762 matches
-
cunoască lumea Și să-i urască toți! Căci mulți își fac azi veacul În lumea asta mica-i va părăsi norocul Să nu vă fie frică! „Să nu vă fie frică Să vă pretindeți Dreptul!“ -Cu glas de vis și-ambrozie Vorbește înțeleptul. Dar asta nu se face În colț bătând mătănii; Ci alungând cu bâta Hidoasele dihănii. Și nu lega cu dracul În veci nicio frăție! Căci de vei trece puntea Nu-i nimeni să te ție. Iar capul cel
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
prea mare și prea gol. Am realizat că mâna dreaptă îmi amorțise cu pahar cu tot. L-am apucat cu mâna stângă, tot cu ea l-am dat peste cap. Cred că atunci am băut pentru prima și ultima oară... ambrozie! Nu mai băusem în viața mea ceva așa de bun! L-am lăsat pe amicul meu patron având capul cuprins între mâini. Eram în plus. Am pornit pe jos, cam un kilometru, fumând țigară de la țigară. Luând o mașină de
PUTEREA VOINŢEI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366853_a_368182]
-
executată, iar râvnitorul teolog basarabean să-și urmeze chemarea monahală, învrednicindu-l să fie ieromonah și apoi arhimandrit, iar o vreme stareț la Arnota, unde-l va cunoaște, prin anul 1992, viitorul protosinghel de la Schitul Darvari - București și episcop-vicar patriarhal, Ambrozie Meleacă (astăzi episcop la Giurgiu), care-i va face postum și o frumoasă evocare (apărută mai întâi în revista Epifania). De-a lungul vieții sale călugărești de peste o jumătate de veac, Părintele Paulin Lecca a trecut, pe lîngă Frăsinei și
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
și scrisului Părintelui Arhimandrit Paulin Lecca În „Rugăciunea vameșului”, dar parcă mai evident în jurnalul său „De la moarte la viață”, Părintele Arhimandrit Paulin Lecca poate fi numit un al doilea Fericit Augustin - potrivit afirmațiilor și descrierii facute de Episcopul Giurgiului Ambrozie Meleacă, care l-a cunoscut în anul 1992, la Mănăstirile Crasna (Prahova) și Arnota (Vâlcea). Cu o dezinvoltură și cu o nonșalanță greu de închipuit, întocmai ca și Fericitul Augustin, Părintele Paulin își povestește toată viața lui din tinerețe. Dezarmant
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
lui de a atrage credincioșii. Veneau foarte mulți, și tineri, și bătrâni. Oameni cu tot felul de probleme, dar el le vorbea la toți foarte mult din Frații Karamazov. El știa că Starețul Zosima nu a fost altcineva decât Starețul Ambrozie de la Mănăstirea Optina, dar tot ce am citit noi în Frații Karamazov el trăia; probabil că a și fost și la Mănăstirea Optina. Veneau și foarte mulți tineri; nu știu dacă cei de la ASCOR... Nu, aceștia l-au descoperit ulterior
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
era un om erudit, un om cu o cultură foarte mare, care citise foarte mult în viata lui, dar care, mai ales, a trăit ceea ce a citit. La un moment dat - ne împărtășește și ne mărturisește din amintirile sale Episcopul Ambrozie Meleacă - Părintele Paulin Lecca a început să traducă din franceză o carte a Părintelui Sofronie de la Essex, și el ca și Părintele Paulin trecut de acum în veșnicie (în anul 1993). Părintele Paulin Lecca era cunoscător al limbii ruse, dar
DESPRE PARINTELE PAULIN LECA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366832_a_368161]
-
Sonnenberg, poetul - editor Ștefan Doru Dăncuș, poetul - editor Constantin Marafet, poetul Marin Moscu, prof. dr. Florentin Smarandache, dr. ing. Magdalena Albu, poeta bucureșteană Rodica Elena Lupu, scriitoarea Titina Nica Țene, prozatoarea Voichița Vereș Pălăcean, pictorii Radu Bercea și Bortă Ovidiu Ambrozie, fotograful bucureștean Silviu Racheriu, pr. dr. Al. Stănciulescu Barda, un suflet ales să fie apostol al românilor de azi. De asemenea, publiciștii Marin Ifrim, Maria Diana Popescu (Agero și Artemis), exegeta ieșeană Livia Ciupercă, Simona Botezan de la Washington DC, poetul
GHEORGHE A. STROIA: O IDEE ZĂMISLITĂ ÎNTR-UN GÂND, UN VIS CONVERTIT ÎN CERTITUDINE (FAMILIA ARMONII CULTURALE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363559_a_364888]
-
îi rupe un braț, îi spage capul și o tăvălește prin noroi, precum „cochon”-ul, dovleacul. Într-un cuvânt, pe înțelesul „tutulor”, încearcă s-o maltrateze „foarte bine!”, în așa fel, încât inteligența ei de mahala (a Ifigeniei) să pară ambrozie metafizică. Noi știam, ca proștii, că menirea culturii este aceea de a îmblânzi agresivitatea, de a cultiva toleranța, de a ridica brazda materialității la holda spiritului, și câte altele de genul acesta. Dar vine Ifigenia cu geanta plină de scule
DINTRE SLUTE DE CATARGE de JANET NICĂ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349492_a_350821]
-
templu. * Agricultură: cultură cu prefix la țară. * Amintirea nu-i partea erodată a prezentului, ci avanpostul lui. * Arta: reducția metaforică a realității. * Autorul este un individ dubios: se naște în fiecare dimineață din ultimul vis somnambul, mănâncă friptane lingvistice, bea ambrozie de cazan, vede în orice floare o femeie goală, se culcă, exact la miezul nopții, pe ultimul raft al bibliotecii (cel mai aproape de nori) și plânge, până a doua zi, amintindu-și cum și-a ratat copilăria pentru o păpușă
DEFINIŢII ERETICE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350298_a_351627]
-
de debut, A5 manșetat, 48 pagini, ilustrații pictor Radu Bercea - Gura Humorului) Vocația este, fără îndoială, izvorul principal din care se revarsă poezia, dinspre sufletele muritorilor către patria zeilor, predestinată fiind să aline, să încânte, să aducă pace și armonie. Ambrozia poeziei este concentrată, cel mai adesea, în sufletele simple, dar hrănite cu trăiri înalte, fără a depinde în niciun fel de cât de multă erudiție probează OM(ul) alimentat cu energii venite parcă din alte sfere, din alte lumi, îmbrăcate
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
de Bonosus, episcop de Sardica, în Illyria, au adoptat concepția lui Helvidius. Opinia lui Helvidius a fost vehement contestată de Fericitul Ieronim care, în 383, în Adversus Helvidium, a susținut pururea fecioria Mariei. În aceeași epocă, episcopul de Milan, Sfântul Ambrozie, reacționează și el împotriva lui Iovinian obținând excomunicarea acestuia în anul 390 după două sinoade: unul a avut loc la Roma sub papa Siricius (384-399) și celălalt în eparhia sa, la Milan. În anii 391-392, Sinodul de Capua, prezidat de
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
împotriva lui Iovinian obținând excomunicarea acestuia în anul 390 după două sinoade: unul a avut loc la Roma sub papa Siricius (384-399) și celălalt în eparhia sa, la Milan. În anii 391-392, Sinodul de Capua, prezidat de asemenea de Sfântul Ambrozie s-a aplecat asupra cazului lui Bonosus. La început sinodul a amânat răspunsul, dar în cele din urmă Bonosus a fost condamnat de un sinod ținut în Salonic (cf. Ambrozie al Milanului, De virginibus). Întrucât punctul de vedere al lui
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
anii 391-392, Sinodul de Capua, prezidat de asemenea de Sfântul Ambrozie s-a aplecat asupra cazului lui Bonosus. La început sinodul a amânat răspunsul, dar în cele din urmă Bonosus a fost condamnat de un sinod ținut în Salonic (cf. Ambrozie al Milanului, De virginibus). Întrucât punctul de vedere al lui Helvidius a fost respins, în conformitate cu credința în pururea fecioria Mariei, a trebuit să se găsească o explicație pentru existența „fraților” și „surorilor” lui Iisus. Fericitul Ieronim a fost atunci primul
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE COPILĂRIA ŞI “FRAŢII” LUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344365_a_345694]
-
și mi-am pus nasul pe sticla rece. Deodată am zărit afară luna: jos-jos, aproape de pămînt, cu raze multe, strălucitoare! „Mamă, mamă - m-am întors cu ochii în lacrimi de bucurie - uite ce jos e luna, aproape de casa lui moș Ambrozie. Dar mama a priceput. Sare de pe pat și zice: „A venit lumina” și răsucește șalterul, inun dînd odaia de lumină. Era prima oară cînd vedeam lumina electrică. M-am uitat spre bărbați: toți aveau ochii triști și speriați, dar nu
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
de pomană celor flămânzi și însetați de frumusețe. Care frumusețe? Care va salva lumea, desigur. Cuvintele - fructele pomului interzis, cel al cunoașterii binelui și răului. Poetul - locuitor al pajiștilor paradisului, păzitor al pomului și degustător al poamelor interzise muiate-n ambrozie, își făurește propriul Rai de cuvinte. Prin ele se osândește, prin ele se mântuie. Cu brațele doldora de cuvinte se va prezenta la Scaunul Dreptății. Ele vor fi bănuții de vamă. Cuvinte de trecere. De aici spre dincolo. Și cu
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
aduce. Refuza paharul de vin atunci când aducea bruma de pensie; i se părea a fi acru. De această dată, nu numai că nu a refuzat ba chiar a cerut un pahar de vin pe care l-a sorbit ca pe ambrozie. Erica nu era acasă, știa prea bine asta, dar amintirea surâsului ei de odinioară l-a binedispus. Recunoscând scrisul, Erica s-a simțit cuprinsă de căldură. Lipsa adresei expeditorului i-a creat o stare febrilă nădăjduind să o descopere în
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
p. 73). Astfel, prin Inițierea în Arborele Sephirotic al Ființei Cosmice, se produce Re-Sfințirea, întru ORFEUL Re-Armonizator al Stării Paradisiace a Făpturii Lui, a Logos-ului, Re-Încoronarea Logos-ului-Cuvântul Demiurgic: „În strălucirea/ cântului tău/ arbore sephirotic,/ limba mi se împodobește/ cu ambrozia/ slăviților crăișori” (cf. „Împodobirea Limbii” - p. 79 - „crăișorii” erau Regii Mistici ai Neamului Românesc, neîncoronați de oameni, dar purtând aureole de la Logos-ul Dumnezeiesc!); se produce Originalizarea „Zilei Înalte” A Facerii prin Cuvânt A Lumii („Yod” este Slovă și Semn
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
unghii și prin vine , Să-ți picur stropi din stropii mei răbdare ? Ca să te-nalți, aproape un Luceafăr, Dar precum urci, să și cobori în mare ? Iubirea mea de calciu, iod și sare, De fiecare dată tot mai teafăr De ambrozii și remușcări sublime? Ca numai tu, mai mult decât oricine, Iubitul meu, să crezi în mine... Referință Bibliografică: Luceafăr / Mariana Bendou : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 197, Anul I, 16 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mariana Bendou
LUCEAFÃR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366716_a_368045]
-
unghii și prin vine , Să-ți picur stropi din stropii mei răbdare ? Ca să te-nalți, aproape un Luceafăr, Dar precum urci, să și coborî în mare ? Iubirea mea de calciu, iod și sare, De fiecare dată tot mai teafăr De ambrozii și remușcări sublime? Că numai tu, mai mult decât oricine, Iubitul meu, să crezi în mine... ● Apoi ? Mă strâng pe lângă tine Și te pătrund cu tinerețea mea. Dorința, lașitate și rușine, În bucuria de a te revedea... Și a venit
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Ia să vedem noi care este „scara” lui de valori, să vedem prin ce sită-ciur-dârmon cerne el, dar nu discerne, munculița altora. Se observă, încă de la început, o încremenire în proiect: revistele „centrale” sunt esențe și chintesențe, lapte și miere, ambrozie și nectar, unde „profesioniștii”, „care își respectă statutul”, îngeri literari, arhangheli hermeneuți, heruvimi-tătici, fac ordine, bat monedă celestă și împart pașapoarte de nemurire. Revistele „provinciale” sunt stupide, depășite, anacronice, primitive, cu veleitari, cu neaveniți, pentru că nu au „profesioniști”, ca la
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
tăinuită de întuneric / sângeră aprins frigul însingurării,/ ca un copac cu frunze îngălbenite de schim- bare.// În ochiul cerului devin mai palid / nimeni nu știe că noaptea se plimbă pe ape/ cu un coș de stele, pâine și vin de ambrozie./ Mă voi duce să cinstesc destinul/ iar partea netrăită încă / să o închin femeii. (Frigul însingurării). „Însingurare” nu înseamnă, pentru poet, de unul singur, izolat, retras, etc. - ci viață în fața perechii, o însingurare în doi unde partenera este ideală, este
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
office@inspirescu.ro 0732407032-George Terziu - manager general grup Cervantes-Inspirescu Important : S-au anunțat câțiva poeți interesanți pentru a face parte din aceasta ntologie printre care cunoscuții autori Minel Tănase, Ștefan Băiatu,Cicerone Stănescu,Gheorghe Gurau, Iulian Bostan,Lucian Cristea,Ștefan Ambrozie,Violla Arama,Niki Nikiforov,Lucian Muresanu,Mihai Frunză,Petre Rotaru,Aida Zaharia! Referință Bibliografica: Editură Inspirescu:LANSARE ANTOLOGIE ESEURI ȘI MEDITAȚII / George Terziu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1740, Anul V, 06 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
LANSARE ANTOLOGIE ESEURI SI MEDITATII de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352569_a_353898]
-
Sfântul Atanasie cel Mare care transferă în Apus duhul monastic, ascetic și mistic al Sfinților Antonie cel Mare și Pahomie; Sfântul Ioan Casian din secolele IV - V devine slujitor și mare personalitate duhovnicească a Creștinismului răsăritean în Apus; Apoi Sfântului Ambrozie al Milanului și Fericitul Ieronim din aceleași veacuri creștine precum și Sfinții Chiril și Metodiu - frații greci din Thessalonic ce au ajuns luminători ai slavilor din Centrul Europei, care întregesc această alcătuire spirituală și civilizatoare. Nu putem ignora faptul că Răsăritul
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
bogat tezaur". După Sfântul Atanasie cel Mare, Psaltirea "cuprinde în sine zugrăvite toate simțămintele oricărui suflet omenesc, schimbările și înnoirile lui, așa încât dacă cineva voiește, poate să-și ia și să-și însușească zugrăvirea ce i se potrivește". Pentru Sfântul Ambrozie, această frumoasă carte este "glasul Bisericii în mărturisirea prin cântare a credinței celei una". La fel de elogios grăiește despre Psaltire și Sfântul Ioan Hrisostom, când spune: "Toate Scripturile sunt sfinte, dar Psalmii au ceva mai mult". Casiodor numește Psaltirea "fântâna nestricată
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
de psalmi. Acești psalmi sunt: 1-40, 50-71, 85, 90, 92- 103; 107-109; 132; 137-144. Rabinii atribuiau lui David întreaga Psaltire. Punctul lor de vedere a fost împărtașit și de către unii Sfinți Părinți și scriitori bisericești precum: Sfântul Ioan Hrisostom, Sfântul Ambrozie, Fericitul Augustin, Teodoret de Cir. O lectură atentă a Cărții Psalmilor ne va ajuta să ne dăm seama ca într-adevăr este vorba de mai mulți autori. Spre aceeași constatare ne conduc și titlurile psalmilor, care indică pe lângă David și
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]