice, tactici menite să evite împingerea lor în primul plan al relațiilor bilaterale. Astfel, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fi necontiguă, erotica e chiar izomorfă cu politica și, mai mult, se comportă ca vasală a acesteia. În sonetul de dragoste al lui Mircea Ivănescu, politica este, dimpotrivă, absentă, dacă nu cumva acceptăm, precum cenzura comunistă, să vedem în referințele aluzive la centenarul Unirii (mai întâi cea din titlu, cu majuscula înnobilatoare, apoi "ianuarie acela de argint", în care "soarele de-o sută de ori și-a răsfrânt în ierni adânci sau senine", "n-am fost și eu cu cei mulți
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
repetate de a rezolva o problemă de șah dificilă și genial de derutantă, sau cu efortul concentrat de a descifra o criptogramă complicată"6. Teză care se aplică și poeziei lui Mircea Ivănescu, cu preluările ei intertextuale și pastișele ei aluzive, cu nuanța că secretivitatea (alt concept din A citi, a reciti) nu era, aici, pur literară, ci implica și necesitatea politică a depășirii cenzurii, făcând, deci, parte dintr-un joc de șah a cărui pierdere ar fi putut avea consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
privirea se strecoară prin găurile țesăturii biografice și extrage invariabil binele șăgalnic până și din cele mai atroce abdicări de la umanitate. Compusă aluvionar, amețitor și aparent haotic, precum cunoscuta „tablă de materii” caragialiană din Moșii, pagina adună în măsura în care spulberă: luxurianța aluzivă și abundența referințelor adesea antinomice propulsează îndoit sărăcia a-tot-înduioșătoare a realității. Nu alta e situația din Sonatine (1987): „schițele și momentele” cuprinse aici cu dedicație filo-caragialiană cultivă articularea nehotărâtă a unor forțe altfel foarte hotărâte, scrisori (pierdute) și nopți (furtunoase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
vom sugera așadar că ipoteza cea mai puțin absurdă pînă la urmă ar pune pierderea estrului în legătură directă cu apariția limbajului. Atunci cînd femeile au putut să-și semnaleze dispoziția prin cuvinte, chiar dacă alegeau să se exprime în termeni aluzivi, n-au mai avut nevoie de mijloacele fiziologice prin care se făceau înțelese înainte. Pierzîndu-și funcția inițială, devenite inutile, aceste vechi mijloace, cu sistemul lor stînjenitor de tumescențe, umeziri, înroșiri și exalații mirositoare, s-ar fi atrofiat încetul cu încetul
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Șolohov (cârcotaș, meschin, înfumurat, ridicol), Gorki (ostenit și dornic de evadare), Ehrenburg (panglicar găunos), Meyerhold (oropsit, marginalizat), Pasternak (surprinzător de umil în fața lui Stalin), Bulgakov (aceeași paranteză), Stanislavski (terorizat), Eisenstein (disciplinat, supus) ș.m.a. Dac-am deslușit cum se cuvine etajul aluziv (și evaziv) al "Confesiunilor", Davâdova și-a împărțit amanții în patru categorii: de suflet (uciși unul câte unul de Stalin, începând cu Kirov, continuând cu Zinoviev, Tuhacevski ș.a.), de conjunctură, acceptabili, cu anume profit în planul siguranței personale (Malenkov, Bulganin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
consecințe sunt: sacrul dobândește uneori semnificații profane, Întrucât devine „incognoscibil”, iar profanul poate dobândi uneori semnificații sacre. De această din urmă problemă, cea a posibilității profanului de a deveni prin el Însuși sacru, Eliade nu se ocupă decât În mod aluziv, considerând că problema depășește competența istoricului religiilor, cu atât mai mult cu cât procedeul este Încă În stadiul inițial ( /8). Desigur, Eliade vizează aici contextul lumii moderne, radical secularizate, În care „experiența religioasă e camuflată În contrariul ei, o spiritualitate
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
lui, cât mai apropiată de absolut? Pentru a o demonstra, Elvira Sorohan, cu o detentă în teoretic, nu lasă nimic deoparte. Lansează observații în prismă psihologică, psihanalitică, din când în când filosofică, recurge la sugestiile semanticii și ale stilisticii (limbajul aluziv, "vorbirea acoperită" ș.a.), atacând pieptiș sau prin învăluire retorica unor scriituri ("tainele strategiei" ș.a.), poetica plurivalentă a narațiunii. Noime fel de fel vor ieși la iveală în urma acestor stăruitoare operațiuni, în cursul cărora sunt capturate și detalii cu miez, vocabule
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
conturată și unificată în raport cu suprafața. Pe de altă parte, orice pictură este nevoită să propună un anumit spațiu ce se modifică în funcție de aplicarea culorii, care fie oferă iluzia profunzimii, fie delimitează o suprafață. Părțile și spațiul dintr-un tablou devin aluzive, descriptive, uneori chiar naturaliste. La rândul ei, sculptura se construiește prin aplicarea adițională a diferitelor părți, constituind un ansamblu de variațiuni prin organizarea unei ierarhii a clarității și forței, oferind impresia ordinii. Spre deosebire de pictură și sculptură, noile opere tridimensionale sunt
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
să mai caut iară / zidul cufundat / în era cuaternară.../ Numai prin fântâne, /Dincolo de piatră /câinii, iarăși câinii / se aud cum latră.../ Dincolo de-o seară / între ziduri strânsă / din cărbune iară / se aude plânsul... Și ca să trecem de la semnificații și aluzive la altele din: „Cel mai mic om”: Mai întâi / simt că cineva mă cuprinde fierbinte (mai mult decât frățește) / Doar mai apoi îl și văd /pe mititelul (ați auzit de el?) / Poate e cel mai mic om din lume (sau
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Îndemn fervent În direcția culegerii creațiilor populare, subliniază și acest exemplu timpuriu al poetului nostru. Într-o notă de subsol, el observă: „Compuitoriul, născut ungur, ce plăcere are asupra literaturii noastre!” Este vorba, aici, de unul dintre acele Îndemnuri indirecte, aluzive, atât de caracteristice pentru scrisul lui Bariț XE "Bariț" : dacă un străin dovedește o asemenea aplecare asupra versului românesc (vrea să spună jurnalistul brașovean), cu atât mai mult sunt Îndatorați În acest sens literații români! Textul restituit aici se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și de experiența politică a lui Papiu XE "Papiu" , fac loc În scrisorile lor unor idei care țin de năzuințele și ideologia risorgimentală. Fără Îndoială că și ei respectă cerințele minime ale unei prudențe absolut necesare: exprimările sunt adeseori voalate, aluzive, cu sensuri deliberat ambigue. Uneori Însă, furați de patetism, spun lucrurilor pe nume, uitând de rigorile conspirativității. Semnificativ este faptul că emiterea unor astfel de idei presupune existența dialogului, posibilitatea comunicării, găsirea unui limbaj comun Între Papiu Ilarian XE "Papiu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
magazine evreiești din Transilvania s-au trezit, în anul 1942, într-o situație critică. Cotidianele sau anumiți funcționari locali aclamau evenimentul nu doar ca pe o apoteoză a comerțului întreprins de creștini ori a "remanierii economice", ei făceau și referiri aluzive la transformarea regiunii într-una exclusiv națională. "Faceți loc comerțului creștin ungar!" - scria ziarul Ellenzék ("Opoziția") din Cluj, ca, apoi, într-un serial de zece articole, să-i prezinte pe noii concesionari ai spațiilor comerciale din jurul pieții centrale a Clujului
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
numit Vaszy Viktor. Trupa s-a mutat în vechiul sediu din Piața Hunyadi, începându-și activitatea cu spectacolul de gală, în seara zilei de 9 noiembrie. Publicului, distins, i s-au prezentat fragmente din Hamlet, ceea ce însemna și o referire aluzivă la seria spectacolelor Hamlet din anul 1918, când, acolo, în acea clădire, se frânsese arta teatrală maghiară din Cluj. În această seară de deschidere a mai fost prezentată și una din piesele autorului Szentjóbi Szabó László, precum și fragmente din opera
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]