247 matches
-
incertitudine), stăruie asupra impactului acesteia asupra acțiunilor colective și oferă în final o grilă de analiză a componentelor conflictelor organizaționale. Ameliorarea conflictelor de la nivel intraorganizațional este strict dependentă de natura sursei generatoare. De aceea, unii autori preferă să prezinte modalitățile ameliorative prin „inversarea” surselor generatoare. Astfel, prin acestea se enumeră: reducerea interdependenței sarcinilor, redefinirea statutelor și procedurilor, modificarea patternurilor de comunicare, realocarea resurselor, utilizarea integratorilor, a unor persoane capabile să reorienteze forțele grupurilor (Wexley, Yukl, 1984). Util ni se pare a
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că are în vedere, în esență, derularea interacțiunilor dintre părți, ea își încorporează practic și dimensiunea procesuală. Semnificația schemei propuse de Thomas constă nu doar în faptul că precizează elementele structurale ale conflictului, dar sugerează și posibile măsuri preventive sau ameliorative. Dacă, de exemplu, predispozițiile comportamentale ale părților sau presiunile sociale exercitate asupra părții sunt bine cunoscute și ținute sub control, este foarte probabil să se poată manageria corespunzător conflictele. În acest sens, o mare importanță are intervenția încă din faza
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
funcționarea psihică și sănătatea mentală. De cele mai multe ori, nu atât condițiile muncii în sine au efecte nocive, ci mai degrabă modul de organizare a muncii care se opune dorințelor, aspirațiilor, trebuințelor, modalităților de gândire ale lucrătorilor. De aici decurge rolul ameliorativ pe care trabuie să și-l asume psihopatologia muncii în vederea asigurării unui echilibru psihic minimal favorabil activității și obținerii performanțelor. Prezența unei relații de cauzalitate între condițiile/constrângerile muncii și sănătatea/boala psihică se degajă cu mare acuitate. De aici
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
că atât câmpul de investigație al patologiei/psihopatologiei organizaționale, cât și tipurile de abordări ale acestuia sunt multiple și variate. El ar putea fi încă îmbogățite. De exemplu, în rândul tipurilor de abordări ar fi posibil de introdus și cele ameliorative, îndeosebi de tip psihoterapeutic. Nu continuarea inventarului ne preocupă acum. Se cuvine să remarcăm însă faptul că efectele disfuncționale și dezadaptative la care ne-am referit în finalul paragrafului anterior - stresul organizațional, burnout-ul, workoholism-ul, mobbing-ul - își găsesc cu ușurință locul
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre ele. Ne propunem, de aceea, ca, fără să recurgem la o analiză foarte detaliată a celor patru paradigme, să insistăm pe cele mai fertile aspecte ale lor, în măsură să conducă la clarificări teoretice și la sugestii de intervenție ameliorative. Paradigmele stresului 2.2.1. Paradigma stresului ca stimul (agent stresor). Aceasta este poate cea mai nespecifică paradigmă a stresului, din perspectiva ei stresul fiind o variabilă independentă. Tot ceea ce ne înconjoară, tot ceea ce acționează asupra noastră poate să apară
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajaților asupra gravității lor; ca o condiție sine-qua-non se impune cercetarea și diagnosticarea surselor generatoare de stres, deoarece, așa cum arătam în altă parte, numai eliminarea cauzelor va conduce la eliminarea efectelor. Dat fiind faptul că din perspectiva psihologiei organizaționale finalitatea ameliorativă primează, ne vom referi, în continuare, la câteva elemente de gestiune a stresului organizațional. Managementul stresului organizațional Literatura de specialitate referitoare la managementul stresului este foarte abundentă, fapt care îngreunează sistematizarea ei. Totuși, la o analiză mai atentă, se degajă
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sau nonconcordanța lor ar putea explica mai bine apariția burnout-ului, a modului de instalare, evoluție, a efectelor generate. Controversa analizată prezintă nu doar o semnificație teoretică, ci și una practică. Ea atenționează asupra necesității diferențierii modalităților de intervenție (preventive și ameliorative) în burnout. Dacă determinarea este de natură psihoindividuală, vor fi necesare modalități de intervenție individualizate și adaptate specificului psihologic al fiecărei persoane; dacă, însă, determinarea este de natură psihosocială, intervenția cu mijloace psihosociale, la nivelul întregii colectivități, s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
studiu în care sunt prezentate cele mai actuale tendințe de abordare teoretică și practică a mobbing-ului. Din multitudinea acestor probleme referitoare la mobbing, ne propunem să ne oprim în continuare doar asupra unora, și anume: evoluție, cauze, efecte și măsuri ameliorative. 5.2. Dinamica mobbing-ului Caracterul procesual al mobbing-ului este evident - el nu se instalează și nici nu dispare dintr-o dată. Dimpotrivă, parcurge faze de pregătire, de evoluție lentă sau precipitată, de maturizare și acțiune persistentă. Evoluția în timp a mobbing-ului
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
colaborare, a demersului de realizare a sarcinii. Este împărtășită părerea că toți pot oferi alternative valoroase de soluționare a problemei, dacă le sunt oferite premisele necesare și sunt ajutați;evaluarea urmărește acordarea ajutorului imediat, având o funcție mai mult corectivă, ameliorativă, decât de sancționare, ducând la reducerea stresului. Ea se realizează prin raportarea la progresul individului, și are în vedere atât participarea fiecărui membru la procesul elaborării în comun, cât și rezultatele echipei. Competiția și colaborarea sunt practici care se întâlnesc
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
denumirile eufemistice ale cinicei „exploatări a omului de către om”, teoretizată și ea de către marxiști (cealaltă denumire eufemistică este formula socialiștilor comuniști „pregătirea forței de muncă”). Thorndike a enunțat teza conform căreia dinamica naturală a învățării poate fi optimizată folosind „auxiliari ameliorativi” (aids to improvement). A pornit de la optimizarea învățării școlare. A derivat din legile fundamentale și legile subsidiare trei aspecte ale învățării școlare care permit facilitarea acesteia: a) identificarea corectă a conexiunilor ce trebuie realizate și a celor care trebuie distruse
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
control al învățării bazate pe ambele. Legea exercițiului trebuia aplicată cu consecvență. Thorndike atrăgea atenția asupra primejdiei slăbirii conexiunilor neutilizate. Totuși, nu reducea instruirea școlară la antrenament (training). Din „legea pregătirii” și „legea efectului” a dedus cinci categorii de „auxiliari ameliorativi” pe care îi considera unanim (chiar universal) acceptabili: „interesul pentru muncă” (interest in the work), „interes pentru perfecționare” (interest in improvement), „importanță personală” (significance), „probleme atitudinale” (problem attitude) și „curiozitatea/atenția” (attentioness) (Thorndike, 1913, pp. 23-31). După toate aparențele, Thorndike
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
slab dezvoltată din Europa. Drept efect al acestei stări de fapt, au loc fenomene de reducere a veniturilor așezărilor rurale și implicit ale locuitorilor. Fenomenul menționat frânează realizarea mecanizată a lucrărilor agricole, posibilitatea de achiziționare de utilaje performante, susținerea lucrărilor ameliorative, îmbunătățirea infrastructurii rurale. Situația echipării tehnico - edilitare a spațiului rural românesc se prezintă astfel: • 1,5 % dintre sate, mai ales din zona montană înaltă și accidentată sunt neelectrificate; • alimentarea cu apă este deficitară: 19 % dintre sate dispun de sisteme parțiale
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică asupra fondului funciar de care dispune comuna Șipote. De asemenea , cunoștințele din acest domeniu permit analizarea posibilităților ameliorative cele mai indicate ale solurilor, în vederea utilizării lor mai raționale și mai intensive. Din punct de vedere pedogeografic, comuna Șipote aparține provinciei moldavosarmatice, căreia îi este specifică interferența influențelor est -europene cu cele central - europene. Deși este un spațiu limitat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
luate măsuri de combatere a fenomenului de degradare a solului. Având în vedere caracteristica reliefului din această zonă, constituit din interfluvii, precum și gradul de fragmentare avansat al versanților din zonele Chișcăreni, Iazu - Vechi, Hălceni și Iazu -Nou sunt necesare măsuri ameliorative pentru prevenirea unor fenomene de degradare a fondului funciar agricol, precum și alunecărilor de teren, ce pun în pericol o bună parte din așezarea Chișcăreni. Astfel, e necesară menținerea sub control a apei freatice prin lucrări de desecare - drenaj , precum și efectuarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
încurajată contribuția personală, intervine aprecierea diversității, se valorifică informațiile colegilor în construirea cunoașterii proprii; “*” învățând în grup se dezvoltă unele relații interpersonale mai bune: relații colegiale, de solidaritate, de sprijin personal; “*” evaluarea urmărește acordarea ajutorului imediat, având o funcție corectivă, ameliorativă, realizându-se prin raportarea la progresul individual, dar având în vedere atât participarea fiecărui elev la procesul elaborării în comun, cât și rezultatul echipei.
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
preferându-se cunoașterea empirică, lipsită de rigoare și posibilitate de standardizare. Chiar dacă experiența acumulată de cadrele didactice În exersarea profesiunii le permite să sesizeze cu ușurință fenomenele ce au loc la nivelul grupului și să ia În timp util măsuri ameliorative, etica profesională este incompatibilă cu improvizația și superficialitatea. Autoperfecționarea se impune și În acest caz: cunoașterea științifică a grupului poate da rezultate În procesul instructiv formativ dacă devine practică curentă, realizată sub autocontrol și nu "sub control".
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
depășire a stării actuale de lucruri. În acest sens, considerațiile critice ale ecologiștilor asupra societății industriale și promovarea ideii de schimbare sunt o consecință firească. Desigur, în această privință, proiectele ecologiștilor sunt diverse, de la conceperea schimbării ca un proces gradual, ameliorativ, la descrierea ei sub forma unei rupturi profunde care vizează modificarea revoluționară a ordinii sociale. Considerațiile mele de mai sus sunt o consecință a acceptării tezei că rădăcinile sau originile ecologismului, indiferent de natura proiectelor care au derivat din ele
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
șanselor de reușită a integrării sale În clase/școli obișnuite. Pentru a favoriza integrarea copiilor cu deficiențe mentale În structurile Învățământului de masă și, ulterior, În comunitățile din care fac parte, este nevoie de aplicarea unor măsuri cu caracter profilactic, ameliorativ sau de sprijinire/protejare, cum ar fi: - inițierea și aplicarea, În familie sau grădiniță, a unor măsuri de stimulare generală și terapie specializată (În plan senzorial, psihomotor, de limbaj, privind autonomia personală, viața și educația În familie etc.), În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
modul lor natural de manifestare, fie în situații de reproducere a cunoștințelor asimilate anterior. Astfel, observația reprezintă principalul mijloc de înregistrare a feedbackului și a relațiilor cauzale referitoare la procesul terapeutic sau instructiv-educativ, pe baza cărora se pot formula strategii ameliorative sau predictive cu privire la actul învățării sau al recuperării. Se impune ca observarea să se efectueze în condițiile în care faptele și acțiunile se desfășoară în mod natural, fără a influența evoluția lor. Terapeutul trebuie să dobândească un dezvoltat spirit de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de instruire pe întreg parcursul programului, pe secvențe mici la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire Obiectivele vizate - stabilirea nivelului de pregătire - compararea rezultatelor cu obiectivele concrete, operaționale; - compararea rezultatelor cu scopurile generale ale disciplinei Funcțiile realizate - prognostică - diagnostică; - ameliorativă; - motivațională - diagnostică; - de clasificare/ ierarhizare Efectele determinate - determină anticiparea rezultatelor viitoare - determină relații de cooperare; - dezvoltă capacitatea de autoevaluare - determină relații de adversitate; - generează stări de neliniște Timpul alocat - timp minim - o treime din timpul total PREDARE 4. Metode și
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
păsări sinucigașe, trenul a dat maximul după Roman, 120 140 km/h în legea că radicalizarea unei dimensiuni le face pe celelalte, de pe nivelele interfluviului coboară pe luncă, Pașcani-Triaj ne-am scos din necaz cu altă femeie, agresarea mediului CFR ameliorativă antifrază în retorica de grup ρ, de la retorică, nu grupul μ, de la metaforă! jumătate de vagin în pămînt golul atmosferic, Tîrgu Frumos crucea stîlp de foc, se apropie Schimbarea la Față, s-a văzut lateral, brațele contopite s-au detașat, jertfa înălțată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
din perspectiva adecvării acestora la posibilitățile elevilor sau a inițierii, dacă este cazul, a unor programe de recuperare. evalure formativă însoțește întregul parcurs didactic, realizându-se prin verificări sistematice ale tuturor elevilor asupra întregii materii. Din acest motiv, efectele sale ameliorative asupra activității de învățare sunt considerabile, oferind permanent posibilitatea de raportare la obiectivele operaționale propuse și de evidențiere a progresului înregistrat de la o secvență la alta a instruirii. În cazul evaluării formative, feed-back-ul obținut ajută atât elevul cât și profesorul
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]
-
capacităților de personalitate, considerate ele însele valori, mai importante decât cele comunicate și conduc la re conceptualizarea domeniului evaluării școlare. Evaluarea nu mai este una pur constatativă și de control, ci și una formativă și formatoare, de diagnosticare și predictivă, ameliorativă și stimulativă, motivațională și de orientare școlară și profesională. Evaluarea încetează să fie o anexă a procesului instructiv-educativ, ea avansând continuu la rangul de unul din factorii educativi de primă importanță cu capacitatea de influență a tuturor actorilor, sferelor și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
cognitive și motorii, cât și celor afectiv-voliționale solicitate în învățământ. Într-un plan mai larg, ele apar ca particularizări a ceea ce uzual denumim ”productivitate socială”. Dar acțiunea educațională nu apare numai ca o problemă de eficiență socială și de metodologie ameliorativă. Toată teoria și practica educațională se referă explicit ”la o tabelă de valori și la o axiologie, dublată de o cazuistică bogată”. Remarcăm însă și limite ale analizei caracterului eficient al procesului instructiv-educativ, limite generate de faptul că nu toate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
aprecierilor sunt convenționale. Cerința fundamentală a acțiunii de apreciere a rezultatelor școlare este de a tinde către realizarea unor aprecieri obiective, în sensul că aprecierile emise de persoane diferite asupra unei anumite performanțe să fie cât mai apropiată posibil. Măsuri ameliorative în sistemul de evaluare. Studiile docimologice și chiar constatările curente pun în evidență faptul că aprecierea rezultatelor școlare este influențată de mulți factori și de numeroase circumstanțe în care are loc actul evaluativ. Reținând direcțiile principale prin care se încearcă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]