2,017 matches
-
vedere, Martin Scorsese era mult mai drastic, mai dur. Primele cuvinte sunt definitorii pentru film, regizorul se află în căutarea acelei inimi, acelui element care însuflețește istoria, care-i dă viață, iar Frank reușește s-o pună în lumină o Americă ale cărei drumuri se pierd și se regăsesc, unde și alb și negru scot în evidență puterea, vitalitatea, visul american, un vis de opiu.
Frank and Richie: o istorie cu gangsteri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8992_a_10317]
-
Stătătorul Bisericii Armene din România, Arhimandritul Datev Hagopian, cu Eminența Sa Rabinul Șef Moses Rosen și cu Eminența Sa Marele Rabin al Genevei, Alexandru Șafran. Chiar și în Cuba am ținut legături strânse cu Arhiepiscopul Athenagoras, autoritatea ortodoxă pentru întreaga Americă Latină. Am fost onorat să luăm masa împreună la Reședința din Havana, în prima zi a Paștelui Ortodox din 2005. Tot la Havana am avut relații foarte cordiale cu nunțiul papal Luigi Bonazzi, care mi-a oferit o medalie specială
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
și consemnate în cadrul „Metronomului”, menționate întrun caiet păstrat cu sfințenie până acum, din martie 1972 ână în martie 1975, le-am selectat pe cele mai cunoscute la noi: „ARGENT“, format în 1969, Anglia; membri: Rod Argent, Jim Rodford, Colin Blunstone. „AMERICA”, format în 1970, Londra; membri: Gery Becklei, Dewey Bonell, Dan Peek. „AFRODYTHES CHILD”, 1967, Grecia ; membri : Vangelis Papathanassiou, Demis Roussos, Loukas Sideras. „BLACK SABBATH”, 1968, Birmingham; membri : Tony Iommi , Geezer Butler, Adam Wakerman, Ozzy Osbourne, Bil Ward; sunt considerați pionierii
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
foarte apropiate. Iar tu de acolo râzi cu gura până la ceafă și semeni cu un ursuleț, Îi spuse mama mușcându-l nițeluș de lobul urechii, pe când el se feri scuturându-și capul. Mamă, da' tata când mai vine odată din America aia? Păi, vine el... ți-am mai spus de atâtea ori că vine după ce termină acolo cu munca lui, adică cu vopsitul. Da' ce vopsește el acolo? Vopsește case, ca oamenii să poată locui curat, fiindcă așa e bine și
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Gangsterii se amestecă și în lupta sindicală, făcută cu metode dure, iar intransigentul lider sindical, pe punctul de a fi ars de viu, și ulterior împușcat cu o mitralieră apare asemeni unui ins uns cu toate alifiile, într-o altă Americă, mai "democratică". Finalul îi aduce într-o altă scenă memorabilă pe Max, devenit senator, coautor al distrugerii prietenului cel mai bun și ratatul Noodles, care se preface că nu-l recunoaște. Este o întîlnire între spectre, între cei doi se
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
Condițiilor Umane pe New York! Am fost șef de promoție la Facultatea de drept! Ai uitat? Am fost premiant întâi în toți anii de școală! La douăzeci și cinci de ani eram deja consilier special la una dintre subcomisiile Congresului Statelor Unite, mamă! Ale Americii! Dacă voiam s-ajung pe Wall Street, mamă, acum eram pe Wall Street! Sunt un profesionist respectat în branșă, ar trebui să vă fie limpede chestia asta! Chiar în clipa de față, mamă, conduc o anchetă în legătură cu practicile discriminatorii ilicite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
engleză: „In-dig-na-rea cuprinde sufletul tuturor compatrioți-lor! Sculați! Sculați! SCU-LAȚI!“ Deschid caietul la prima pagină a piesei mele și încep să-i citesc cu glas tare lui Morty în timp ce pornim cu camionul, prin Irvington, Oranges, către vest - Illinois! Indiana! Iowa! Ah, America mea cu câmpiile și munții și văile și râurile și canioanele ei... Cu genul ăsta de incantații patriotice am ajuns să-mi chem seara somnul după ce-am făcut laba într-o șosetă. Piesa mea radiofonică se intitulează Să sune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mai mare. Nu, n-o simțise. Și e oare de mirare? De fapt, Dan nu se obosise niciodată să examineze cu atenție zona pubiană a lui Carol. N-avea nici cea mai vagă idee despre forma acesteia. Pentru el, această Americă, acestă Mare Descoperire Geografică rămăsese terra incognita. Dan știa doar că undeva, sub diadema de păr a soției sale, era o gaură... dar habar n-avea de împrejurimi. Sperma lui se lansa către un vid insensibil. Senzația resimțită la fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
bancare, deplasările... Noile tehnologii fac din sistemul comunist de supraveghere a populației amintirea unei caricaturi rudimentare. În ce măsură asta protejează împotriva terorismului și în ce măsură e un preludiu la dictatură e o problemă - dar nu mai e doar problema noastră, ci a Americii, a lumii libere, dacă vrea să rămână liberă. După bezna dictaturii comuniste, am rătăcit mai bine de un deceniu, de capul nostru, într-o lume care se globalizează rapid și în care a fi izolat înseamnă a pieri de pe hartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
e adevărat, dar polarizarea se face nu numai după avere. Gipul înseamnă, desigur, câteva zeci de mii de euro, înseamnă un consum enorm și inutil de petrol pe suta de km pentru a transporta una sau două persoane. În superbogata Americă există pe autostrăzi un culoar, lipit de axul drumului, numit HOV - High Occupancy Vehicles. Pe el au dreptul să circule, cu viteză mai mare, numai vehiculele cu mai mult de trei persoane în cabină - se încurajează astfel asocierile între proprietarii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
contradictorii evocate. Scrisoarea pe care o ai sub ochi are aerul unei scrisori de afaceri obișnuite: dar cum dracu’ a nimerit acolo o editură în limba cimeriană? Dacă aceste ediții se adresează pieței limitate a emigranților cimerieni din cele două Americi, cum poate publica editura traduceri în cimeriană, de noutăți absolute din cei mai bine cotați autori internaționali, pentru care posedă exclusivitatea mondială chiar și în limba originală a autorului? Fapt este că Ermes Marana, care pare să fi devenit managerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să urc la Universitate, să-i zic portarului că am de lucru, ce să fac, așa-s șefii, parcă te poți înțelege cu ei, le tună de pe-o zi pe alta că au nevoie de tot felul de situații, america lor de comuniști, da’ n-ai ce face, mănânci și tu o pâine de-aici, unde alta mai bună?, vă înțeleg, da’ nu vreți o gură de vin de butuc, cules bobiță cu bobiță de mine, le-am terciut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu mai era nebun să arunce cu bani și să cumpere cu maldărul și cufărul tot felul de lucruri inutile cum făcea prințul. Singurul comerț care se mai făcea era cel de coșniță, cîțiva lei, gaz, sare, chibrite, ațică, pînză americă, basmale și cicoare. Încetul cu încetul nimeni n-a mai adus nici una dintre acele mărfuri care erau superbe, dar total inutile și apoi au fost uitate nu doar cu dorința, dar și cu numele lor. La ce s-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o parabolă despre rău, să se Împlinească la dimensiunile unui roman a cărui acțiune ar fi putut avea loc Într‑un timp incert, pe imense Întinderi ale continentului european până la Ural și până după Ural, ca și În cele două Americi, cu numeroși protagoniști și cu milioane de morți, pe fundalul unui peisaj sinistru). Numai că acest capitol, jalnic schematizat și despuiat - asemeni știrilor abstracte din reviste, unde esența faptelor se reduce la intrigă - s‑ar putea deci comprima astfel: Conspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de asta, cum zicea și fiică-mea cea mare, căci avea o imaginație ceva de speriat, a și murit din pricina asta, un fel de congestie de imaginație, mai gravă decât aia cerebrală, zicea: Șuncile, tati, parcă ar fi cele două Americi: pe aia de Sud o mâncăm la Anul Nou, iar pe aia de Nord la Paști. Coastele din stânga semănau cu China, cele din dreapta cu Uniunea Sovietică. Și invers. Nici nu conta diferența. România, cu forma ei În formă de inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Mondial". Este mulțumit de ceea ce a făcut în viață pentru țară, pentru familia sa și pentru cei ce îi solicită sprijinul. ANEXE: 2 pagini scrisori adresate ambasadorului Nicolae Blejan Traducere din limba engleză DEPARTAMENTUL APĂRĂRII UNIVERSITATEA APĂRĂRII NAȚIONALE STATELE UNITE ALE AMERICII Colegiul Național de Război Washington DC 20319 4 mai 1976 Stimate domnule ambasador Blejan, În numele Colegiului Național de Război, vă mulțumesc din nou pentru primirea grupului nostru de studii la Ministerul de Externe, la 29 aprilie. Ampla dv. expunere asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
iar dv. ați contribuit ca ea să fie astfel. Al dv. sincer, E. Allan Lightner Jr. Ambasador al S.U.A. (în retragere) Director pentru studii de teren Excelenței Sale Domnului ambasador Nicolae Blejan Ministerul Afacerilor Externe București, România DEPARTAMENTUL APĂRĂRII STATELE UNITE ALE AMERICII COLEGIUL INDUSTRIAL AL FORȚELOR ARMATE Washington DC 20319 12 iunie 1975 Ambasador Nicolae Blejan Ministerul Afacerilor Externe București, România STIMATE DOMNULE AMBASADOR, Grupul nostru s-a întors chiar acum din România și, în numele membrilor săi, doresc să vă exprim aprecierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
delegației române pentru delimitarea platoului continental și zonei economice a Mării Negre cu partea sovietică, asigurând traducerea, precum și la discuțiile privind organizarea zborului în cosmos al primului cosmonaut român. În paralel, a răspuns de relațiile fostei U.R.S.S cu țările Americii Latine. Activitatea multilaterală desfășurată la Ambasada de la Moscova (Atașat, Secretar III și Secretar II) și experiența acumulată îl ajută mult ulterior, în 1981, când a fost șef de misiune în Mozambic, cu acel prilej organizând numeroase acțiuni culturale și de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Pares", acordată de Institutul Brazilia România Brasilia 2000; Diploma "Cetățean al Lumii pentru Pace", acordată de Academia Internațională de Cultură Brasilia 2001; Medalia și Diploma Centenarul Președintelui Republicii Federative a Braziliei, Juscelino Kubitschek de Oliveira Brasilia 2002; Premiul Verde al Americilor Belo Horizonte, 2002; Premiul Presa, acordat de publicațiile A Gazeta, A Noticia și programele TV Camera Um și Helio Henrique Brasilia 2002; Premiul Boto de Ouro Porto Velho, statul Rondonia, 2002; Diplomă, acordată de Asociația Comercială a Districtului Federal Brasilia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
S-a implicat în acțiunile de deschidere a Centrului cultural de la Budapesta și a participat, în mai 2002, la inaugurarea Centrelor culturale ale României de la Viena și Veneția. În perioada 1990-1992, a coordonat demersurile și acțiunile de organizare a "Casei Americii Latine" din București. Tot în această perioadă a coordonat, pe linia M.A.E., legăturile cu românii din afara țării, având un dialog susținut și o colaborare eficientă cu reprezentanții acestora, atât în țară, cât și în străinătate, cu prilejul vizitelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
europeană). A prezentat expuneri și conferințe în U.R.S.S., Malaiezia, Canada, a acordat numeroase interviuri îndeosebi în Venezuela și Malaiezia, a participat la conferințe și emisiuni radiofonice și de televiziune. Diverse Este membru al A.D.I.R.I., membru fondator al "Casei Americii Latine", membru fondator al "Asociației Române de politică externă", precum și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România. OVIDIU CORNELIU POPESCU Născut la 29 iulie 1927, în orașul Cugir (jud. Alba). Studii Liceul Militar "Mihai Viteazul" Târgu Mureș și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în M.A.E. Direcția Relații cu Țările din America Latină (1978 1979). Consilier, director adjunct, director al Direcției Protocol din M.A.E. (1979 1990). Ambasador al României în Ecuador (1990 1991). Ambasador în M.A.E., Director al Casei Americii Latine din România (1992 1994). Ambasador al României în Cuba (1994 1996). Ambasador în M.A.E. (pensionat în 1997). Aspecte semnificative ale activității diplomatice A participat la stabilirea relațiilor diplomatice cu Cuba și la deschiderea primei ambasade a României
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
A publicat, în țară și în străinătate, articole și studii pe teme de politică externă. A participat la diverse simpozioane, mese rotunde și reuniuni organizate în România pe problematica vieții internaționale și de politică externă. Este membru fondator al Casei Americii Latine din București, al Asociației Române de Politică Externă și al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România, fiind membru în Consiliul Director al acestora. IOAN SBÂRNĂ Născut la 19 septembrie 1938, în satul Drumul Carului, comuna Moeciu, județul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la câteva misiuni diplomatice ale României în străinătate a contribuit activ și loial la promovarea interesului național al României în relațiile cu R.P. Chineză, Japonia, Coreea de Sud, Indonezia, Singapore, Thailanda, Malaiezia, Filipine, Vietnam, Cambodgia, Australia, Noua Zeelandă, Statele Unite ale Americii, Canada, țările Americii Latine. A pregătit unele acțiuni de mare impact ale diplomației și politicii externe românești, cum este normalizarea relațiilor chino-americane. A avut contacte apropiate cu George Bush senior, președintele S.U.A., într-o perioadă anterioară, când acesta funcționa ca primul ambasador al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Centrala M.A.E., la Direcția Culturală (1961 1962). Secretar III și Secretar II la Ambasada României din Montevideo, Uruguay (1962 1966). Secretar II și Secretar I la Direcția VII Relații, care se ocupa de relațiile României cu țările Americii Latine (1966 1969). Gradul de Secretar I îl obține la 1 noiembrie 1966, în urma concursului susținut pentru acest grad diplomatic. Director al Cancelariei Ministerului Afacerilor Externe și Secretar al Colegiului M.A.E. (1969 1972). La 31 martie 1971, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]