490 matches
-
porcilor. Această femeie, văzând-o pe această drumeață atât de murdară, îi ceru să intre la ea în slujbă. "Această femeie" permite desprinderea din discurs a unei noi teme, izolată la începutul frazei; înainte, infanta era tema discursului. În schimb, anafora lexicală "această drumeață atât de murdară" reia nu atât "infanta", cât felul în care femeia de la fermă o vede pe tânără, o privire prin care personajul, până în acel moment fiica regelui, este plasat în categoria servitorilor. 7.14. Demonstrative insolite
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de iarbă 280. După cum se observă, aceea nu caracterizează neapărat un anumit referent, ci împărtășește o experiență familiară a personajului. Cât privește cele două utilizări, lingviștii vorbesc despre deixis de memorie: la drept vorbind, nu este vorba nici de o anaforă, nici de o utilizare deictică prin care s-ar viza un referent prezent în context, care să fie și accesibil cititorului. 7.15. Anaforă și text literar Privind operele literare în propria lor economie, înțelegem în ce sens ele exploatează
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
utilizări, lingviștii vorbesc despre deixis de memorie: la drept vorbind, nu este vorba nici de o anaforă, nici de o utilizare deictică prin care s-ar viza un referent prezent în context, care să fie și accesibil cititorului. 7.15. Anaforă și text literar Privind operele literare în propria lor economie, înțelegem în ce sens ele exploatează relațiile anaforice. De exemplu, faptul că Balzac îl folosește abuziv pe acest generalizant poate fi raportat la estetica lui: de fapt, proiectul Comediei umane
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Plasând un grup nominal în apoziția altuia, coreferința lor apare ipso facto ca o reamintire, oarecum laterală, fără a o explicita. Presupunând că cititorul știe cine este Hamilcar, asocierea se face imediat. "O femeie" este reluat printr-o serie de anafore pronominale ("ea..."), apoi apare ca substantiv propriu "Salammbô". Cititorul poate stabili coreferința între acest nume și "fiica lui Hamilcar" pe două căi: a) pe baza cotextului: prin faptul că se spune că o anume Salammbô îi cheamă adesea pe preoți
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
palpitau în vânt la spate. Bandourile negre îi conturau coada sprâncenelor lungi, coborau foarte jos și păreau a-i strânge drăgăstos ovalul chipului [...]281. Evident, acest text încalcă obiceiurile narațiunii canonice, de vreme ce necunoscuta este numită "ea" fără ca pronumele să fie anafora unui determinant anterior. O asemenea folosire nu este transgresivă decât aparent, căci în universul romanesc "ea" este adevăratul nume al femeii iubite. Pronumele fără antecedent nu apare aici ca un procedeu de anticipare, în așteptarea substantivului propriu care va veni
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau ca discursul indirect liber, lipsa descrierilor definite, reiterarea constantă a lui ea îi asigură stilului său "așternerea marelui trotuar rulant", "continuitatea ermetică" specifică. 7.16. Coerență și literatură Tocmai am văzut că, atunci când este vorba despre un text literar, anafora nominală nu mai respectă regulile obișnuite. De fapt, factorul de coeziune pare a fi compensat de un altul. După cum discursul literar se bucură de o receptare "hiperprotejată" din partea publicului adică cititorii sunt dispuși să facă efortul necesar pentru a acoperi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se uita spre lac. (5) Doi oameni care beau vin se zăreau în fundul unui cabaret prin ușa larg căscată și prin ferestrele deschise [...]. Aici nu este vorba nici de o progresie tematică evidentă, nici de o temă-titlu explicită, nici de anafore lexicale sau pronominale. Pare a fi o discontinuitate de la o frază la alta. Totuși, cu toate că coeziunea pune probleme, nimeni nu va spune că este vorba despre incoerență în cazul de față. Cititorul va găsi coerența presupunând că aceste fraze descriu
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
depuis la fin des années 1960", în Modèles linguistiques, X, 2, Presses universitaires de Lille, pp. 45-66. (Un bun rezumat al evoluției gramaticii textului din primii douăzeci de ani.) 2002 La Référence et les Expressions référentielles en français, Ophrys, Paris. (Anafora este analizată în cadrul mai larg al diferitelor modalități de redare a referentului în limba franceză.) COMBETTE B., 1988 Pour une grammaire textuelle, la progression thématique, De Boeck-Duculot, Paris-Gembloux. (O introducere clară în analiza progresiei tematice; deschide accesul către studiile Școlii
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
thématique, De Boeck-Duculot, Paris-Gembloux. (O introducere clară în analiza progresiei tematice; deschide accesul către studiile Școlii de la Praga.) CORBLIN F., 1995 Les formes de reprise dans le discours. Anaphore et chaînes de référence, Presses universitaires de Rennes. (O sinteză despre anaforă, mai ales despre anafora nominală.) GOUVARD J.-M., 1998 La Pragmatique. Outils pour l'analyse littéraire. (Cea de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
O introducere clară în analiza progresiei tematice; deschide accesul către studiile Școlii de la Praga.) CORBLIN F., 1995 Les formes de reprise dans le discours. Anaphore et chaînes de référence, Presses universitaires de Rennes. (O sinteză despre anaforă, mai ales despre anafora nominală.) GOUVARD J.-M., 1998 La Pragmatique. Outils pour l'analyse littéraire. (Cea de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris, PUF (Un studiu clar
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1998 La Pragmatique. Outils pour l'analyse littéraire. (Cea de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris, PUF (Un studiu clar și foarte bogat despre anafora asociativă care permite parcurgerea tuturor chestiunilor privind anafora lexicală.) LANGUE FRANÇAISE, nr. 120: "Les démonstratifs: théories linguistiques et textes littéraires", M.-N. Gary-Prieur și M. Léonard (coord). (O serie de studii privind folosirea determinantului demonstrativ în textele literare.) MILNER J.
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Cea de-a doua parte este consacrată substantivului propriu a cărui semantică este studiată cu ajutorul textelor literare.) KLEIBER G., 2001 L'anaphore associative, Paris, PUF (Un studiu clar și foarte bogat despre anafora asociativă care permite parcurgerea tuturor chestiunilor privind anafora lexicală.) LANGUE FRANÇAISE, nr. 120: "Les démonstratifs: théories linguistiques et textes littéraires", M.-N. Gary-Prieur și M. Léonard (coord). (O serie de studii privind folosirea determinantului demonstrativ în textele literare.) MILNER J.-C., 1982 "Théorie de la référence"; prima parte din
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Léonard (coord). (O serie de studii privind folosirea determinantului demonstrativ în textele literare.) MILNER J.-C., 1982 "Théorie de la référence"; prima parte din Ordres et raisons de langue, Editions du Seuil, Paris. (O prezentare riguroasă a problematicii coreferinței și a anaforei plecând de la conceptele de "referință actuală" și "referință virtuală".) Exerciții 7.1. Analizați în macropropoziții narative următoarea fabulă de La Fontaine: Calul și măgarul 1 5 10 15 Pe lumea asta-i bine să te ajuți cu orișicine. Murind vecinul tău
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-o doară; El își lăsă tovarășul împovărat să moară, Recunoscu că el greșise și rău are să-i pară. Astfel măgarul, în această aventură, Lăsă din spate a lui încărcătură, Cu tot cu pielea-i pe deasupra. 7.2. Studiați reluările nominale (repetiția, pronominalizarea, anafora lexicală fidelă și infidelă). Există o legătură între întâmplarea povestită și repartizarea anaforei? 7.3. Următoarele două texte sunt începuturi de povestire. Primul este un basm, al doilea o nuvelă care face parte din "Scene de viață privată" din Comedia
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și rău are să-i pară. Astfel măgarul, în această aventură, Lăsă din spate a lui încărcătură, Cu tot cu pielea-i pe deasupra. 7.2. Studiați reluările nominale (repetiția, pronominalizarea, anafora lexicală fidelă și infidelă). Există o legătură între întâmplarea povestită și repartizarea anaforei? 7.3. Următoarele două texte sunt începuturi de povestire. Primul este un basm, al doilea o nuvelă care face parte din "Scene de viață privată" din Comedia umană. Comparați strategiile de reluare nominală utilizate; țineți seama de diferențele dintre cele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
molcome este și ea legată de o cerință sintactică, în concordanță cu sensul enunțului. 7.1 Pentru a face o analiză narativă a fabulei, ne putem inspira din exemplul prezentat, operând adaptările necesare. ▪ 7.2 Vom distinge trei clase pentru anafora nominală: pronominalizarea: acesta (v.5), el (v.6), El (v.7), pe el (v.7), el (v.8), el (v.9), el (v.12), el (v.13), lui (v.15). Spre deosebire de pronumele el /pe el / lui care nu sunt decât
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
nominală: pronominalizarea: acesta (v.5), el (v.6), El (v.7), pe el (v.7), el (v.8), el (v.9), el (v.12), el (v.13), lui (v.15). Spre deosebire de pronumele el /pe el / lui care nu sunt decât anafore ale grupului nominal anterior preluându-i mărcile de gen și de număr, acesta, prin valoarea lui deictică, se referă la forma anaforică prezentă în cotextul anterior ca la o entitate materială: astfel, el permite selectarea celui mai apropiat grup nominal
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
preluându-i mărcile de gen și de număr, acesta, prin valoarea lui deictică, se referă la forma anaforică prezentă în cotextul anterior ca la o entitate materială: astfel, el permite selectarea celui mai apropiat grup nominal (în ocurență un cal); anafora nominală fidelă: în fabulă nu există decât un singur șir de anafore fidele de tipul un ...-l: un cal (v.4) .... cal (v.7) ... calul (v.11); anafora nominală infidelă: tot un singur șir: un măgar (v.4) ... sărmanul dobitoc
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
deictică, se referă la forma anaforică prezentă în cotextul anterior ca la o entitate materială: astfel, el permite selectarea celui mai apropiat grup nominal (în ocurență un cal); anafora nominală fidelă: în fabulă nu există decât un singur șir de anafore fidele de tipul un ...-l: un cal (v.4) .... cal (v.7) ... calul (v.11); anafora nominală infidelă: tot un singur șir: un măgar (v.4) ... sărmanul dobitoc (v.6) ... tovarășul (v.12) ... măgarul (v.14). Se disting două tipuri
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
el permite selectarea celui mai apropiat grup nominal (în ocurență un cal); anafora nominală fidelă: în fabulă nu există decât un singur șir de anafore fidele de tipul un ...-l: un cal (v.4) .... cal (v.7) ... calul (v.11); anafora nominală infidelă: tot un singur șir: un măgar (v.4) ... sărmanul dobitoc (v.6) ... tovarășul (v.12) ... măgarul (v.14). Se disting două tipuri de reluări: * măgar ... dobitoc, ceea ce implică anumite cunoștințe lexicale ale cititorilor (este vorba de termeni sinonimi
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cal. Autorul a separat cu grijă cele două șiruri anaforice. După verbul a avea, din versul 4, el i-a prezentat pe cei doi protagoniști în mod simetric ("Un măgar ce se-nsoțea c-un cal cam necioplit"), îi atribuie calului anafora fidelă și păstrează anafora infidelă pentru măgar. Astfel, desemnarea calului rămâne fixă și nu constituie obiectul unei investiri subiective, măgarul fiind anaforizat doar prin substantive marcate afectiv (sărman, dobitoc, tovarăș). Această disimetrie pare să aibă o funcție triplă: clarifică narațiunea
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cu grijă cele două șiruri anaforice. După verbul a avea, din versul 4, el i-a prezentat pe cei doi protagoniști în mod simetric ("Un măgar ce se-nsoțea c-un cal cam necioplit"), îi atribuie calului anafora fidelă și păstrează anafora infidelă pentru măgar. Astfel, desemnarea calului rămâne fixă și nu constituie obiectul unei investiri subiective, măgarul fiind anaforizat doar prin substantive marcate afectiv (sărman, dobitoc, tovarăș). Această disimetrie pare să aibă o funcție triplă: clarifică narațiunea asociind fiecare registru anaforic
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
fiind anaforizat doar prin substantive marcate afectiv (sărman, dobitoc, tovarăș). Această disimetrie pare să aibă o funcție triplă: clarifică narațiunea asociind fiecare registru anaforic unui personaj distinct; dezechilibrează povestirea în favoarea măgarului, ca victimă; "mimează" povestirea: calul care face obiectul unei anafore invariabile este prezentat ca un încăpățânat care refuză schimbarea. Măgarul, prin diferitele forme de anaforă nominală, se află într-o situație care evoluează de-a lungul povestirii. ▪ 7.4 (2) Acest fragment de roman se prezintă ca un text eterogen
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o funcție triplă: clarifică narațiunea asociind fiecare registru anaforic unui personaj distinct; dezechilibrează povestirea în favoarea măgarului, ca victimă; "mimează" povestirea: calul care face obiectul unei anafore invariabile este prezentat ca un încăpățânat care refuză schimbarea. Măgarul, prin diferitele forme de anaforă nominală, se află într-o situație care evoluează de-a lungul povestirii. ▪ 7.4 (2) Acest fragment de roman se prezintă ca un text eterogen în care se pot identifica trei tipuri de secvențe: narative: primul paragraf (Gândindu-mă [...] spre
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în povestire, dar nu oferă alte lămuriri despre ei cu excepția faptului că aparțin unei clase. Prin urmare, se poate vorbi atât despre anumiți oameni, cât și despre oameni oarecare; determinanții hotărâți: un anumit număr de grupuri nominale definite apare în legătură cu anafora asociativă. Această asociere se poate stabili prin părțile corpului omenesc: "fețele", "sudoarea" sunt asociate actantului din afara cotextului, adică din mulțime; în schimb, "pantofii" și "cămașa" se bazează pe un stereotip cultural (în secolul al XIX-lea, nu toți oamenii din
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]