1,072 matches
-
secțiunii pancreasului; - disecția și ligaturarea pachetului vascular distal pancreasului - vena și artera pancreatică inferioară; - ligatura pediculului gastroepiploic stîng, aproape de marea curbură gastrică. Timpul IV - Secționarea pancreasului, care se va face la nivelul impus de afecțiunea pentru care s-a practicat amputația pancreasului stîng. Hemostaza, îngrijită, a bontului pancreatic restant, care se realizează prin ligaturi trecute cu acul. Timpul V - Atitudinea asupra bontului pancreatic restant este cea pe care am descris-o la pancreatectomiile simple, așa că nu o mai repetăm. Drenaj în
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
sînt operații care extirpă porțiuni din pancreas utilizînd două incizii totale din parenchimul glandular. Aceste segmente sînt cuprinse între capul pancreasului și coada sa. Sînt operații fără dificultate tehnică, dar ceea ce le face să aibă indicații restrînse, optîndu-se pentru amputații ale pancreasului, drepte sau stîngi, derivă din greutatea impusă de rezolvarea celor două bonturi pancreatice restante. Indicații: Tumori benigne, chistice sau solide, localizate la nivelul corpului pancreasului. Tumori maligne neivadante, cum ar fi sarcomul corpului pancreasului. Această tumoră malignă rămîne
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
lobi hepatici, știind că aceste operații de derivație se fac numai cu canalele biliare intrahepatice din lobul stîng al ficatului. În capitolul de față ne vom ocupa numai de derivațiile biliodigestive, pentru că acestea restabilesc tranzitul biliar întrerupt prin operațiile de amputație a capului pancreasului, acolo unde bila, prin canalul coledoc, se varsă în intestinul subțire-duodenul doi. Înainte de a trece la tehnica acestor derivații, se impune amintirea cîtorva reguli, pentru că se anastomozeză două cavități: una tubulară, arborele biliar, cu una cavitară, tubul
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
conduitei medicale pe care le-am aplicat în cazul la care ne referim, dar și la celelalte fistule înregistrate în experiența noastră după operațiile pe pancreas care au însumat 320 de intervenții chirurgicale, care au constat, în mare, din pancreatotomii, amputații de pancreas drept și stîng, rezecții pe pancreas (corpul glandei), cît și derivațiile pancreato- digestive, ca operații de sine stătătoare. Numărul fistulelor înregistrate a fost de 15, care au fost închise, „uscate”, prin tratament medical - un număr de 8 fistule
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
încă terminate, așa că rămînem la gîndirea celor mai mulți autori care s-au ocupat de aceste probleme, că suferințele vasculare ale pediculilor vasculari ai anselor defuncționalizate există și că pot, din nefericire, însă destul de rar, să producă complicațiile cele mai grave după amputațiile pancreasului drept. În continuare, redăm, prin schițe, și conduita în aceste cazuri de fistule multiple, generate de necroza anselor defuncționalizate. Mai întîi, relatăm conduita chirurgicală în: I. Fistulele multiple formate pe montura anastomozelor pe ansa în „Y” (Fig. 135). II
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
în „Omega” (fistula Braun). Timpul II - Refacerea gurii de anastomoză jejuno-jejunală, prin anastomoza jejuno- jejunală, latero-laterală, în aval (fistula Braun). La încheierea capitolului deosebit de vast, dar redat cît se poate de concis al fistulelor mixte sau anastomotice după operațiile de amputații pancreatice drepte, se cuvin cîteva succinte observații. Conduita, în general, a acestor fistule este, după cum s-a arătat, eminamente chirurgicală, fiind și o conduită „radicală”. Intervențiile pseudochirurgicale, de talia dirijării fistulelor cu scopul de a recupera conținutul digestiv sau
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
neuroni și trilioane de sinapse sunt private în deservirea unui organ mutilat al corpului, apare "sindromul fantomă". Bolnavul PA, cu membrul superior drept amputat de la cot, avea impresia că mișcă degetele foarte des. Examinarea ortopedică constată că cicatricea rămasă după amputația antebrațului prezenta un cheloid (o cicatrice hipertrofică). Odată cu îndepărtarea cheloidului, sindromul de antebraț fantomă a regresat pentru a dispărea în trei luni. Vilayamur Ramachandran 38 studiază sindromul "membrelor fantomă", prin metoda magneto-encefalografică, la o serie de amputați traumatic și publică
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
buza inferioară (în zona P) avea senzația că ridică degetul mic, iar atingerea pe suprafața stângă a feței (zonele T și B), îi dădea senzația că ar strânge policele drept. Tânărul prezenta două zone de referință, una mai apropiată de amputație și una mai depărtată. Uneori tânărul trăia senzații de rotație a antebrațului și zonele de referință se mișcau în direcția rotației, respectând dispoziția descrisă pe fața stângă. Fenomenele au regresat progresiv până la remisiune totală. Săgeata albastră indică limita inferioară a
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cutanate bacteriene trebuie tratate atât topic, cât și cu antibiotice orale. (14). 6.4.4. Tratamentul fasceitei necrotizante trebuie să fie agresiv, antibiotic intravenos cu spectru larg, însă cu un efect puternic împotrivă anaerobilor, excizia tuturor țesuturilor necrotice și uneori amputația pentru a putea salva viața pacientului. 6.5. Tratamentul leziunilor datorate terapiei diabetului zaharat poate prezenta probleme deosebite. Alergiile la insulina umană și la analogi cer o schimbare a tipului de insulină. Micile diferențe dintre tipurile de insulină pot fi
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
BPA și efectuarea unor comparații adecvate cu populația generală; cele mai potrivite criterii de diagnostic ale BPA nu au fost clar formulate; înțelegerea actuală a factorilor care determină sau influențează progresia bolii sunt limitate; studiile largi privind complicațiile BPA (ulcerații, amputații etc.) și prevenția acestora sunt rare; datele care să ghideze practica clinică în ceea ce privește deciziile terapeutice (revascularizație versus amputație) în situațiile cu ischemie severă a membrelor sunt de asemenea limitate. Prevalența bolii periferice arteriale Diagnosticul de boală periferică arterială (BPA), se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
au fost clar formulate; înțelegerea actuală a factorilor care determină sau influențează progresia bolii sunt limitate; studiile largi privind complicațiile BPA (ulcerații, amputații etc.) și prevenția acestora sunt rare; datele care să ghideze practica clinică în ceea ce privește deciziile terapeutice (revascularizație versus amputație) în situațiile cu ischemie severă a membrelor sunt de asemenea limitate. Prevalența bolii periferice arteriale Diagnosticul de boală periferică arterială (BPA), se realizează pe seama simptomelor, examenului fizic și a testelor diagnostice. Estimările prevalenței BPA în populația renală variază foarte mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
investigație de mari dimensiuni la pacienții dializați prevalenți [Studiul HEMO, Cheung et al., 2000], prevalența BPA este semnificativ mai mare: 25%. în acest studiu, criteriile de diagnostic au fost reprezentate de existența istoricului de BPA, a istoricului de claudicație, de amputație sau revascularizație, de gangrenă. Utilizarea criteriilor de diagnostic al BPA în studiile CHOICE sau HEMO subestimează cu certitudine amploarea reală a bolii periferice arteriale în populația renală. Această afirmație este susținută de utilizarea, în investigații de mai mici dimensiuni, a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Deși verosimilă, asocierea dintre inflamația cronică sau tulburările metabolismului fosfocalcic și BPA la pacientul renal rămâne de demonstrat. Prevenția complicațiilor BPA La pacientul diabetic s-a arătat că recunoașterea precoce și managementul adecvat al factorilor de risc pentru ulcerul și amputația membrelor inferioare pot preveni sau întârzia apariția acestor complicații. Conform criteriilor American Diabetic Association (ADA), toți pacienții cu diabet zaharat trebuie să fie examinați anual la membrele inferioare, în vederea identificării factorilor de risc major pentru complicații la acest nivel [Mayfield
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
ridicat, iar consecințele complicațiilor potențiale la această populație sunt catastrofale, până în prezent s-au întreprins puține eforturi pentru screening-ul bolii și de elaborare a unei strategii de scădere a riscului pentru dezvoltarea de complicații (în primul rând, riscul viitor de amputație a membrului) similară cu cea prezentată pentru pacientul diabetic. Conform opiniei experților, prevenția amputațiilor la populația renală implică obligativitatea examinării regulate a piciorului, educarea pacientului și adresarea lui către specialistul în podiatrie [Richbourg, 1998]. Impactul asupra dezvoltării complicațiilor BPA al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
întreprins puține eforturi pentru screening-ul bolii și de elaborare a unei strategii de scădere a riscului pentru dezvoltarea de complicații (în primul rând, riscul viitor de amputație a membrului) similară cu cea prezentată pentru pacientul diabetic. Conform opiniei experților, prevenția amputațiilor la populația renală implică obligativitatea examinării regulate a piciorului, educarea pacientului și adresarea lui către specialistul în podiatrie [Richbourg, 1998]. Impactul asupra dezvoltării complicațiilor BPA al opririi fumatului nu a fost evaluat până în prezent, deși cel puțin 50% dintre pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacientul dezvoltă semne și simptome ale complicațiilor severe ale BPA, precum durerea de repaus, ulcerații ale piciorului sau gangrenă, tratamentul de elecție practicat în prezent este o procedură de salvare a membrului: reconstrucția vasculară sau angioplastia percutană cu sau fără amputație limitată. Totuși, există o proporție semnificativă a pacienților la care procedurile de revascularizare eșuează sau sunt contraindicate; acești subiecți vor trebui, în general, amputați. Revascularizarea chirurgicală Deși în țările cu sisteme medicale performante pacienții cu BPA beneficiază de proceduri de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacienții cu uremie cronică [Reddan et al., 2001]. Ca urmare, riscul și beneficiile procedurilor de revascularizare la această populație nu pot fi deocamdată estimate cu acuratețe. La pacienții cu ischemie periferică critică, procedurile chirurgicale economicoase, precum by-pass-ul (asociat câteodată cu amputația unor degete), reprezintă în prezent cele de elecție, în încercarea de a salva funcția membrului. La pacienții cu IRCT, această procedură este grevată de dificultăți semnificative; uremicul cronic prezintă o vindecare întârziată a plăgii operatorii, o rată a infecțiilor ridicată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
incluzând aici în special pe cei cu nefropatie diabetică, prezintă în mod tipic leziuni difuze, extinse distal, care nu pot fi sancționate prin angioplastie [Koskas et al., 1997]. Nu există până în prezent studii controlate privind rezultatele angioplastiei la pacienții renali. Amputația este de obicei indicată ca ultimă măsură terapeutică, după ce tratamentul conservator și procedurile de revascularizare au eșuat, respectiv la subiecți care nu prezintă indicație de revascularizare. în comparație cu populația non-renală, pacienții dializați prezintă o rată extrem de mare a amputațiilor non-traumatice [Eggers
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
pacienții renali. Amputația este de obicei indicată ca ultimă măsură terapeutică, după ce tratamentul conservator și procedurile de revascularizare au eșuat, respectiv la subiecți care nu prezintă indicație de revascularizare. în comparație cu populația non-renală, pacienții dializați prezintă o rată extrem de mare a amputațiilor non-traumatice [Eggers et al., 1999]. în Statele Unite, rata amputărilor pentru populația dializată luată în ansamblu este de 4,3/100 pacienți-an. Această rată devine impresionantă la pacienții renali cu diabet zaharat: 13,8/100 pacienți-an. Pentru comparație, vârstnicii diabetici fără
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
Statele Unite, rata amputărilor pentru populația dializată luată în ansamblu este de 4,3/100 pacienți-an. Această rată devine impresionantă la pacienții renali cu diabet zaharat: 13,8/100 pacienți-an. Pentru comparație, vârstnicii diabetici fără afectare renală au o rată a amputațiilor de doar 1 la 100 pacienți-an. Mai mult, amputația semnalează un prognostic vital deosebit de rezervat: supraviețuirea la doi ani după amputație este de doar 30%, cea mai mare mortalitate înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
este de 4,3/100 pacienți-an. Această rată devine impresionantă la pacienții renali cu diabet zaharat: 13,8/100 pacienți-an. Pentru comparație, vârstnicii diabetici fără afectare renală au o rată a amputațiilor de doar 1 la 100 pacienți-an. Mai mult, amputația semnalează un prognostic vital deosebit de rezervat: supraviețuirea la doi ani după amputație este de doar 30%, cea mai mare mortalitate înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai mare risc de amputație la 1 an sunt cei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
renali cu diabet zaharat: 13,8/100 pacienți-an. Pentru comparație, vârstnicii diabetici fără afectare renală au o rată a amputațiilor de doar 1 la 100 pacienți-an. Mai mult, amputația semnalează un prognostic vital deosebit de rezervat: supraviețuirea la doi ani după amputație este de doar 30%, cea mai mare mortalitate înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai mare risc de amputație la 1 an sunt cei cu vârstă înaintată, cu DZ, de sex masculin și tratați prin dializă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
la 100 pacienți-an. Mai mult, amputația semnalează un prognostic vital deosebit de rezervat: supraviețuirea la doi ani după amputație este de doar 30%, cea mai mare mortalitate înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai mare risc de amputație la 1 an sunt cei cu vârstă înaintată, cu DZ, de sex masculin și tratați prin dializă (versus transplant renal) [Eggers et al., 1999]. Deși amputația este mai puțin frecventă la pacienții transplantați renal (TR) în comparație cu cei dializați, ea rămâne
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
înregistrându-se la subiecții amputați deasupra genunchiului. Pacienții cu cel mai mare risc de amputație la 1 an sunt cei cu vârstă înaintată, cu DZ, de sex masculin și tratați prin dializă (versus transplant renal) [Eggers et al., 1999]. Deși amputația este mai puțin frecventă la pacienții transplantați renal (TR) în comparație cu cei dializați, ea rămâne la purtătorii de grefon net mai mare în comparație cu populația generală. Astfel, în Statele Unite, unde vârsta medie a candidaților pentru TR este ridicată, iar rata diabeticilor transplantați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
la pacienții transplantați renal (TR) în comparație cu cei dializați, ea rămâne la purtătorii de grefon net mai mare în comparație cu populația generală. Astfel, în Statele Unite, unde vârsta medie a candidaților pentru TR este ridicată, iar rata diabeticilor transplantați este semnificativă, riscul de amputație la 3 ani post-TR este de 13-25% [Manske et al., 1997]. în cazul pacienților diabetici, prezența concomitentă a bolii ischemice coronariene reprezintă un factor de risc major pentru amputație la această categorie de pacienți. De asemenea, subiecții cu o perfuzie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]