4,765 matches
-
murea în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm să facem dragoste și totul e doar o amețeală sexuală, visăm să-l respirăm pe celălalt și ne trezim cu un loc gol lângă noi, visăm să ne iubim copiii dar ei au plecat la discotecă sau prin cartier, nu se va alege nimic de capul lor, ei spun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
murea în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm să facem dragoste și totul e doar o amețeală sexuală, visăm să-l respirăm pe celălalt și ne trezim cu un loc gol lângă noi, visăm să ne iubim copiii dar ei au plecat la discotecă sau prin cartier, nu se va alege nimic de capul lor, ei spun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
moare în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm să facem dragoste și totul e doar o amețeală sexuală, visăm să-l respirăm pe celălalt și ne trezim cu un loc gol lângă noi, visăm să ne iubim copiii, dar ei au plecat la discotecă sau prin cartier, nu se va alege nimic de capul lor, ei spun
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
aminti cum inima i-o luase razna, iar gândurile toate se Îndreptară spre ea. Era prea frumos ca să fie adevărat, Își spuse Îmbujorat de o tăinuită emoție! Porni fâstâcit spre ușă și trase Încet zăvorul, Într-o stare de ciudată amețeală, Însă imaginea care i se desfășură Înaintea ochilor Îl făcu să devină dintr-o dată lucid și nervos. Cineva lăsase intenționat În fața ușii lui o pisică neagră, muribundă, sau, cine știe, poate că pisica se târâse până acolo, ca și cum s-ar
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
doctor. Firește că nu o ascultam. Îi priveam din când În când trupul robust (de Balenă eșuată așa o „alintam” uneori, fără Însă ca ea să se supere) cum se balansa greoi În timp ce vorbea, provocându-mi o vaga senzație de amețeală. Nasul mic, fluturat, semăna cu o șa de ponei și această găselniță mă făcu să zâmbesc, fapt pe care mama Îl sesiză și Înțelese că nu o ascultam. Se opri din povestire, sfârșind prin a sorbi gălăgios cafeaua aproape rece
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
miros fierbinte, nesuferit, colcăia În aer. Glasuri ciudate, țipete, vaiete răzbăteau dintr-acolo șters, În surdină. Fereastra era animată de zvâcnetele șerpișorilor de lumină, ce se zbăteau pe sticla Întunecată. Un tremur Îmi zgudui Întreg trupul și o stare de amețeală pusese din nou stăpânire pe mine. Soneria de la intrare zbârnâi isteric. M-am gândit că putea fi mama (care venea uneori să-și bea cafeaua la mine), ori poate ca era Paulina, nenorocita de domnișoară bătrână, amnezică și cu față de
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
o pungă plină cu floricele. Se așeză pe iarbă și își închipui că se află la cinema. Așa se mai liniști - filmul se poate opri oricând cu telecomanda. I se făcu semn să se ridice în picioare, dar îl luă amețeala. Se întreba mereu cât de reală poate fi o execuție. Cu certitudine nu putea fi vorba de el, el trebuie să fie acasă, tolănit în fotoliu, în fața televizorului. Soldații se așezară pe două rânduri, mucurile de țigară fuseseră presate în
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
primele ore din zi nu băga de seamă, căci mintea îi era ocupată cu micul dejun al doamnei Aurelia, dar atunci când se așeza în fotoliu, lângă patul acesteia, și scotea medicamentele din flacoane, unul câte unul, simțea că o ia amețeala. Doamna Aurelia, dintre pernele umplute la refuz cu pene de gâscă, îi dădea tot felul de sfaturi - ceaiuri de plante, inhalații, masaj, picături și mult somn. Mara îi zâmbi cât timp îi așeză pernele la spate și se hotărî să
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
cu tocuri înalte și unghii vopsite tare în roșu ca să poată fi feminină, și se aștepta ca bărbații să înceapă să întoarcă și după ea capul. La câteva zile după revelion, pe Mara a început să o doară rău capul. Amețelile erau tot mai frecvente și, deși putea pleca oricând, ezita să și facă bagajul și s-o șteargă din casa doamnei Aurelia. Dincolo de apartamentul de la etajul patru, viața prindea alte forme. Nimic nu era protejat de ecranul de sticlă și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
revenea treptat, în timp ce aștepta ca mercurul termometrului să urce spre pielea lui fierbinte. O clipă avu impresia că o aude pe Alma la bucătărie... o strigă... însă Alma plecase demult la Londra... trei luni, săptămâna viitoare... dacă n-ar fi amețelile astea, ar suporta mai ușor plecarea ei. Emil se întoarse pe partea cealaltă... așa o să uite mai repede de Londra... așa o să adoarmă imediat. Mai întâi auzi picăturile de ploaie căzând cu zgomot ca și cum ar fi lovit un acoperiș de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
acreala transpirației și cu izul de lavandă putrezită ce emana dintre așternuturi. Amestecul de mirosuri ne intra în ochi și ne înțepa nările, și cu fiecare secundă ni se făcea tot mai greață, eram tot mai obosiți, ne luă și amețeala, iar unchiul nu mai murea. Continua în schimb să dea cu mâna pe sub pătură încercând să îndepărteze mâna mătușii aplecată asupra frunții sale. La un moment dat se întoarse într-o parte, cu genunchii adunați și cu cearșaful lipit de
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de subțire. și-apoi, cădea și înserarea. Pâine, nu mai era, în casă. Lasă, se autoliniști bătrânul tată și socru, în seara asta o să-mi fac un pui de mămăliguță. Dar, când s-a dus la debara, l-a apucat amețeala. Amețiții ăia zvârliseră la gunoi și punga cu mălai, și sita, și ce i-ar fi mai trebuit, pentru a-și face o mămăliguță. Hai, s-a autoironizat, el, că fără o seară de mâncare, poate nu voi da ortul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
respirându-l, îmi reaminteam anumite minute din copilărie. Izvorau în mine gesturi și cuvinte din acel timp revolut. Percepeam chiar cum unul din acele momente îndepărtate recapătă viață, cu atâta intensitate, de parcă s-ar fi petrecut ieri; mă cuprinse o amețeală plăcută, de parcă m-aș fi născut din nou într-o lume pierdută. Impresia asta se asocia cu o beție care-mi curgea prin vene și prin nervi și care se împrăștia în tot corpul ca un vin dulce și vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nevoia să vomit. Surprinzător, remarcam că mă țineam încă pe picioare. Asta mi se păru extraordinar, miraculos. Cum puteam să mă țin pe picioare? Aveam impresia că la cea mai mică mișcare o să-mi pierd echilibrul. Era un fel de amețeală. Pământul și tot ce îl popula se îndepărtaseră peste măsură de mine. Speram vag într-un cutremur de pământ sau într-un cataclism care mi-ar fi fost dat ca să renasc într-un univers cald și luminos. Înainte de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
părea că tovarășul contabil-șef începea, în ceea ce privește vorbirea în dodii, să sară calul sau că trebuia dus la un psihiatru. În capul lui, epocile fuzionau de-a binelea, de asemenea și numele personajelor nuvelei cu numele reale ale noastre. Simt amețeală și nevoia de a ieși undeva, la aer. Transpir fără motiv. Totuși nu înțeleg, tovarășe contabil-șef... - șovăi apatic. Mai trebuie să știi-continuă contabilul-șef, ca și când ar fi perorat singur într-o sală imensă, înzestrată cu zeci de ecouri, ca și când
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
intersecției. Pășea grav, simțind că purta pe umeri nu doar responsabilitatea acelei Încrucișări de drumuri, ci cumva, asemenea miticului Atlas, povara Întregii planete. Chipul Îi găzduia un rictus preocupat, de parcă mișcarea de rotație a Pământului i-ar fi pricinuit o amețeală cronică, iar cea de revoluție un cârcel În zona cervicală, și cum respectiva grimasă a fost luată de mulțime ca semn de preocupare, seriozitate și competență, când a pus piciorul pe ultima treaptă, piața deja răsuna de urale și de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
prezintă demisia. Fenomene paranormale. Superbe aurore boreale reflectate pe peretele mallului din localitate. Ceasurile nu merg. Câinii husky latră, urșii polari se trezesc când ți-e lumea mai dragă din hibernare și sperie lumea. Nea Pandele nu poate dormi. Are amețeli permanente. Obiectele metalice o iau la goană prin casă. E la un pas să fie decapitat de un tocător de vinete. 24 septembrie. Un roi imens de molii se năpustește asupra orașului Djakarta, care găzduiește concursul Miss Univers XXXL. După ce
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
meargă și nici nu mai dorea să meargă undeva anume. Locul i se părea de pe altă lume, straniu, fără nici un reper, ca În vis. Intra În panică, inima Începea să-i bată tot mai tare, o apuca un fel de amețeală, ceva asemănător răului de Înălțime, și atunci trebuia să caute un telefon, ca să-l sune pe Vic. — Vic, unde ești? Îl Întreba. — La birou, bineînțeles, răspundea el de obicei. Ce-ai pățit, de ce m-ai sunat? Nu cumva te-a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nimic, spuse Christina cu o voce cît se poate de normală și, ridicîndu-se de pe scaun, făcu cîțiva pași prin Încăpere, ca și cum ar fi probat o pereche de pantofi noi. — V-ați albit toată ca un neon ! — Am avut o mică amețeală, poate din cauza asta... În filmele americane, atunci cînd un domn dorește să obțină bunăvoința unei doamne, o invită mai Întîi să ia masa Împreună la restaurant. Cu acest prilej, ei discută despre diverse chestiuni care li se par interesante, apoi
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mai Întîi o procedură de deschidere a lor. Nu s-ar putea spune că toți Înțeleseseră despre ce e vorba. În orice caz, urmînd comenzilor Joannei-Jeni, cei mai mulți inspirau și expirau din răsputeri, cu fețele congestionate și transpirînd din belșug, iar amețeala pe care le-o provoca exercițiul de respirație forțată semăna Îndeajuns de bine cu energia aceea aproape lichidă care ar fi trebuit să li se scurgă prin creștet În trup, adunîndu-se ca Într-un pahar. Singurul risc era ca, acumulînd
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de cuarț În formă de piramidă, primit de la Joanna-Jeni, și anume, cu vîrful piramidei Îndreptat spre Polul Sud. Între timp, problemelor cauzate de pantofii prea strîmți li se adăugase și o migrenă, nu foarte puternică, dar care Îi provoca oarecare amețeală Însoțită de febră, și o făcea să țină ochii mai mult Închiși. La spatele ei, Joanna Jeni alesese să stea Pablo, În speranța că energia lui debordantă s-ar fi putut dovedi folositoare. Palma mîinii drepte a lui Pablo, Întinsă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nedumerite, care se exprima În structuri turbionare, generatoare de abis. Oricît s-ar fi străduit, nu reușea să reziste asaltului continuu al frazelor sale contradictorii, imprevizibile, solicitîndu-i un permanent efort de adaptare care se transforma treptat Într-un soi de amețeală. — Mi se pare destul de clar, Majestate, deși Într-o foarte mică măsură. Înseamnă că, În principiu, oricine poate fi extraterestru, cu condiția să nu recunoască acest lucru și tocmai din cauză că nu recunoaște. — Raționamentul dumneavoastră este deosebit de interesant. — Și atunci, la
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
unul lîngă altul, imediat sub frontispiciu. — Ceva e În neregulă aici. Nu puteai s-o vezi În altă parte, fiindcă n-ai ieșit din casă. Poate că doar am visat. — Ce spui dumneata mă face să simt un fel de amețeală, parcă mi-ar fi capul o găleată care se Învîrte și apa din ea dă pe-afară, iar Înăuntru e goală. Afirmație care introducea dintr-o dată un principiu de relativitate. Ideea fizicianului Mach, despre care Christina desigur nu auzise, este
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
să-l vezi propriu-zis, căci privirea se duce dincolo de el, mult mai departe, și vede o mulțime lucruri inexistente, ocolind obiectul care-i stă În cale fără contur, lipsit de culoare, transparent, dizolvat În fantomele reveriei. Era un fel de amețeală plăcută, asemănătoare Întrucîtva senzației de plutire sau de zbor, adică implicînd pericolul permanent al căderii. Nu se mai temea de Michel. Dimpotrivă, Îl iubea și ar fi vrut să-l Îmbrățișeze ca pe un frate, deși acesta părea să nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de constipație. Trebuie să știi că a fost conceput pe baza algoritmilor fundamentali ai profesorului Persinger, de la Universitatea Laurențiană. — Înseamnă că e un lucru serios. — Bineînțeles! Partea proastă e că-mi țiuie mereu În urechi. CÎteodată mă ia și cu amețeală, Însă doctorul Hemming m-a asigurat că este efectul obișnuit al frecvențelor sub armonice. Doctorul Hemming este cel mai competent gastroenterolog al US Marine Corps, Îl lăudă colonelul, ca și cum s-ar fi felicitat pe sine Însuși pentru asta, după care
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]