606 matches
-
ce îmi luminează inima. Mi-e sufletul turcoaz bătând azuriu înspre axioma fericirii. Dospește la foc nevăzut plămada lepădării de sine în misterioasa înălțare în firesc. Mărturisesc că uneori, în mijlocul nopții, parcă mă urmăresc fiarele pământului. Parcă păzesc, parcă pândesc, amorțite prezențe mute cu iz de imprevizibilă mișcare. Un șarpe cu cap de pupăză mi s-a arătat în vis, acum vreo lună. Îl țineai la piept ocrotitor, separator pentru pasiunea îmbrățișării. De atunci, cam pe la trei, mă tot trezesc. O
INSOMNIILE TOAMNEI de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1475923928.html [Corola-blog/BlogPost/366429_a_367758]
-
legământ. Înțelesul de pierdere, chemarea, jindul, așteptarea, neîmplinirea, și, de cele mai multe ori, dezamăgirea, sunt principalele simțăminte cu care se confruntă poeta, chiar și atunci când lucrurile par să meargă în sens pozitiv. Dar rămâne ceva, ca o durere surdă ori numai amorțită care, uneori poate lua o formă acută, ceea ce nu poate genera decât neliniște, angoasă, teamă. E mai curând tonul elegiac împrumutat fiecărui text, ceea ce dă o notă dominant bacoviană. Chiar și bucuria este tristă, fericirea temătoare, împlinirea - ciuntită de neliniște
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Pasi_prin_misterioasa_gradina_a_cuva_cezarina_adamescu_1330631442.html [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
ști!... ” - Ce să știu, viața mea? - Te-ai trezit, mamă? tresări Lea surprinsă. Oh, nu am mai dormit așa de bine... nici nu îmi mai amintesc, de când!... - Nici eu! minți Maria zâmbind. De fapt, nu-și mai simțea deloc brațul amorțit, iar gâtul înțepenise într-o poziție nefirească, trimițând disperat somații dureroase, posesoarei. Când Lea își dădu seama de precauția cu care Maria se mișca, se ridică vinovată de pe brațul ei. - Oh mama, ai înțepenit de tot! Cred că ai suferit
DILEME ( FRAGMENT 25) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1485207707.html [Corola-blog/BlogPost/375657_a_376986]
-
de moarte ; De ne-am purtat speranțele în gând, Urmașii mai departe să le poarte. Nu se putea așa, la infinit, Să înecăm în suferință dorul Și să privim, cu suflet pustiit, În transă, parcă admirând decorul . Se retrezește timpul amorțit, Priviri avide străbătând prin ceață ; Frumosul vis ce-n taină am nutrit - Lumină de senină dimineață. S-au spus mereu atâtea vorbe mari, Dar noi să nu ne temem de cuvinte ; Azi, Soare, pentru noi ai răsări, Să-nviorezi cu
SE RETREZEŞTE SENINĂ DIMINEAŢA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Se_retrezeste_senina_dimineata_de_adrian_simionescu.html [Corola-blog/BlogPost/355645_a_356974]
-
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Ați orbit și nu vă pasă, nici cerneala pe hârtie, soarta noastră ne apasă, testamentul o va scrie... Slove false și-amorțite, să-și salveze camaradul, ard ca bețe de chibrite, să le lumineze iadul... Praf de sticlă se așterne, pe ochii nostri, doar pustii, scrum de durere-n caverne, pe sorți trădate zi de zi. Nădejdea noastră-i azilul, cer, refugiu
MUCEGAI PE O PREFAȚĂ... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1459578328.html [Corola-blog/BlogPost/369295_a_370624]
-
greu în buretele canapelei, de parcă ar fi împietrit treptat, uitând să mai respire. Și odată cu venirea înțelegerii, bătrâna se desprinse de ea lin, de parcă ar fi fost de ceață și dispăru în neant, tot la fel de ușor cum apăruse. Se trezi amorțită, dar păstrând acea bucurie în suflet și reamintindu-și cu mirare înțelesul vorbelor pe care le auzise:” muncim atât de mult, încât uităm să ne mai iubim”. Un timp, rămase nemișcată, parcă temându-se că dacă s-ar clinti din
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1473573565.html [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
zbuciumul acelei făpturi. - S-a rătăcit în ploaie! Așa mă pierd și eu câteodată și rătăcesc într-o lume fără sens. Totul în jurul meu se rotește și nu-și găsește menirea. Aș încerca să împletesc muguri, flori, frunze dar puterile amorțite nu mă lasă să mișc nicio fărâmă de cer. Cu aroma nimicului în toată făptura cad într-o stare de somnolență și privesc ironic spre tot ceea ce am realizat până în acel moment. E prea multă toamnă în mine. Am ruginit
VOLUM IN LUCRU, FRAGMENTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1461760161.html [Corola-blog/BlogPost/381917_a_383246]
-
te conving... Azi, Deși timpul, Semnele trecerii și-a încrustat, Ești încă tânără și proaspătă, Ești visătoare și frumoasă, Ești căprioara îmblânzită, Sau nimfă ești, a cărei cântare, Înfioară pădurea și macii, Încărunțiții brazi îi înfioară. Pașii tăi mlădioși Sufletul amorțit mi-l răscolesc. Când noaptea o să coboare, Voi lăsa ușa deschisă Și-am să te - aștept Pe patul așternut cu flori. În așteptare, de dor... Mi te imaginez tăcut Și-mi pare că, De mii de ani nu ne-am
CĂPRIOARA FUGARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Caprioara_fugara_floarea_carbune_1366481081.html [Corola-blog/BlogPost/345670_a_346999]
-
voioși în noapte. ........................................................ Ograda este mai mereu deșartă, Doar vrăbiiile se mai iau la ceartă; Azor nu are cui să-și spună oful, Stă în coteț făcând pe filozoful. Doar plutele-n adâncă plecăciune Mai speră reînviere și minune: Scheletele amorțite - hibernează, Dar soare, ploaie, frunze verzi visează. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Troienele de-atunci / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
TROIENELE DE-ATUNCI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Troienele_de_atunci.html [Corola-blog/BlogPost/358922_a_360251]
-
Dincolo de ziduri se aude Brahms. Îngerii, căutându-și pașii de odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când
LA GUARIGIONE DEGLI ANGELI (ÎNSĂNĂTOŞIREA ÎNGERILOR) DE GABRIEL DRAGNEA ÎN TRADUCEREA POETEI ALEXANDRA FIRIŢĂ de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/La_guarigione_degli_angeli_gabriel_dragnea_1386571828.html [Corola-blog/BlogPost/361697_a_363026]
-
pururea în stare- E-atâta Poezie-n ochii lui! Plânge un copil...de bună seamă Nici lacrima nu știe ce îl doare! Tu nu-l auzi, Marie, cum te cheamă? Plânge un Copil...el plânge oare? FĂRĂ Fără vânt pădurea amorțită este, Fără cântec naiul orb e și pustiu, Nu-i Copilărie fără de poveste, Nu e nici devreme dacă nu-i târziu... Rod fără de floare nu e în Grădină, Ce-i grădina oare fără grădinar? Fără tine pruncul nenăscut suspină, Nu
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
Acasa > Versuri > Farmec > FEBRUARIE ÎN JOC Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului În jocul iernii zilele-s bătute pe-o salbă Îmbrăcate-n învolburate mătăsuri grele Și bolta amorțită se-nfașă-n blană albă Să-i țină-n izolare de cald și de tăcere. Steluțe pufoase te-opresc în loc, de vrei să treci. Nehotărâtă, privirea se-nvârte printre fulgi, În timp ce se chircește-n ochi, de-atâtea lacrimi reci, Lumina
FEBRUARIE ÎN JOC de LIA RUSE în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/lia_ruse_1422793036.html [Corola-blog/BlogPost/376065_a_377394]
-
Dragoste > TE CAUT Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului TE CAUT Te caut în primăvara din toamna mea târzie, un anotimp de poezie. Cu tine s-au trezit, încântat, simțurile amorțite, și am cules, toate visele căzute că frunzele ruginite, din copacul cu dor. Te caut, dar mă găsesc pe mine, mereu mai plină de tine. Te caut în clipele de dor, care-mi biciuie trupul și mă îngrop în dorința
TE CAUT de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1473627362.html [Corola-blog/BlogPost/382373_a_383702]
-
Pârâurile de munte înghețaseră deja, iar mestecenii, fagii și brazii din zona muntoasă a Țării Loviștei, neclintiți parcă, primeau ca pe o binecuvântare omătul pufos de un alb imaculat, ce se așternea în steluțe jucăușe, încet, pe ramuri. Natura toată, amorțită, trecea la hibernare. Păsările călătoare plecaseră de multișor, prin țările calde, dar negreșit se vor întoarce iară, primăvara viitoare. Până atunci, doar vrăbiile, coțofenele și ciorile ce croncăneau supărate, pe câte o creangă despuiată de frunze, sau zburând în stol
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE de ARON SANDRU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1479646365.html [Corola-blog/BlogPost/385173_a_386502]
-
găsesc printre oameni colțul în care piatra cruce prinde în dans unghiurile tuturor zidurilor înălțând unică poartă magicianul culorilor aruncă apă clipă de clipă peste aripile tale să fie povestea inimii de acum să fie taina atât de profundă încât amorțită de pasul repezit de sacadatul ritm al stepului să nu îi surprind codurile generoase cheile lor din esențe de viață printre furtuni și însoriri te ascund... 18 iulie 2014 Referință Bibliografică: te ascund / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TE ASCUND de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1405750321.html [Corola-blog/BlogPost/349356_a_350685]
-
uită înainte să pleci cu cartea sau cărțile , aruncă o privire și în sertarul acela de jos, sau în cutia din debara, în pod, în beci, e posibil să ai și niște jocuri, puzzle-uri, jucării care la fel stau amorțite deoarece copiii tăi s-au cam plictisit de ele. Ia-le și pe ele, micuții noștri abia așteaptă să se joace. Nu ne-ar strică și niște creioane colorate, hârtie, carton colorat, vopsele, material textil sau alte lucruri pe care
TRIMITE O CARTE ÎN VACANȚĂ LA MUNTE! by http://www.zilesinopti.ro/articole/9108/trimite-o-carte-in-vacanta-la-munte [Corola-blog/BlogPost/100455_a_101747]
-
cu mine. Azi, Deși timpul, Semnele trecerii și-a încrustat, Ești încă tânără și proaspătă, Ești visătoare și frumoasă, Ești căprioara îmblânzită, Sau nimfă ești, a cărei cântare, Înfioară pădurea și macii, Încărunțiții brazi îi înfioară. Pașii tăi mlădioși Sufletul amorțit mi-l răscolesc... Când noaptea o să coboare, Voi lăsa ușa deschisă Și-am să te-aștept Pe patul așternut cu flori. În așteptare, de dor, Mi te imaginez tăcut Și-mi pare că, De mii de ani nu ne-am
FEMEIE-CĂPRIOARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aeyyfrpekp_1412347165.html [Corola-blog/BlogPost/341152_a_342481]
-
Mesaj de desprimăvărare, Redacției și cititorilor : Fie ca, odată cu regenerarea Mamei-Natura - SFÂNTA CREAȚIE -, mugurii amorțiți ai structurii noastre ființiale să spargă găoacea lor celulară, spre a se metamorfoza în împlinitele fructe ale faptelor personale din toamna ce va să vină. Primăvară (haiku) Din izvoarele câmpului Curg cuvinte multicolore - Primele sunt verzi. Bun venit, primăvară! Coborâsem
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Bun_venit_primavara_gheorghe_parlea_1331663123.html [Corola-blog/BlogPost/348296_a_349625]
-
visele sunt vise fără de asemănare, si străluce noaptea afară peste case, pește vii, frunza-n codri-i tot mai rară și cărările-s puștii. Și străbat milenii, ere, fermecat și amuțit, n-am simțire, n-am putere, ci doar suflet amorțit, si străbat și timp și spațiu strâns de cornul lunii mele, am doar dor și numai sațiu visător hoinar de stele. Nu mă satur de comete, nici de stele căzătoare, stelele mele cu plete, cu surâs de față mare și
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1462377141.html [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
stat tot timpul războiului prizonier după ce-a fost luat la Turtucaia! - De acesta am auzit! Era un poet dulce, dar de Turtucaia n-am auzit!, se auzi glasul unei fete ce descălecase cu greu de pe bicicletă. Își freca fesele amorțite. Un hăndrălău cu o cască albastră pe cap o ciupi vârtos. Ea nu reacționa. - Haideți domnilor participanți, n-ați auzit nici de Goga care tot la Turtucaia și-a găsit pe fratele Eugen grav rănit. Uite, aici avem un exemplar
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
și mai adăugau ceva la tija pe care o înălțau falnic, către soare. - Băi nene, ce-i cu ăștia? aud de departe, sau poate doar am gândit...Ce fac ăștia, frățioare?! Vag, se simte un val de interes pe plaja amorțită. Doi puștani, el și ea, vârâți amândoi într-o sutană hippie, opresc sărutul început mai decuseară. La terasă se dă muzica încet. Un nudist bărân scoate pe loc, o sculă foto, iar bobmarleiul avariat zice: Man, ce trip beton! În
Vrăjitorul din OZN sau cum a dispărut din senin un cort plin cu coreeni din Vama Veche by https://republica.ro/vrajitorul-din-ozn-sau-cum-a-disparut-din-senin-un-cort-plin-cu-coreeni-din-vama-veche [Corola-blog/BlogPost/338443_a_339772]
-
vise să mă pot plimba pe cărări de gânduri pavate cu dragoste cu lumina dorului din privirea-ți melancolică desenează-mi zâmbetul pe cerul clipelor de mâine imploră raza jucăușă a lunii să îmi mângâie tristețea închisă între genele sufletului amorțit ce picură lacrimă izbăvirii privirea mea te caută în înalțimile visului în rătăciri de o clipă să simt atingerea infinitului. adoarme-mă în taina anotimpului ferice cu șoaptele tăcutelor ploi ce curg alert prin mine ca într-un labirint de
ÎMBRACĂ-MĂ CU VISE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Imbraca_ma_cu_vise.html [Corola-blog/BlogPost/355346_a_356675]
-
destramă, vreau să fiu legănată de brațu-ți puternic precum vara făceai, când prin flori rătăceam și-adormeam amețită de doruri în iarba din lunci. De Crăciun vreau să fiu cu tine, MAMĂ, în sătucul din munți unde cetini de ger amorțite îmi cântă colindul sublim și cete de îngeri cu surle de-argint și trompete de-alamă coboară-n căsuța-ți modestă aducând bucurie... vreau să-ți mângâi privirea iar zâmbetul drag să-mi deschidă ferestre ce fost-au deunăzi cernite
DE CRĂCIUN, CU TINE, MAMĂ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/De_craciun_cu_tine_mama_.html [Corola-blog/BlogPost/358881_a_360210]
-
1416 din 16 noiembrie 2014. Soarele aprinde cerul Cufundat în adormire, Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire. Sub o pătură făcută Dintr-un rece întuneric, El trezește-o rază mută Din abisul ei feeric. O trimite drept iscoadă Peste lumea amorțită Ca în noapte să o vadă De lumină dezgolită. O, ce divă se arată Și ce scenă are-n cer! Tot în juru-i se îmbată Cu lucirea din eter. Zorii sună deșteptarea, Ochiul roșu se deschide Și cuprinde toată zarea
DANIELA DUMITRESCU by http://confluente.ro/articole/daniela_dumitrescu/canal [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
sentiment nostalgic: „preocupați să redresăm himere“, “temniță-i al nostru trup”, „pulberi de tăceri”, „fiorul unui plânset stins”, „sigla-nsingurării“, „bagaje de speranțe sfărâmate“. Natura este, nu rareori, personificată: „valsează norii“, “luna-ndurerată”, “ceru-ngândurat”, „o zi își deapănă azurul”, „toamna amorțită“. Alteori e surprinsă metaforic: „pădurile de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează dramatic pentru acest suprem sentiment uman (“un
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]