3,081 matches
-
asta fiindcă îi arată acestei generații păcatele pe față. Este ajutat și sprijinit în schimb tineretul politicianizat, pervers și mincinos, precum și tineretul străin de aspirațiile acestui neam". Și încă o voce, dintre multe altele ale vremii, care își nota cu amărăciune constatările despre situația reală a Basarabiei și a locuitorilor la aproape două decenii de la Marea Unire. În Școala basarabeană, revistă a învățătorilor din județul Lăpușna, care apărea la Chișinău, Gh. Rașcu atrăgea atenția în nr.7-8, septembrie-octombrie 1937, că nu
înstrăinarea fraților by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10588_a_11913]
-
trupului și trufia vieții. Mărul era frumos la vedere - pofta ochilor, bun la gust - pofta trupului, și dă știință - trufia vieții. Nu putem spune că noi am fi rezistat tentației. Vedem în jur atâtea suferințe de pe urma păcatului, cunoaștem din experiență amărăciunea și golul din suflet pe care urmează păcatului, și totuși îl săvârșim. Sfântul Grigorie Palama subliniază faptul că, mulți îl învinuiesc pe Adam fiindcă lăsându-se cu ușurință înduplecat de sfătuitorul cel rău a călcat porunca dumnezeiască și prin această
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
sau Ceaușescu. De aceea, ultima lui spovedanie este cea a unui învins: ,ŤOmul de stângať a îmbătrânit și așteptările i-au secat. E marginalizat, dacă nu și hulit. Nu mai află în jurul său altruism, solidaritate, dreptate. Își recontemplă trecutul cu amărăciune. Chiar după el, chiar fără el Ťomul de stângať a lăsat în urmă orice speranță". Cartea lui Ion Ianoși a fost redactată la începutul anilor '90, atunci când România era condusă de o formațiune politică declarat de stânga (FSN), iar președintele
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
mult interes în mediile economice din Europa Occidentală, privind cauzele pentru care România a ratat trecutul val al integrării în Uniunea Europeană. Un studiu lucid, rațional, departe de poezie, dar nu rece, căci fostul student de Timișoara și București are multă amărăciune în glasul de doctor la Sorbona când spune că „România a pierdut pasul după Revoluție“.
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
Tänzer cu 10 meciuri la echipa națională a României, pentru care a și marcat un gol. În 1924, participă chiar și la Jocurile Olimpice de la Paris, adversara selecționatei noastre fiind Olanda. Meciul - unul eliminatoriu - a fost însă un total eșec, la amărăciunea înfrângerii adăugându-se și umilința scorului: 0-6. În mai 1929, Tänzer avea să poarte pentru ultima oară culorile României, într-un meci cu Iugoslavia, la București (2-3). N-a însemnat însă și sfârșitul carierei de internațional pentru că, după plecarea în
Agenda2003-41-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281578_a_282907]
-
dialectală a Banatului” Acolo unde este poezie, nu sunt bani „Sunt născut în comuna Vasiova, în anul 1881, luna august, 29, la Tăierea capului Sfântului Ion, poate de aceea capul meu e tot tăiat de unii”, avea să scrie, cu amărăciune, Petru E. Oance(a), mai cunoscut sub numele de Tata Oancea. „Puteam avea un trai mai ușor, muncind în meseria mea, dedicându-mă cu totul soției și celor cinci copii ai mei, știi doar că sunt sculptor în lemn. Dar
Agenda2003-43-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281636_a_282965]
-
a pornit la drum nu au rezistat până la capăt. Fiindcă persistă acea mentalitate extrem de păguboasă: cum să ne îmbogățim cât mai repede și cum să ne aranjăm un al doilea salariu. Nicidecum să depună efort, să muncească, povestește artistul, cu amărăciune. „Există o anumită realitate pe care nu o putem eluda. Până nu spunem lucrurilor pe nume, vor perpetua confuziile. Una dintre confuzii este că se vorbește foarte mult despre turismul cultural și nimeni nu știe să explice ce anume acoperă
Agenda2003-44-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281666_a_282995]
-
îl iubea ca pe un copil, și-a acoperit fața cu mantia și a zis: „Și tu, fiul meu? În clipa aceea, mai mult îl durea pe marele roman nerecunoștința, iubirea călcată în picioare, decât suferința personală. O astfel de amărăciune trebuie să-I pricinuiască Mântuitorului și purtarea creștinilor, care, în loc să-I fie recunoscători, pentru că Mielul lui Dumnezeu i-a răscumpărat, Îl ucid din nou prin faptele lor! preot HORIA ȚÂRU Arborarea drapelului României la sediul NATO l Manifestări organizate cu
Agenda2004-14-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282257_a_283586]
-
acestuia, Paul Nancă, s-a chinuit extrem pentru a oferi o variantă autohtonă a hitului care în esență este o poveste autobiografică a cântărețului. Întrebat fiind de ce muzica italiană nu mai are succesul deosebit de altă dată, napoletanul a răspuns cu amărăciune în glas: „Pentru că în zilele noastre tinerii de pretutindeni își iau modele americane. Din păcate ei tind să-și uite rădăcinile și de aceea muzica se uniformizează. Sper ca tinerii români să nu cadă în aceeași greșeală“. Deși membrii din
Agenda2004-31-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282704_a_284033]
-
greșesc față de ei înșiși, față de el. Unii, ,,fără de păcat’’, au avut curajul să ridice piatră, dar în fața unei țării de stâncă, rușinați, i-au dat drumul să cadă. Alții s-au bucurat de prezență maestrului în viața lor. Primii, cu amărăciunea leșioasa în suflet că nu l-au putut niciodată egală, cei din urmă cu amărăciunea în suflet de a-l fi pierdut iremediabil din acestă viața trecătoare. Iar Don Cezar, cu amărăciunea în suflet ducându-și crucea grea în fața tuturor
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
dar în fața unei țării de stâncă, rușinați, i-au dat drumul să cadă. Alții s-au bucurat de prezență maestrului în viața lor. Primii, cu amărăciunea leșioasa în suflet că nu l-au putut niciodată egală, cei din urmă cu amărăciunea în suflet de a-l fi pierdut iremediabil din acestă viața trecătoare. Iar Don Cezar, cu amărăciunea în suflet ducându-și crucea grea în fața tuturor, trecând, aparent vulcanic prin această viață percepută de noi și rămânând în așteptarea tăcerii absolute
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
de prezență maestrului în viața lor. Primii, cu amărăciunea leșioasa în suflet că nu l-au putut niciodată egală, cei din urmă cu amărăciunea în suflet de a-l fi pierdut iremediabil din acestă viața trecătoare. Iar Don Cezar, cu amărăciunea în suflet ducându-și crucea grea în fața tuturor, trecând, aparent vulcanic prin această viață percepută de noi și rămânând în așteptarea tăcerii absolute la ușa unei peșteri ce duce în pustie. Redam, în continuare poezia Cântic, dedicată mestrului de către poetul
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Orientului, îl OMITE la litera I, pe Cezar, celălalt Ivănescu, Mircea, fost nominalizat de Uniune pentru Nobel...fiind cam singurul care pune „ punctul pe I” ... Eu și fratele meu Ioan Evu, fiind incluși, nu pot totuși să nu observ cu amărăciune această... Subtitrarea de Galerie a scriitorilor români din anii 2010, nu motivează gestul: sunt mulți care nu mai trăiau la ora editării lucrării. Dicționarul este o capodoperă, nenumărați fiind cei ce i-au fost contemporani, practic tot ce avem mai
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
prezinte situația selecționerului Galei, iar selecția să meargă, prin consultare cu autorul, până la stabilirea titlurilor ce urmează a fi citite în cadrul Galei, știut fiind că nu orice poezie, recitată, trece bariera, reușind să miște publicul și așa greu de câștigat. Amărăciune îndreptățită Reținem din POESIS ( nr. 10- 12, 2013) editorialul semnat de George Vulturescu, în calitatea sa de redactor-șef al acestei reviste din Satu Mare, care se află, iată, la o aniversare și la un moment de bilanț: „Revista Poesis intră
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
există un loc al poetului în cetate: nu am aflat, prin ani, decât că o seamă de scriitori și-au cheltuit aici viața dăruindu-și ideile și inima, dar ispravnicii locului n-au catadicsit niciodată să parieze pe cultură...” Înțelegem amărăciunea poetului George Vulturescu și suntem solidari cu el, cu atât mai mult cu cât îi cunoaștem prea bine meritele: el a reușit să înscrie orașul Satu Mare pe harta literaturii române de calitate. De aceea, ne mirăm și nu înțelegem de ce
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
Tata Oancea, sculptorul-poet în dulcele grai bănățean, originar din Vasiova. „Sunt născut în comuna Vasiova, în anul 1881, luna august, 29, la Tăierea capului Sfântului Ion, poate de aceea capul meu e tot tăiat de unii“, avea să scrie, cu amărăciune, Petru E. Oance(a), mai cunoscut sub numele de Tata Oancea. „Puteam avea un trai mai ușor, muncind în meseria mea, dedicându-mă cu totul soției și celor cinci copii ai mei, știi doar că sunt sculptor în lemn. Dar
Agenda2004-21-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282438_a_283767]
-
oamenii cu care erai în clubul acesta select în piața mare, cu discurile puse pe hârtie de ziar pe jos. Piața ca entitate a dispărut prin 1988. Mie mi-a părut foarte rău, pentru că mi-a plăcut atmosfera“ - remarcă cu amărăciune Silviu Genescu, care pe vremea aceea dispunea de o colecție de 60-70 de discuri (occidentale). Bogdan Puriș, redactor la Radio Timișoara, a făcut cunoștință cu celebra piață prin 1984 și își amintește că oamenii circulau lejer prin parc. „Probabil cei
Agenda2004-27-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282599_a_283928]
-
La funeraliile de la Bellu, de săptămâna trecută (toamna lui 2004 - n.m.), eram o mână de oameni, toți din generația veche. Poetul contemporan cu cei mai mulți moștenitori literari nu a fost condus de niciunul pe drumul din urmă...”. Înțelegem de ce, dincolo de fireasca amărăciune omenească, pe Gabriel Dimisianu îl scandalizează (în felul său foarte discret) astfel de lucruri, dacă ne uităm cum este alcătuit volumul. Cu intenție, presupun - dacă nu, e una din frumoasele potriviri din viața cărților. Primul text de după precizările preliminare se
Plăcere și datorie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2833_a_4158]
-
viziune asupra ființei umane, ca ins rătăcit într-un univers aparent cumsecade, în realitate nici macar ostil, ci pur și simplu cinic de indiferent, combinată cu un umor dincolo de care se întrezărește limpede tristețea, o suferință și o dezamăgire asumate fără amărăciune, doar cu o resemnare demnă, mi se par a fi marca unică a cărților lui, fascinantă, cel puțin pentru mine. Am gasit întotdeauna șocant faptul că din paginile lui nu răzbate aproape defel un spirit al timpului nostru, si totusi
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
traducerea în franceză a volumului sau Ulysse și după numai cîteva luni apărea un Ulysse, de data aceasta semnat Fondane. Cei din țară sînt indignați de gestul lui Voronca: "une colère contre Voronca" bîntuie scrisorile acestor oameni care asistă cu amărăciune la dezbinarea grupului, la destrămarea unor prietenii. Cele mai multe scrisori îi aparțin lui Roll. Admirația pentru Fondane se "domolește" încet-încet; este afișat un dispreț din ce in ce mai puțin disimulat pentru acel "frou-frou philosophique" practicat de prietenul de la Paris. Ultima scrisoare trimisă de Roll
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
parcă ar avea cîlți pe limbă". Ori aceste opinii înfrigurat politice (1 ianuarie 1991): "așa cum m-ai rugat, trimițînd lui Heitmann un pachet cu textele traduse din Istorie, i-am și scris - profitînd de ocazie - mi-am manifestat îngrijoararea și amărăciunea față de starea de lucruri din România încă încătușata de comuniști și securiști. Ceea ce nu face decît să exprime o realitate penibilă. Ai văzut că prietenul tău Pleșu s-a făcut încă o dată de plîns și de rîs cu așa-zisa
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
aristocrației artei și culturii, a meritocrației științifice. Dar vai! apoi, pe creasta valului amintit și reprobabil au săltat o sumedenie de specimene sărace cu duhul, sclavi ai neroziei native, nătîngi drapați în ideologii străine, gata oricînd să se bucure de amărăciunea celor valoroși, înțelepți, cultivați. Prin ^49-^50 eram redactor la o revistă săptămînală pentru copii. La un moment dat puteam fi "eliberați din funcție", deoarece se luase măsură "întăririi compoziției sociale" a redacției. Printre nou-veniți se numără și un tinerel
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
intenție, pentru a-i diminua puterea de influențare. Pe atunci, n-avea cum să răspundă în scris acestor atacuri pe la spate, alt ghinion pe care l-a primit cu un fel de neputința amuzata, transformîndu-l într-o victorie a unei amărăciuni ținute sub control. Totuși, unii dintre cei care îl atacau erau printre cei care frecventau librăria, iar dintre ei, cîțiva - prieteni declarați și nesiliți de nimeni cu Mircea. Cel mai mare "ghinion" al lui Mircea a venit însă cînd, vreo
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
purificata, integrată în ordinea divină... Însă Lucian Vasiliu este și ironic, ironia d-sale fiind una domoala, afina la melancolie. Corespunzătoare mediului ieșean, de somptuos crepuscul, de Veneție în scufundare, ea nu recurge la formule-soc, la teribilisme, compunîndu-se din zîmbitoare amărăciuni ce respectă un protocol. Însoțind lentă surpare a ilustrei urbe, decompoziția e blîndă, cruțătoare: "Pleci, fiica, te duci și mă lași/ tăiat de cuvinte, hăcuit -/ eremit/ dintr-un neam de bărboși inconformi pauperi,/ trecînd de pe un umăr pe altul/ ziua
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]