2,825 matches
-
majoritatea sînt remarcabil de inumane cînd vine vorba de Lăzărescu). Criticul în cauză mai face o remarcă pertinentă asupra sursei de inspirație a lui Puiu, anume serialul "E.R". Aici critica privind a face film pentru străini capătă un statut ambiguu. E adevărat că, în state, "E.R" a reprezentat o treaptă superioară în evoluția serialelor, și din punct de vedere al filmării, și din punct de vedere al ritmului narativ. La fel, pentru telespectator este mult mai solicitant, deoarece el
O moarte care nu dovedește nimic by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10562_a_11887]
-
realitate, citind articolul, se vede prea bine că autorul nu are decît lucruri bune de spus despre atmoasfera de emulație culturală din incinta Casei Lovinescu. Și atunci de ce nevoia de a atrage atenția cititorului printr-o tactică inversă a titlurilor ambigue? Se pare că tocmai din simplul motiv, acela de a atrage atenția. Cum procedeul, atît de ieftin și de uzat moral, va ajunge prin a-i micșora lui Alexandru Matei credibilitatea, îl îndemnăm să renunțe la el. Îi mai amintim
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
ireductibilă, în sfera sa autonomă care contează precumpănitor pe planul expresiei literare. Din care motiv cheia lecturii poate fi concomitent sacramentală și curent morală pentru spiritele sceptice, ambii vectori convergînd în imaginea lirică ce-și trage sevele din compoziția sa ambiguă. Adorația unui Crist neconvențional, la margine de drum, într-un peisaj hibernal nu e oare elocventă atît pentru substanța credinței despuiată de aparatul instituțional și de fastul ritualic, cît și pur și simplu pentru umilința necesară regăsirii de sine, a
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
realism", poetul recurge la contondențe, la, după cum observa N. Steinhardt, "vorbe slute", "miștocării", "gagicăreli", neocolind "luările în balon" și "tiribombele iarmarocului". Se bălăcărește cu voluptate în derizoriu. Odată pus în funcțiune, mecanismul unui asemenea real secund elaborează și o mitologie ambiguă. Mai cu seamă la începuturile d-sale, Liviu Ioan Stoiciu se juca cu o mitologie hibridă a "Cantonului 248", amestec de figuri ale Olimpului și eroi ai mediului semirural care-i ofereau chipurile lor pitorești ori numai fruste, "nebărbieriți, trandafirii
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
dar că trupurile noastre prezente sunt, în ciuda acestui fapt, nu foarte diferite de ceea ce omul avea înainte de cădere<footnote J. Plagnieux. Saint Gregoire de Nazianze Theologien, Paris, 1951, p. 426. footnote>. La Sfântul Maxim Mărturisitorul găsim un singur text, în Ambigua, unde arată în mod indirect că este conștient de interpretările origenistă și grigoriană. Caracteristică este tratarea sa a problemei, care este înrudită nu cu sfântul Grigorie de Nyssa, ci cu expresia particulară a sfântului Grigorie de Nazianz unde acesta evocă
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
reflux [... ] primul om era gol nu în sensul că n-ar fi avut nici carne, nici trup, ci ca unul care nu avea această constituție mai îngroșată, care face ca trupul să fie muritor și dur<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe și adânci înțelesuri din Sfinții Dionisie Areopagitul și Grigore Teologul, traducere din grecește, introducere și note de pr. prof. dr. Stăniloae, în colecția Părinți și Scriitori Bisericești, vol. 80, Edit. Institutului Biblic și de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Edward Sava Se spune că istoria discerne, în timp, între valoare și non-valoare artistică. Sintagma este de două ori ambiguă. Ce înseamnă valoare? Care este relația dintre valoare și modă culturală? Care artist este mai ,valoros", cel care abordează o direcție radical nouă sau cel care inovat dinăuntrul unui canon existent?... Ce înseamnă ,în timp"? Douăzeci de ani? Un secol
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
au dat seama că un document precum cel elaborat de Comisia Tismăneanu e o piatră tombală căzută peste pleașca istorică pe care-o mulg de ani buni și pe care ar fi muls-o și în continuare, păstrând acea marjă ambiguă în care simpatia se îngemănează cu o pseudo-severitate: un dozaj ultra-fin, exact cât să asigure perpetuarea burselor de studiu și a catedrelor universitare. Veți găsi reprezentanți iluștri ai acestei încrengături între susținătorii demersurilor iresponsabile ale lui Liviu Turcu. Dacă există
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
lui Petru Vaida e răspicat: neavînd vocația metafizicii, ci doar nostalgia ei, Vianu nu ar fi elaborat o filozofie propriu-zisă. Cauza acestei neputințe este de găsit mai ales în preferința sa mărturisită pentru exactitatea de tip științific în dauna speculațiilor ambigue de tip filozofic. Cu alte cuvinte, cerînd prea mult esteticii, disciplină pe care voia s-o transforme din filozofie în știință propriu-zisă, Vianu și-a retezat posibilitatea de a elabora la rîndul lui una originală.
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
lipsesc din cuprinsul revistei nici informațiile și sfaturile utile. Preț: 74 500 lei. l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Ură și dragoste Romanul scriitoarei americane Carson McCullers (1917-1967) a apărut în 1941, aducând autoarei o reputație ambiguă, de prozatoare nevrotică. Doi ofițeri, soțiile lor și un servitor filipinez își trăiesc dramele. Cei șase nu se aseamănă decât prin faptul că fiecare este, în același timp, dar în cu totul alt fel, foarte puternic și foarte vulnerabil. Carson
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
despre tema scoasă în titlul postării de astăzi. Cu alte cuvinte, în ceea ce ține de „drepturile omului” avem o alegere. Cu totul aparte stă chestiunea „aurului românesc”, care nu permite în nici un chip, sub nici o formă, sub nici un fel interpretări ambigue. și vreau să subliniez încă o dată că această chestiune are o importanță principială anume pentru Rusia, anume pentru noi, și într-o măsură cu mult mai mare, decât pentru România și, cu atât mai mult, pentru Moldova, ai cărei parlamentari
UN JURNALIST RUS SCRIE CORECT ŞI ÎN PREMIERĂ DESPRE TEZAURUL ROMÂNIEI LA MOSCOVA! SERGHEI GOLUBIŢKI. In: Editura Destine Literare by Serghei Golubițki () [Corola-journal/Journalistic/95_a_380]
-
social și ajutorul pentru încălzirea locuinței, apoi pentru echilibrarea bugetelor locale, respectiv pentru subvenționarea energiei termice livrate populației. Nota C.J.T. , transmisă la Parlament și la Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, menționează faptul că ar trebui scos un paragraf ambiguu al Legii bugetului de stat. Acesta prevede că finanțarea unor cheltuieli pentru susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap, personalul neclerical, personalul din unitățile de învățământ preuniversitar și creșe, programul „lapte și corn“ se completează de la bugetele locale. Președintele
Agenda2004-45-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/283010_a_284339]
-
ieșit foarte elegant din problema platonică și ne-a pus în posesia jubilatoare a unei certitudini: dacă suntem siguri că atingem singularitatea lucrurilor care nu sunt, atunci nesiguranța noastră privitoare la cunoașterea celor ce sunt e dată doar de terenul ambiguu și prost ales, dar nu de soluția problemei, care rămâne clară. Cu totul altă soluție aflăm la Toma. Pentru el, mult mai aristotelic, situația e mai încurcată. Ca să aflăm natura singulară a mărului - care, iată, e de plimbat măcar între
Așteptăm pe un altul? by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2827_a_4152]
-
resorturi, față de, bunăoară, un alt însem nat congenar al său, acum simerian, causticul și acri bic “glossant” al dessantului “rezistenței prin cultură”, Dumi tru Hurubă. De Radu Ciobanu era deja despărțit încă din anii 80, ai sus-numitei strategii, pe colaterala ambiguă a “con cordiei naționale”, dinspre Scorniceștii scânteismului... cristoian... GUGA, oricât de discret continuă, este din adevărata pleiadă a neo-rezistenței, via Caraion, Preda (cel din urmă), Mircea Ciobanu, Breban, Lăncrănjan, Buzura și, desigur, a celor care au sărit la timp pârleazul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
limbajului (post)modern, cu satisfacția cîștigării unui pariu: "cad conuri de bronz din corpul iubit;/ viclene pajiști ne-asteaptă - // în oraș se taie fluturi, iar pîrîul rodește..." (Lespedea din bibliotecă). Vag persiflator, vag deformator, tabloul probează ciocnirea dintre contraste, degajînd energia ambigua a Edenului bîntuit de demonia Formei... ori, în aceeași manieră, o secvență a neputinței limitelor de-a se depăși, a consolării lor estival-dansante în proximitatea enigmei: "bărbații au diminețile mute și părinții în iarbă - egali îi străbate un semn greu
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
pentru lumea bună care locuiește aici" (RL 2306, 1997, 10) etc. Pentru un anume gen de jurnalism, lumea bună s-ar putea defini, circular dar eficient, ca "totalitate a VIP-urilor": alt termen la modă pentru a desemna o categorie ambigua dar specifică momentului. Că și bun, adjectivul important ("Very important person") este un concept relativ, denumirea acoperind la noi în momentul actual politicieni, oameni de afaceri, dar și cîntăreți, rockeri, dansatoare de la bar, prezentatoare de modă etc. Cu tot dezavantajul
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să observe neconcordantele și raporturile ambigue. El ține să precizeze că "stilul optzecist e fixat înainte de apariția la optzeciști a unei conștiințe postmoderne". În același timp, din nevoia explicabila de a dezenclaviza postmodernismul în contextul românesc, el perseverează în a-i descoperi o tradiție cît mai
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
o țară ca a noastră, unde mistica șefului face ravagii, ar trebui descrisă și delimitata până în cele mai mici detalii. Aș merge mai departe și aș spune că România nici macar n-ar avea nevoie de președinte. În condițiile noastre, jucând ambigue roluri de mediere, reprezentare și... execuție (vezi Articolul 88!), președintele poate foarte ușor să vireze spre dictatură, după cum, la fel de ușor, se poate retrage total din viața politică a țarii. Dac-am avea răbdarea să analizăm ce ne-a adus, din
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
imposibilului, a luptei cu Îngerul neputinței. E afirmarea unui drept cu aparență de impostură, o accepție globalizantă a existenței ca scris fără contenire, ca textualizare absolută a ființei: "Orice operă majoră este făcută oarecum à contre soi, printr-un efort ambiguu, contrapunctic. A fura ceva din ceea ce nici nu știi că este al tău: iată suportul perenității unei opere. Legitimitatea de a fora nu numai în subconștient, ci și în Care e mobilul inadaptării, ce reprezintă laitmotivul Micului manual..? E, vorbind
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
ca și pe al iubitului său echivoc (chip ce nu o mai părăsește din momentul în care el a părăsit-o). Le reflectă în adîncul unei ape, care, în cele din urmă, narcisistic, o atrage și o cuprinde. Moartea Ofeliei - ambiguă pînă la capăt - e, totuși, o izbăvire de fantasme. Ale sinelui și ale Celuilalt. Ale lui Hamlet. Care poate că de-abia acum, la rîndul său, înnebunește. 5. Dincolo de oglindă. Sau, poate, dincoace Într-un capitol care (nu întîmplător și
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
de comunicare, prin decontextualizare (absența mimicii, a intonației, a corecției imediate) - și recontextualizare: e deci sugerare, și nu simplă înregistrare, reproducere fidelă. Tot mai multe texte jurnalistice renunță însă, cu o ușurință discutabilă, la mijloacele transpunerii: se produc astfel texte ambigue, care nu marchează clar diferența dintre stilul direct și cel indirect, nu înlocuiesc intonația cu alte mijloace de subliniere - ajungînd să semene în mod dezolant cu stilul cunoscut al scrisorilor redactate de inși cu un nivel de instrucție limitat. Un
Scriere și oralitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17318_a_18643]
-
tu cu mine vorbind/ mă ridici la cer/ din mormîntul meu// acum aștept să se-ntîmple/ atunci în cutremur/ acum în polen mă zbat// atunci înmărmurită/ acum în singurătate/ atunci în singurătate" (ibidem). Peisajele în care excelează poeta prezintă un aer ambiguu, avînd un substrat moral, "astfel că aceste priveliști se deosebesc esențial de cele în mod obișnuit nouă accesibile" (I. Negoițescu). Datelor obiective li se adaugă din belșug altele, ale senzoriului și nostalgiei ce-l învăpăiază, astfel încît ele capătă culori
Poezia Constanței Buzea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17316_a_18641]
-
mă naște" (Nevăzutul călător). Vasile Proca e un autor care, înveșmîntat în "mantia de împărat" a damnării, își compune textele cu o grijă meșteșugărească ce se străduiește a urma meandrele "inspirației" mărturisitoare de libertate, săpîndu-le în "inima cuvîntului". Vasile Proca - Ambigua, Ed. Moldova, Iași, 1998, 92 pag., preț nemenționat. Vasile Proca - Abatorul îngerilor, Ed. Cogito, Oradea, 1998, 72 pag., preț nemenționat.
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
Dacă ar fi, s-ar anula, din start, orice morală. Iar Mefisto, îngerul căzut, are voie să ducă la pierzanie un suflet, însă nu are dreptul să creeze demiurgi. Văzută astfel, redempțiunea lui Faust din final este, la rîndul său, ambiguă. Clemența divină este, de fapt, o lecție și o pedeapsă.
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
nimic. Sărutul devine amintire și promisiune totodată, astfel că inexistenta poveste de dragoste poate fi proiectată fie în trecut, fie în viitor. Ea nu există fie pentru că dragostea s-a consumat, fie pentru că nu a apărut încă. În contul acestei ambigue absențe se desfășoară, genial, nuvela lui Nabokov. Fialta e un spațiu metaforic, ea rezumă toate întîlnirile întîmplătoare ale celor doi, după plecarea lor din Rusia. Se întîlnesc pretutindeni, dintr-o tenacitate a coincidenței, pînă cînd bucuria cu care e infuzată
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]