24,313 matches
-
nu știm despre ce vorbim? Chiar am uitat faptul că sub regimul terorii generalizate orice individ era la discreția puterii totalitare, iar o dată intrat în ghearele securității, aceasta putea face cu tine orice; lichidarea fizică nefiind cea mai gravă dintre amenințări. Deținuții politici au trăit și au trecut prin infern, nu prin paradis și trebuie judecați după criteriile infernului nu ale paradisului. Ce relevanță mai are atunci faptul că un deținut politic a fost sau nu informator al securității, adică dacă
Absurdul continuu () [Corola-journal/Journalistic/13402_a_14727]
-
număr de gesturi, aceeași/ mișcare, căci altfel am pierdut - și chiar pierdem,/ desigur, de cele mai multe ori - doar e un joc,/ și cel care stă în fața noastră își mișcă larg/ brațul - și întinde pumnul spre noi, deodată zvâcnindu-l,/ ca o amenințare spre noi - și noi trebuie să facem la fel./ și din asta e făcută întreaga viață -“ Un joc gratuit, dar exprimat printr-o sfidare agresivă... Semnificațiile acestui poem (și al celor mai multe dintre celelalte) sunt extrem de bogate. Cel care întinde sfidător
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
șansa și mai ales înțelegerea schemei tactice de către spectatorii care fluierau tot timpul. Probabil s-a făcut o selecție drastică a celor vreo 15.000 de spectatori, criteriul de bază fiind habarnismul lor în fotbal, și duși pe stadion sub amenințarea armelor... Dar să nu fim răi, ci realiști: trebuie să-i înțelegem și pe ei, pe care nu i-a dus mintea să penetreze blindajul strategiei pițurchiste în care plasamentul aiurea al jucătorilor, pasele la adversar și ratările au făcut
Cânta o cucuvea în noapte by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13518_a_14843]
-
acțiuni și declarații fac rău minerilor. Asta însă nu-l împiedică pe Beja să-și atribuie puteri pe care nu le mai are, atunci cînd vine la București. N-aș strica hîrtia vorbind despre el, dacă Romeo Beja își formula amenințările cu “inimaginabilul” în vreo cîrciumă ori pe la vreo răspîntie, departe de presă. Dar el a spus ce a spus știind că reporterii îi culeg declarațiile. Nu mă interesează coeficientul lui de inteligență și nici în ce măsură a vrut să se pună
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
pună bine astfel cu Miron Cozma. Dar să ne hotărîm odată unde se termină libertatea de a “înjura” Puterea, pe care e normal s-o aibă fiecare dintre noi, în limitele bunului simț, dacă pot spune așa, și de unde începe amenințarea la adresa ordinii constituționale. Dacă mai știu eu ce miner slobod la gură, venit în vizită la Miron Cozma, ar fi spus că vor avea loc mișcări minerești uriașe pentru eliberarea idolului său, nimeni nu l-ar fi luat în serios
Miron Cozma între Romeo Beja și Ion Iliescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13583_a_14908]
-
Platz. Din fericire, la mine nu mai este nimic de stricat, altfel mi-aș fi pierdut oricare dintre simțuri cu astfel de lirică. O provocare mai puțin agresivă vine din partea unei tinere feministe din Indonezia care, în limba ei, pronunță amenințarea de a-l castra pe iubitul ingrat. Dacă nu aș fi citit traducerea, dacă aș fi ignorat conținutul versurilor sîngeroase, aș fi apreciat-o ca drăguță pe fata slabă și scundă, în blugi, mai ales, cînd, la ultima poezie, lasă
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
că are impunitatea asigurată. În ciuda acestei siguranțe incredibilul s-a întâmplat. Cauza sicilienilor a fost preluată de un avocat fără anvergură la acea dată și om politic necunoscut, Marcus Tullius Cicero. Cu toate obstacolele care i se puneau, cu toate amenințările la care a fost supus el și-a dus la bun sfârșit ancheta și strângerea probelor. Dar Verres trebuie să se fi considerat în și mai mare siguranță când la 27 iulie 70 avocatul său, faimosul orator Hortensius, a fost
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
acestor legături tradiționale de prietenie, omițând trimiterile la alianța cu Axa, iar ambasadorul Morand are grijă să apese asupra acestei motivări). În ce privește situația de pe frontul de răsărit, reflecția diplomatului merge de la autoiluzionare la constatarea inevitabilă a înaintării rusești și a amenințărilor secvente acesteia pentru români. El notează chiar în discursul mareșalului Antonescu o îndulcire a tonului față de ruși și încercări de conciliere cu opoziția, ca un fel de pregătire pentru perspectiva înfrângerii. Semnificativă e și noua atitudine față de evrei, refuzul regimului
Paul Morand și România by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13854_a_15179]
-
cu toții șomeri!" Celălalt corespondent local a renunțat să mai scrie la Evenimentul somat fiind de propriul său tată să nu-i distrugă afacerile. Cu alte cuvinte, dacă nu poate fi redus la tăcere direct, un ziarist poate fi șantajat cu amenințări la adresa rudelor sale. Cornel Nistorescu, directorul unui ziar puternic, nu și-a permis să spună numele corespondenților care au preferat să-l abandoneze, înțelegînd probabil că le-ar putea face rău socrului și tatălui astfel șantajabili. După opinia Cronicarului, Evenimentul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
putea să-i îndepărteze și pe alți corespondenți locali, din motive de șantaj indirect. Asemenea lucruri ar trebui să provoace scandal în toată presa centrală, tocmai pentru că sînt la mijloc corespondenți locali, ziariști vulnerabili, cum se vede. l Înțelegînd că amenințarea cu moartea a unui ziarist nu e numai problema ziarului la care acesta lucrează JURNALUL NAȚIONAL l-a luat în vizor pe Marian Vanghelie, primarul sectorului 5. Vanghelie, cel care l-a amenințat cu portbagajul pe un ziarist de la ADEVĂRUL
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
abia le camuflează lipsurile dentiției de tranziție; mutre de sărbătoare și microinterviuri cu inși gîngavi, unii purtînd pe cap șepcile proletare de odinioară, mă fac să retrăiesc stranii momente. Cînd, an de an, înainte de 1990, în calitate de "om al muncii", cu amenințările de rigoare ("ți se taie ziua, nu ți se mai dă primă tot anu^, o să ai calificativ «satisfăcător» și vei fi prelucrat la cadre"), eram silit să ajung la ora 7 dimineața în Piața Unirii spre a pleca în marș
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
de droguri. Imaginea este terifiantă, cu mult mai înfricoșătoare decît am intuit pe alee. Ies și ochii îmi cad pe Fîntîna lui George Cantacuzino. Tăcută și stingheră. Și iar fug după Luca, urlînd de-mi vărs bojocii, fluturînd geanta și amenințările pe deasupra capului. Îl ajung "la tunuri", acolo unde gărzile păzesc zi și noapte flacăra Eroului necunoscut. Este momentul cînd se schimbă garda. N-am mai văzut ceremonia de cîteva luni. Luca se dă jos, ia poziție de drepți și se
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
de mizerie și animalizate de suferință. Puseurile de vulgaritate ale premierului pesedist sunt penultima armă din panoplia acestui partid al nenorocirii naționale. Faza finală o va reprezenta represiuinea violentă și instaurarea fără nuanțe a terorii. Semnele prisosesc: de la mai vechea amenințare cu moartea a ziariștilor de către ministrul forțelor armate, Ioan Mircea Pașcu, la recentul atac al procurorului genereal, Amărie, împotriva așa-zisei corupții din presă, oamenii puterii sunt pregătiți de fapte mari. Când dl. Năstase pomenea despre executarea pe stadion a
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
facă meseria în continuare. Pe avocații care cîștigă procese dificile, uneori împotriva statului, ceea ce la noi nu e chiar de colo, nu-i băgăm în seamă. Îi ignorăm și pe judecătorii care nu se lasă intimidați de presiuni și de amenințări. Să recunoaștem însă că și exasperarea celor care cred că în România nimic nu merge bine și fac asemenea generalizări are temeiuri îndreptățite. Mai ales că de treisprezece ani încoace, cei care s-au succedat la putere la noi în
Părerile românilor despre români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13969_a_15294]
-
abia deschisisem ochii și mă întindeam un pic în așternut gîndindu-mă la cum o să înceapă prima mea zi de tratament, cînd s-a și deschis ușa și am văzut năpustindu-se în cameră o soră medicală al cărei zîmbet disimula amenințarea seringii cu care era înarmată: țelul ei vădit era să-mi facă o injecție hipodermică. Buimac, am sărit din pat, și ea deja mă soma - prin gesturi cît se poate de explicite și prin accentuarea surîsului ei larg - să-mi
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
ori, ne-ar fi oferit o mostră de nepieritoare identitate națională. Mai mult ca oricând, șansele României sunt alături de Statele Unite și de Anglia. Guvernanții noștri au făcut, în sfârșit, o mișcare inteligentă. Să dea Dumnezeu să-i țină, oricâte șantaje, amenințări sau momeli vor veni din partea dubioasă a Occidentului. O parte reprezentată, vai, de țări cu un mare trecut, dar incapabile, în momentul de față, să treacă, politic și economic, din modernitate în postmodernitate. Dar poate că prăbușirea mitului hoțului din
Hoțul din Bagdad by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14000_a_15325]
-
s-a întîmplat după aceea. Cît despre cele petrecute la Bagdad, se pare că marea problemă a lui Ion Cristoiu e că americanii și-au permis să cucerească orașul fără lupte de stradă sîngeroase, așa cum prevestise el, luînd în serios amenințările lui Saddam Hussein. Să rescriem istoria fiindcă s-a înșelat Ion Cristoiu? l După lovitura de stat de la Moscova împotriva lui Gorbaciov, același Ion Cristoiu i-a dat ca învingători pe cei care au pierdut partida. Atunci însă analistul a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei! Acestea și alte multe zicându-le, Policarp s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu rămăsese doborât de atâtea amenințări, ci dimpotrivă tocmai proconsulul a fost cel care și-a ieșit din fire”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a patra, XV, 23-25, în PSB, vol. 13, p. 161-162) „... Ca un atlet viteaz, fericita Blandina strângea noi puteri din mărturisirea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
să cadă în cursa soldaților. Văzându-se pe ea și pe fiicele ei într-o astfel de situație, mama le-a expus într-o discuție toate primejdiile care le pândesc din partea oamenilor, iar dintre ele cea mai de nesuferit era amenințarea necinstirii, fie chiar și numai dacă ar trebui să audă cu urechile lor de așa ceva. Căci a-Ți da cu voia ta sufletul în robia diavolului, zise ea, e o faptă mai rea decât toate chinurile morții și decât moartea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aceasta este decorația pe pieptul nostru, acesta este carul pe care ne sărbătorim triumful”. (Tertulian, Apologeticul, L, 2-3, în PSB, vol. 3, p. 108) „Ce priveliște mai încântătoare pentru Dumnezeu, decât să vadă un creștin luptând cu durere, Ținând piept amenințărilor, liniștit în fața chinurilor și torturilor care i se pregătesc, râzând și neținând seamă de urletul mulțimii la execuție și de groaza călăului! Apărându-și libertatea în fața regilor și a prinților, creștinul nu dă înapoi decât în fața lui Dumnezeu, Căruia îi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
oare, pământul? Nu vă amăgiți! Dumnezeu nu se lasă batjocorit! (Gal. 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Lc. 19, 22); din cuvintele noastre ne îndreptățește și din cuvintele noastre ne osândește (Mt. 12, 37). N-ați citit înfricoșătoarea amenințare a Domnului: «De cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda și Eu de el înaintea Tatălui Meu, Cel din ceruri?» (Mt. 10, 33). Pentru ce mă sfătuiți să fiu viclean? Ca să obțin ce, prin o
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pierdere și să-Ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică (mucenicul Gordie - n.n.)”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 532) „Când a văzut că nu se pleacă în fața amenințărilor, prefectul a încercat să-l ademenească prin înșelăciuni și momeli. I-a făgăduit (fericitului Gordie - n.n.) daruri, pe unele i le dădea el, iar pe altele chezășuia că are să le primească din partea împăratului: o slujbă de frunte în oștire, belșug
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cei patruzeci de mucenici se încurajau unul pe altul și ziceau acestea - n.n.) ” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX-a, VI, în PSB, vol. 17, p. 539) „Noi în teama de robie ne veselim și sub amenințarea morții râdem”. (Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, cartea a VII-a, I, 5, în PSB, vol. 72, p. 298) „Pe când erau cu toții duși la moarte, venind mai marele magilor, îi întreba pe ei dacă vor să trăiască și să aducă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi au venit cu toții în mare număr la locul predicii. Cum prefectul se îndrepta spre biserică cu numeroase forțe armate, ca să ducă la îndeplinire porunca împăratului, o biată femeie, pe care se vedea sărăcia, trăgându-i fiul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și amenințător spre sfinții martiri, taurul nu mai era în stare nici măcar să se apropie de ei, ci dădea doar cu picioarele și cu coarnele în toate direcțiile. Și oricât a fost înțepat cu fierul înroșit ca să inspire furie și amenințare, totuși la îndemnul Providenței el se retrăgea înapoi fără să le facă nici un rău martirilor, încât asupra lor a fost nevoie să fie asmuțite alte fiare. Totuși, până la sfârșit, după aceste încercări îngrozitoare și de neînchipuit, toți acești tineri au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]