19,795 matches
-
Gheorghe Grigurcu (urmare din nr. trecut) Închipuindu-și că-și uimește cititorii cu libertinajul de limbaj echivalat cu o calitate estetică în sine, un alt autor, Alexandru Potcoavă, ajunge a povesti "în gura mare cum își amestecă saliva cu saliva iubitei sau cum găsește prezervative pe acoperișul blocului". "Pare greu de crezut, dar și alții înaintea lui s-au mai culcat cu cîte o femeie". Nu mai puțin jenant apare convenționalismul local, constînd în elogiile incomensurabile aduse
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
la fel" (p. 13). Considerațiile lui Toma Pavel sînt voit disparate, și nu sistematice. Puzzle-ul se cere recompus. Mai sînt și alte leitmotive. Nu pot să mă refer aici la toate. Autorul o spune explicit: Cuvintele sînt cele care amestecă realizatul, realizabilul și irealizabilul într-o mixtură nespus de greu de mînuit» (p. 26). O formă a minciunii - voluntare, dacă vorbitorul e lucid - se dovedește a fi folosirea viitorului. Omul nu e stăpîn pe soartă, chiar dacă uneori crede a domina
Cuvinte despre cuvinte by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13894_a_15219]
-
Acolo, marginalele Erna, Grete și Mariedl își fabrică propriile destine, verbalizîndu-și ficțiunile despre cum ar vrea ele să le fie viața lor și a celorlalți, își consumă à trois frustrările și obsesiile. Ipocriziile, jocul pe muchie, minciunile și adevărul se amestecă bizar, cu povești crude, sfîșietoare, uneori la limita suportabilului. Acolo, regulile conviețuirii sînt dure. Cine deranjează, este eliminat. Așa cum se întîmplă cu Mariedl, o retardată ce combina inocența cu cinismul într-o proporție ce-i grăbește sfîrșitul. Viziunea ei, povestea
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
gândesc la ceea ce citesc. Am observat că, în ultimul deceniu, stilul meu s-a schimbat. Domină în el persoana întâi singular. De aici nota de subiectivitate. Criticul literar nu mai vrea, pur și simplu, să stea pe marginea scriiturii... Se amestecă în texte. L.V. În interviurile luate până acum - cu romancieri și poeți britanici și americani - am învățat să pronunț cu mare precauție eticheta ‘Desperado’. Majoritatea detestă să fie înregimentați. Fiecare se crede unic și declară că numai relația cu lectorul
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
voi datora Geniului Creștinismului: fără iluzii asupra valorii intrinseci a lucrării, îi recunosc o valoare accidentală; ea a venit exact la momentul potrivit. Pentru acest motiv, ea m-a făcut să ocup un loc într-una din epocile istorice care, amestecându-l pe individ cu lucrurile, obligă să-i fie reținută amintirea" ( p. 469). Omul însuși a dat dovezi de curaj, ca într-un celebru articol din "Le Mercure", din 1807: " Când, în tăcerea abjecției, nu se mai aud decât lanțul
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
discuție în roman, atât de personaje, în lungile lor deliberări, cât și de autor, ca instanță primă și ultimă a confruntărilor de idei din carte. Este în spiritul prozei lui Breban ca autorul, nepăsător față de regulile narative clasice, să se "amestece" în disputele dintre personaje, să le ia acestora vorba din gură și să le ducă el ideile mai departe, să le impună autoritar perspectiva sa, argumentația sa, pachetul său de referințe culturale. Uneori le impune și ticurile sale verbale și
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
beneficiat de pămătuful muiat în apă sfințită. De curînd, un cotidian ne-a arătat pînă unde poate merge acest spirit de sfeștanie. Urmărind cu tenacitate retrocedarea de către stat a tuturor bunurilor sale, B.O.R. n-a contenit să se amestece în viața statului. Proiectul Catedralei Neamului face parte din aceeași mentalitate faraonică. Oroarea fundamentalismelor religioase care fac ravagii îndeosebi în lumea musulmană nu i-a tulburat pe ierarhii bisericii noastre. Umiliți de comuniști, obligați deseori să o rupă cu Dumnezeu
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Coborâseră în salonul întunecos, unde se aprinseseră lumânările electrice dintr-un candelabru așezat pe lacul negru al pianului. La lumina acestuia, privirea scrutătoare a medicului remarcase de îndată micul nodul din pleoapa copilului. Cercetându-l, mirosul său de spital se amesteca cu acela de mormânt al plantelor din veranda închisă. Năpădit de valurile acestea grețoase, disperat, băiatul se refugia în parfumul tinerei femei lângă care se strângea pe micul taburet. Pastorul din portret îl fixa cu o și mai mare severitate
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
avangardistă, ludică, preocupată de expresie și de ruperea canoanelor. Tema fundamentală a cărților sale din cea de-a doua perioadă, a exilului în Argentina, este puterea. Acestei perioade îi aparțin și volumele de povestiri Istoria macacilor ( 1955), în care autorul amestecă umorul grotesc, sarcasmul și ironia, Moarte de cîine (1958) sau Fundul sacului (1962) în care condiția umană, degradarea într-o lume lipsită de valori devin temele fundamentale. Grădina desfătărilor, cartea sa inovatoare din 1971, reeditată apoi de mai multe ori
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
sacului (1962) în care condiția umană, degradarea într-o lume lipsită de valori devin temele fundamentale. Grădina desfătărilor, cartea sa inovatoare din 1971, reeditată apoi de mai multe ori, reface legătura cu perioada avangardistă, prin recursul la o scriitură compozită, amestecînd realitate și imaginar, forme discursive, ilustrație grafică și digresiune autobiografică. Minunat povestitor, jurnalist de clasă, teoretician al artei, critic literar și eseist de formație sociologică, memorialist prolific, autorul primei cărți de critică cinematografică publicate în Spania, Francisco Ayala este autorul
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
și ingenioase»", ( Mircea Cărtărescu), Costache Negruzzi, "autor al celor două finaluri din O alergare de cai, care deconspiră și parodiază clișeele propriei proze sentimentale", B. P. Hasdeu, "căci Duduca Mamuca seduce prin ingeniozitatea textuală", Al. Odobescu cu Pseudokinegetikos, "carte-puzzle care amestecă derizoriul cu solemnul, rafinată imagine textuală a lumii integrale". Nume ce neîndoios fortifică vectorul supraistoric al postmodernismului, care trece însă, vrînd nevrînd, după cum am văzut cu prisosință, prin miezurile modernismului Dacă, spre a apela iarăși la Eco, "fiecare epocă își
Subistorie și supraistorie (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13981_a_15306]
-
unei logici elementare peste fantasmele lui Mircea Săucan... Volumul, editat în seria de acum prestigioasă a "Caietelor culturale" coordonate de Geo Șerban, a fost conceput de Iulia Blaga ca o carte-scenariu, urmărind "panorama unei vieți și a unei creații": "Am amestecat viața cu filmul și cu literatura, am amestecat ani și epoci, personaje cu persoane"; montajul autoarei combină inteligent și inspirat fragmente de dialog ( fabulos) cu Mircea Săucan, cu comentarii critice, de la noi și din străinătate, cu extrase de proză, cu
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
Volumul, editat în seria de acum prestigioasă a "Caietelor culturale" coordonate de Geo Șerban, a fost conceput de Iulia Blaga ca o carte-scenariu, urmărind "panorama unei vieți și a unei creații": "Am amestecat viața cu filmul și cu literatura, am amestecat ani și epoci, personaje cu persoane"; montajul autoarei combină inteligent și inspirat fragmente de dialog ( fabulos) cu Mircea Săucan, cu comentarii critice, de la noi și din străinătate, cu extrase de proză, cu fragmente de memorialistică. Totul se citește ca un
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
era năpraznică, intra în biserică la adăpost, rămânând în colțul cel mai bine umbrit, privind de departe la lume, la icoane, la sfinții pictați pe pereți. Când timpul era dulce, se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de colo-colo, zgribuliți în răcoarea dimineților, în așteptare. Singură, ca fără gânduri pentru lumea aceasta, grija
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
în favoarea mult mai pragmaticei meserii de doctor). Nu am o explicație logică pentru acest fenomen, dar lipsa coerenței mi-a etichetat toate lecturile din acea perioadă. Citeam rar și cu o voluptate ușor ciuntită cărți și reviste de valoare inegală, amestecate într-un talmeș-balmeș care, probabil, avea totuși un efect sedativ asupra îndoielilor și frustrărilor mele. Odată cu stagiatura și o experiență erotică sublimată prin absența expresiei fizice, am redescoperit "România Literară" și apoi, încet, dar evident, relația mea personală cu literatura
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
o căsătorie bună pentru ea. Pe pereți se înșirau farfurii prinse cu sîrmă și cîrlige, acestea nu erau pentru mîncat, ci doar de privit. Unele dintre ele aveau o margine aurie. Foiță de aur, spunea Chanu. Diplomele lui înrămate erau amestecate cu farfuriile. Avea tot ce-i trebuia aici. Atîtea lucruri frumoase. Așeză Coranul la locul lui. Alături se afla, învelită într-o copertă de pînză, cea mai sfîntă dintre Cărți: Coranul în limba arabă. Atinse cu degetele învelitoarea. Nazneen își
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
zi a simpozionului, Academia din Havana a oferit o recepție în clădirea Institutului de Literatură denumit "Jose Marti", poetul preferat al lui Fidel Castro. Casa foarte frumoasă, cu o grădină uluitoare; dar gazdele ofereau faimoasa băutură "Cuba libre" - rom cubanez amestecat cu pepsi, o băutură fără niciun haz - și cafea în pahare de plastic! Iar, dacă vreo nevoie omenească te îndrepta spre toaletă, îți pierea cheful existenței. Și era vorba de Academie, nu de o instituție oarecare. A doua zi după
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
anul acesta la Avignon seara. Apusul înroșise cerul, iar semnele furtunii aduceau o oarecare tensiune odată cu norii care populau, amenințător, înaltul. Noaptea coboară ușor-ușor, lumea se pregătește de teatru, ușor-ușor, actori, spectatori, amatori sau profesioniști cuceresc și sînt cuceriți, își amestecă viețile, umorile, obsesiile, șoaptele sau strigătele. Sînt multe nopți de vară și multe vise care cutreieră somnul și nesomnul celor pentru care teatrul înseamnă ceva pe lumea asta. Încă. Emoția regăsirii acestui loc este aceeași, indiferent de momentul zilei sau
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
provocator și inteligent care a invitat atît personalități cu care are afinități, cît și artiști diferiți, care contează, dar cu care nu comunică estetic neapărat. Mai retras ca prezență, cel puțin în aparență, fără să dea senzația că s-a amestecat prea tare în imaginea și progamul festivalului, Joseph Nadj a reușit să meargă mult în profunzimi, spre esențe, spre cercetarea identității, a rădăcinilor locului de naștere, a surselor cunoscute și necunoscute care alimentează continuu o ființă. Coregraf, actor, dansator, pictor
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
s-au îmbrățișat dar care s-au respectat. Am cîștigat experiența conviețuirii multietnice, dar trebuie să precizez că mi-am dat seama și de altceva: ceea ce coexistă trebuie să se întemeieze pe un consens minim, de principiu, nu se pot amesteca toate de-a valma pentru a declara apoi că acesta este un "multikulti party", o conviețuire care nu se reduce în ultimă instanță decît la gastronomie. Prin cultura românească și prin anii petrecuți în Banat am aflat și foarte multe
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
și întreg corpul să-i fie bătut și sfâșiat până ce, fiind biruit, să împlinească, cu voie sau fără voie, ceea ce i s-a cerut. Dar întrucât, în ciuda tuturor caznelor, el s-a arătat neclintit, cu toate că i se vedeau oasele, au amestecat oțet cu sare și i s-a turnat pe trup, care era întreg numai rană. Și întrucât nu-i păsa nici de durerile acestea, au adus un grătar și foc, punând pe grătar bucăți din ceea ce mai rămăsese din trupul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fiorul baionetelor. și această oaste, acești Muscali, cum li se zice, și de Ruși, prin înaintarea lor puternică și greoaie apasă sufletul în același fel ca și clădirile de piatră pecetluite cu vulturul rășchirat și, ca și la dânsele, se amestecă o întipărire de sălbăticie ciudată, venită din locuri foarte depărtate. Barbari năvălitori, mulți, foarte mulți, având încă mai mulți, mii de mii, miriade în urmă, par că trec printre ziduri ciclopice și monumente de Faraoni, făcute cu munca robilor și
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
că sunt Slavi, că limba Ťmoldoveneascăť e o limbă slavă, că Moldova a fost o umilă provincie turcească, foarte barbară, că România de astăzi e o nimica toată și că în ea nici nu se vorbește moldovenește, ci o limbă amestecată cu franțuzisme, pe care Basarabeanul n-o poate înțelege. Măreția rolului și chemării Rusiei le strivește sufletele" (p. 126-127).
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
al educației politice. Stalin în persoană pornise o campanie de scuturare a unei primejdioase categorii de "gură-cască". Cine nu muncește nu mănâncă, cine nu toarnă nu propășește, era lozinca trezindu-i la realitate pe cei ce-și șopteau: "nu m-amestec, nu mă bag, căci nu știu ce pot să trag". Dacă mă iubești, trebuie să mi-o și dovedești" susura Securitatea proaspeților ei adoratori. Și de ce să nu pui pe hârtie cele pe care tocmai, confidențial, mi le-ai spus? întocmai ca
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
plin absurd de niște impostori, neterminați și confuzi, slujitori obtuzi ai unui regim obtuz, el însuși criminal. În atitudinea copilărească, naivă a unei femei, de fapt, care, cu lațul unei condamnări aberante și nedrepte, naște situații în care prostia se amestecă cu nebunia învinuitului fără vină care apelează, parcă, la basm, la fantasme copilărești, ca să scape de formele unui absurd șocant. Toate astea cu farmec scenic. Șerban Cellea, de asemenea, m-a surprins ca voce, în primul rînd, și el cu
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]