163 matches
-
6.1.57.) se apreciază prin capacitatea butașilor lemnificați de portaltoi de a forma rădăcini adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, în vederea completării Listei descriptorilor ampelografici, propune și alți descriptori, care nu au fost introduși pînă la această dată, oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
adventive (numărul mediu) la baza acestora, în condiții de pepinieră, după procesul de forțare la temperaturi de 25 - 30°C. 2.5.4. ALȚI DESCRIPTORI AMPELOGRAFICI Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, în vederea completării Listei descriptorilor ampelografici, propune și alți descriptori, care nu au fost introduși pînă la această dată, oficial în listă. 1. Descriptori pentru caracterele morfologice. 1.1. Rozeta. Observațiile se fac după dezmugurit, la apariția vârfului frunzelor. Se examinează minimum 10 rozete, notându-se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
analiză a markerilor în identificarea soiurilor de viță de vie. Rezultatele obținute de grupul de lucru al proiectului GENRES 81, au stabilit unele neconcordanțe în ceea ce privește caracterele morfologice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale unor soiuri care au fost studiate în cadrul colecțiilor ampelografice ale partenerilor. Nepotrivirile se refereau mai ales la modul de înregistrare a descriptorilor, a nivelului expresiei caracterului și a soiurilor de referință, precum și a unor definiții sau a momentului când se efectuează determinările. De exemplu, pentru caracterul morfologic al lăstarului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
apariția inflorecenței până la înflorit, iar OIV în timpul înfloritului. Definiția adoptată de UPOV cu indicația că pentru a putea observa partea corespunzătoarea a vârfului lăstarului, frunzele trebuie să se desfacă, a fost adoptată de OIV, realizându-se astfel armonizarea acestui descriptor ampelografic. Rezultatele obținute și concluziile au fost prezentate în ultima versiune a celei de a doua ediții a "Listei descriptorilor OIV pentru soiurile și speciile Vitis" grupului de experți OIV "Resurse genetice și selecția viței de vie" în martie 2007, iar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
notații ale expresiei caracterului (cele care au fost modificate), soiurile de referință, desene și explicații necesare pentru fiecare caracter descriptor. De asemenea, lista a fost completată cu descriptori suplimentari și anume: 18 descriptori ampelometrici ale frunzei mature, trei pentru caracterele ampelografice, patru pentru rezistența la factorii biotici, doi descriptori pentru sistemele enzimatice și șase pentru markeri (SSR repetiția secvenței simple) în identificarea soiurilor de viță de vie De asemenea, cea dea a doua ediție a acestei liste cuprinde 14 descriptori primari
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de studiu a soiurilor de viță de vie, se bazează pe unele caractere botanice exprimate numeric, considerând că fiecare soi, poate fi definit printr-o valoare proprie caracteristică. Până în prezent, o atenție deosebită a fost acordată frunzei ca principal organ ampelografic, la care au fost măsurate lungimea și lățimea limbului, valoarea unghiurilor formate între nervuri, lungimea nervurilor, adâncimea sinusurilor etc. Primul care atrage atenția asupra relației care există între unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele și forma limbului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1. Determinarea valorilor ampelometrice ale frunzei Pentru obținerea mărimilor ampelometrice sunt necesare frunze adulte, sănătoase care nu prezintă nici un simptom de boală sau atac de dăunători, situate între nodurile 7-12 ale lăstarului. Se consideră că în această zonă variabilitatea caracterelor ampelografice este foarte mică (P. Galet, 1967; Erika Dettweiler, 1987). Numărul frunzelor care vor fi măsurate variază de la 10 la 30, dar pentru o certitudine cât mai mare a rezultatelor este indicat ca determinările să se realizeze pe un număr de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Aplicarea analizei în componenți principali în ampelografie Pentru folosirea metodei în diferențierea soiurilor de viță de vie se iau în considerare valorile medii ale unui număr de 30 de variabile care sunt indicate în “Lista minimă a descriptorilor necesari caracterizării ampelografice a soiurilor de viță de vie” propusă de Institutul de Viticultură de la Geilweilerhof din Germania (anul 1991). Acestea se referă la lungimea nervurilor principale (N1, N2, N3, N4); distanța dintre baza sinusurilor laterale și punctul pețiolar (UO); deschiderea sinusurilor laterale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr de 15 soiuri autohtone de viță de vie studiate în colecțiile ampelografice ale SCDVV Iași și USAMV Iasi sunt redate în tabelul 2.47 (Liliana Rotaru, Țârdea C-tin, 2002 și Doina Damian și colab., 2011). Pentru prelucrarea statistică a datelor s-a folosit programul XL-STAT, care a fost elaborat de către dr.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin tehnici de electroforeză au putut fi identificate soiuri de viță de vie pornind de la anumite organe vegetive sau componente ale acestora: boabe maturate (Drawert și Görg, 1947; Wolfe, 1976, 1977; Schwenneesen
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au fost introduse în procesul de producție. Problema se pune în cazul celor cu origine necunoscută, asupra cărora există numai ipoteze cu privire la provenieța lor, aria de răspândire, etc (Poenaru I, 1970). De asemenea, în cazul soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din nou accidental
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sinonimele soiurilor, contribuind astfel la identificarea și diferențierea genotipurilor studiate. Rezultate notabile au fost obținute în Italia de către Zulini și colab., 2005, privind variabilitatea fenotipică și cea genotipică a soiului autohton Picolit, care a fost studiată prin folosirea alături de descriptorii ampelografici și ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
României (25 ha) prezintă flora și vegetația pe provincii istorice și pe etaje de vegetație. Aici se găsesc specii de plante spontane importante din punct de vedere științific și practic. Secția didactico experimentală (4,2 ha) cuprinde colecția pomologică, colecția ampelografică, pepiniera de trandafiri, colecția fitotehnică, laboratoare de cercetare și de microproducție. Secția dendrologică (20 ha )cuprinde colecții de arbori și arbuști indigeni și exotici grupate pe genuri și în funcție de cerințele ecologice ale plantelor, urmărindu-se valorificarea superioară a potențialului staționar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
fermei didactice este de minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata. Articolul 8 Fermă didactica poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnica, ampelografica, zootehnica, legumicola, pomicola, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de productie pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
REGULAMENT din 13 decembrie 2002 de organizare şi funcţionare a fermei didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148798_a_150127]
-
fermei didactice este de minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea învățământului nr. 84/1995 , republicata. Articolul 8 Fermă didactica poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnica, ampelografica, zootehnica, legumicola, pomicola, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de productie pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
REGULAMENT din 22 ianuarie 2003 de organizare şi funcţionare a fermei didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148819_a_150148]
-
de înmulțire viticol Secțiunea 1 Producerea materialului de înmulțire viticol din categoriile Prebaza, Baza și Certificat Articolul 4 (1) Amelioratorul sau mentinatorul unui soi ori clone efectuează selecția materialului descris și înregistrat în Catalogul oficial pentru a corespunde autenticității, calității ampelografice și cel putin vizual liber de simptome ale organismelor dăunătoare și care, pentru a intra în procesul de înmulțire, trebuie să parcurgă următoarele etape: a) din plantă sau plantele selecționate se recoltează material de preinmultire, care se înrădăcinează și se
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146841_a_148170]
-
conform caracterelor și modului lor de exprimare stabilite de Comunitatea Europeană sau, unde acestea nu sunt stabilite, în conformitate cu normele Uniunii Internaționale pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante (UPOV) ori, în cazul soiurilor vechi, tradiționale, conform descrierilor care figurează în publicațiile ampelografice oficiale. ... (3) Soiurile sau clonele pot fi înregistrate oficial în Catalogul oficial al soiurilor de plante dacă satisfac condițiile oficiale de aprobare și au o descriere oficială. ... (4) Soiurile și clonele admise în catalog sunt menținute prin selecție conservativa. ... (5
REGULI ŞI NORME TEHNICE din 27 noiembrie 2002 privind producerea, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire viticol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146841_a_148170]
-
soiurilor este deschis la inspecțiile publice. Catalogul oficial al soiurilor determina principalele caractere morfologice și fiziologice prin care soiurile pot fi distinse unul de celălalt. Pentru soiurile acceptate până la 31 decembrie 1971 referință poate fi făcută la descrierile din publicațiile ampelografice oficiale. ... (2) Soiurile sau clonele înregistrate în cataloagele altor state membre sunt de asemenea admise la certificare ca material de înmulțire Inițial, Baza sau Certificat sau pentru control în cazul materialului Standard, fără a aduce atingere prevederilor Legii viei și
ORDIN nr. 1.267 din 30 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativa a viţei de vie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
ÎI. Condiții speciale privind culturile de producere a materialului de înmulțire inițial, Baza și Certificat 1. Amelioratorul sau mentinatorul unui soi uniform și stabil sau clonă efectuează selecția materialului descris și înregistrat în Catalogul oficial pentru a corespunde autenticității, calității ampelografice și cel putin vizual liber de simptome ale organismelor dăunătoare și care, pentru a respecta trasabilitatea în procesul de înmulțire, trebuie să parcurgă următoarele etape: a) plantă selecționată sau părți de plantă recoltate din această se testează privind prezența organismelor
ORDIN nr. 1.267 din 30 noiembrie 2005 pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea materialului de înmulţire vegetativa a viţei de vie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179859_a_181188]
-
minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 7 Ferma didactică poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnică, ampelografică, zootehnică, legumicolă, pomicolă, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de producție pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
REGULAMENT din 30 mai 2007 de organizare şi funcţionare a fermei didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189493_a_190822]
-
minimum 5 ha. ... (2) Suprafețele minime ale loturilor didactice experimentale sunt prevăzute în art. 169 alin. (1) din Legea nr. 84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare. ... Articolul 7 Ferma didactică poate avea următoarele componente: a) colecții biologice: fitotehnică, ampelografică, zootehnică, legumicolă, pomicolă, cu scop pur didactic; ... b) sector vegetal de producție pentru principalele plante de cultură din zonă, dar și pentru extinderea unor culturi (plante medicinale, tutun, hamei, șofrănel și altele), culturi furajere pentru sectorul zootehnic, culturi legumicole, pomicole
REGULAMENT din 8 iunie 2007 de organizare şi funcţionare a fermei didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189502_a_190831]
-
la inspecțiile publice. Catalogul oficial al soiurilor de plante determina principalele caractere morfologice și fiziologice prin care soiurile pot fi distincte unul față de altul. Pentru soiurile deja acceptate până la 31 decembrie 1971 referință poate fi făcută la descrierile din publicațiile ampelografice oficiale. ... (2) Soiurile sau clonele înregistrate în cataloagele altor state membre sunt de asemenea admise la certificare ca material de înmulțire inițial, baza sau certificat ori pentru verificare în cazul materialului standard, fără a aduce atingere prevederilor Legii viei și
REGULI din 13 ianuarie 2006 privind testarea şi înregistrarea soiurilor de vita-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
acestă, pe beza descrierii efectuate de ameliorator; ... b) a înregistrărilor amelioratorului în regimul de selecție a clonei. ... 2. În vederea înregistrării clonele trebuie să prezinte: a) identitate varietala în cadrul soiului conform descrierii avute în vedere la înregistrarea oficială sau a descrierii ampelografice recunoscute; ... b) uniformitate și stabilitate pe parcursul înmulțirii repetate pe cale vegetativa; ... c) cel puțin un caracter fiziologic cu o valoare calitativa sau cantitativa sau fitosanitara superioară față de ceilalți indivizi din soiul respectiv și/sau din clonele cunoscute ale soiului. ... 3. În vederea
REGULI din 13 ianuarie 2006 privind testarea şi înregistrarea soiurilor de vita-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175124_a_176453]
-
vegetativă al viței-de-vie și unitățile producătoare autorizate 1. Producerea materialului de înmulțire vegetativă al viței-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantații: a) butuci individuali - unitatea de bază a inițierii schemei de selecție clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice și agronomice ale soiului de viță-devie, grupați pe următoarele clase de vârste: ... - de 35 de ani; - între 36-50 ani; - între 51-70 ani; - între 71-90; - peste 91 de ani; b) colecția națională de clone - înființate de amelioratori, de menținători ori cu
NORME METODOLOGICE din 28 iulie 2010 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225382_a_226711]
-
vegetativă al viței-de-vie și unitățile producătoare autorizate 1. Producerea materialului de înmulțire vegetativă al viței-de-vie se realizează din următoarele tipuri de plantații: a) butuci individuali - unitatea de bază a inițierii schemei de selecție clonală, care exprimă capacitatea maximă a caracterelor ampelografice și agronomice ale soiului de viță-devie, grupați pe următoarele clase de vârste: ... - de 35 de ani; - între 36-50 ani; - între 51-70 ani; - între 71-90; - peste 91 de ani; b) colecția națională de clone - înființate de amelioratori, de menținători ori cu
NORME METODOLOGICE din 28 iulie 2010 (*actualizate*) de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246125_a_247454]