184 matches
-
preotul trece și sfințește bucatele. Se merge acasă, iar duminică dimineață se spală pe față cu ban de argint, ou roșu și o crenguță de busuioc, după care se pleacă la slujba pentru Învierea a doua. Abia acum se ia anafură și postul ia sfârșit. În jurul mesei, mai întâi se gustă din pască, se ciocnesc ouă roșii, se mănâncă friptură de miel, drob și cozonac. În ziua de Paște nu se ia sare direct cu mâna, deoarece se spune că vor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Evanghelii, uneori atunci când se rostește Crezul și când se iese cu Cinstitele Daruri și preotul rostește cuvintele: „Luați, mâncați”, iar corul cântă: „Pre Tine te lăudăm, pre Tine te binecuvântăm”... La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei pregătiți se împărtășesc, ceilalți primesc anafură. Toți cei care participă la Sfânta Liturghie sunt miruiți cu untdelemn din candela de la icoana Mântuitorului. Duminica nu se fac parastase, ci numai sâmbăta. Cum ne adresăm reprezentanților bisericii Preotului și diaconului căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
cu care trăgeau contra puternicelor tancuri rusești T34, la care de abia le veneau de hac tunurile germane de 88 de milimetri. Povestea el cum ofițerului comandant îi ieșeau ochii din orbite urlând la servanți, „Trage mă, tu-s născătoarea, anafura și Dumnezeii mătii”. Și trăgeau sărmanii români de aproape, direct în tanc. Vedeau cum este lovit, se oprea o secundă, apoi venea spre ei parcă și mai nervos. Când ajungea pe tranșee se rotea odată pe șenile ca să sfărâme ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
mea sunt oglinzile voastre”, aceste oglinzi care preschimbă aparențele în apariții. În scrisoarea către Pauvert, deja amintită, Genet remarcă în legătură cu ritualul liturghiei: „Din punct de vedere teatral, nu știu să existe ceva mai eficient decât momentul în care preotul ridică anafura și potirul cu vin. Momentul în care această aparență apare șs. a.ț, în sfârșit, în fața noastră”. Ceea ce dă eficacitate momentului este tocmai dificultatea de a decide asupra naturii a ceea ce ni se arată: să fie vorba despre un zeu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și să treacă printre ele, ca să se uite lumea la ei ca la Domnul Hristos. în prima zi de Paști, femeile iau din grădină pămînt cu iarbă și îl așază pe tăcute pe pragul casei. (Gh.F.C.) De Paști, ori mănînci anafură, ori mănînci muguri de salcie și flori de măr e totuna, pentru că pomii sînt sfinți. (Gh.F.C.) Miercurea din Săptămîna Mare se numește Miercurea Strîmbă, dar femeile, ca să n-o supere, îi spun Miercurea Frumoasă. (Gh.F.C.) Păcat Mămăliga și pînea să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
albă ca zăpada, pufoasă ca buretele. ("Lipsa de gradație e a autorului însuși, reputat ca scriitor verbios și tautologic...", avertizează pe loc Călinescu! Enumerarea merge mai departe, însă). La țară, duminica, dascălul clopotește mult, curăță candelele, popa spune Evangheliile, împarte anafură, afurisește pe cine n-a plătit dijmă bisericii. Lumea îmbracă veșminte de sărbătoare, bolnavii au voie să mănînce carne de berbec, bărbații stau pînă noaptea tîrziu aruncînd un inel de fier într-un cui, scuturînd tamburine, fetele joacă sub ulmi
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
abstinența face parte din această pregătire. Astfel, cu trei zile înainte de împărtășanie și două zile după, se cere păstrarea unei continențe sexuale totale. Enoria șul care nu respectă acest tip de post nu are dreptul să se împărtășească, să ia anafură sau să sărute sfintele icoane. În plus, se interzice actul sexu al în perioada de menstruație, perioadă asociată cu impuritatea. Astfel, în conformitate cu glava 331, timp de șapte zile pe lună, femeia nu poate primi nici una din tainele bisericești, nu are
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Semănai cu parfumul unei flori, dansând pe obrajii rușinați ai nopții Îndrăgostite. Aș fi vrut să fiu nisipul din trupul tău clepsidră. În fiecare vineri gustam anafura trupului tău cu clinchet de post. Inima ierbii murise pe buzele ciutei. Pădurea sta ascunsă după draperia lunii. Dimineața părea o femeie cu trupul umezit de roua culcată-n poala cerului. Oasele fluturilor lovesc florile cu perciunii străzii, când dimineața
CONFESIUNI - (din volumul În curs de apariție „ÎN VESTIARUL INIMII). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1444]
-
băieți. În general, ritualul trebuie să se desfășoare noaptea, pe lună plină, În taină, fără ca nimeni În afara practicanților să cunoască scopul. Ofrandele ca daruri pentru plantă nu lipsesc din cadrul nici unui ritual: „pâine, sarmale, plăcinte, țuică, vin”, sau „pâine, slănină și anafură”. Există, de asemenea, cazuri când se aduce ca dar și bani. Dezgroparea mătrăgunei comportă un ritual aparte și o mare grijă față de planta care uneori nici nu trebuie atinsă cu mâinile: „În județul Turda, fetele care vor să fie chemate
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
iar bani, după cum se va vedea, erau destui. Cât despre așa-zisa fabrică de azimă, trebuie să punem la curent publicul cititor asupra cuvântului „azimă”, care înseamnă o turtă din aluat nedospit folosită atât de catolici la împărtășanie (la ortodocși, anafură) cât și de evrei la marea sărbătoare a Paștelui evreiesc ce are loc primăvara, fără nicio legătură cu Paștele creștin. Pentru repararea băii, fuseseră prevăzute în bugetul comunității importante sume de bani dar atât furniturile cât și o foarte mare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
costumul lui Adam și cu pancarte pe piept, Îl lăsară În libertate. Că nu era pericol, era Îngeraș. Când veni Gigi la juvăț, Îl popriră cu mascații. Că Dumnezeu, că mătănii, că spovedanie, că iertarea păcatelor făcute și nefăcute, că anafura mamii lor, nimic. Justiția intransigentă. Da’ azi văzui că iar se schimbă calimera. Nu, e clar, tot nu-nțeleg. Gicu, fiindcă răsfoiește ziarele și la birou și acasă, face pe informatul. Auzi, Șpriț, Gigi trebe să Își pregătească drumul către
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
evoluează. De câteva mii de ani schimbă o nevroză cu alta. Nu cred că omul se trage din maimuță. De ce să dăm vina pe biata cățărătoare! Am devenit bipezi ca să putem scruta cerul. Schimbarea climei a ucis dinozaurii, nu și anafura asta de om. Ajunși pe podiumul evoluției, oamenii au început să se îmbrâncească unii pe alții. Am devenit bipezi. Dar multe tabieturi ne-au rămas neschimbate. Maimuța ne-a făcut oameni. Iar noi i-am oferit o cușcă la circ
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Evanghelii, uneori atunci când se rostește Crezul și când se iese cu Cinstitele Daruri și preotul rostește cuvintele: „Luați, mâncați”, iar corul cântă: „Pre Tine te lăudăm, pre Tine te binecuvântăm”... La sfârșitul Sfintei Liturghii, cei pregătiți se împărtășesc, ceilalți primesc anafură. Toți cei care participă la Sfânta Liturghie sunt miruiți cu untdelemn din candela de la icoana Mântuitorului. Duminica nu se fac parastase, ci numai sâmbăta. Cum ne adresăm reprezentanților bisericii Preotului și diaconului căsătoriți li se spune: „Prea cucernice părinte” sau
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
mușteriilor, șterse îndată tejgheaua de cioburi, fără nicio supărare, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. A fost o răbufnire; parcă adunase întrânsul, toată furia de pe lume, înfrânându-se să nu izbucnească în hohote de plâns. Nu putea îndura umilința. - Anafura șî mama ei di viațî! ..sudui el cu o ură care cutremură. În glasul lui chinuit, suna atâta sfâșiere, atâta obidă, de dobitoc înjungheat, vorbele lui rele și dușmănoase, erau ca un plânset, ca un geamăt de fiară doborâtă... „- Măi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Eu am cugetat că mai bine e să mă arat că n-aș fi auzit și măsurând, ca la farmacie, să nu întrec, ori să lipsesc, măcar un gram, la careva dintre noi, am făcut din pâine șapte porții de anafură, iar ocrotind-o să nu cadă din ea vreo firimitură, fiecare și-a luat-o grijuliu în palmă Careva a șoptit, în taina întunericului și a clipocitului necontenit al Apei negre, că oricât de mică e porția, el își va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să tragă cu lanțul căldări de căcat din haznalele orașului. Oricum, așa ceva n-ași fi primit, chit că ar fi trebuit să mor. Să ucid șobolani! Șobolanul e un animal urât de Dumnezeu fiindcă e trufaș. Cică ar fi mâncat anafura din biserică. Știam acest lucru de la mama. Da, era trufaș, mă atacase odată unul, când eram copil, și nu uitasem îndrăzneala lui, chițcăitul insolent cu o sugestie de gândire umană (căci numai oamenii pot fi insolenți), ochii vii, inteligenți și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
albu- me, ziare, pahare, oglinzi. 3. Naturi moarte al căror conținut îl for- mează: obiectele de cult religios: ceasloave, biblii, psaltiri, crucifixe, icoane, sfeșnice cu lumânări, vase de metal pentru aghiazmă, cădelnițe, străchini de ceramică smălțuită pentru aghiazmă, farfurii cu anafură, prescuri, buchete de busuioc, lingurițe de argint pentru împărtășanie, patrafire, potire ș.a. 4. Naturi moarte cu obiecte din mediul alimentar comestibil, dar având și conotații legate de sărbătorile creștin ortodoxe - pască, cozonac, ouă roșii, ouă încondeiate, carafe cu vin, pahare
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de titular, după o lungă carieră în care a apelat paști, cristoși, anafure, grijanii, cristelnițe și, în general, la tot ce ține de mamele lor de dușmani. (AC, 14, aprilie 2008, p.23) Exemplul reprezintă un caz special de utilizare substantivală autonimică a grupului invectiv mama lor de..., echivalent aici cu o calificare
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cu asalt poziția ocupată de acesta. Replica plutonierului și ai celorlalți combatanți români care luptă cu înverșunare și mor orbește, într-o încleștare absurdă, este neîndurătoare: „Ne omorâși cinci ceasuri cu mitraliera și acum zici că ești frate?... Grijania și anafura ta de câne!”. Este incontestabil meritul lui Liviu Rebreanu, printre alți prozatori, de a fi înălțat nuvela și schița românească din primele două decenii ale veacului al XX-lea pe cele mai înalte culmi. La cumpăna primului război mondial, nuvelistica
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
ce, îi mașina ta? Dar a cui este, mă, nespălatule? Nespălat ești mata! Mașina este a poporului. La asta chiar nu se aștepta. Ca să cîștige timp de gîndire, șoferul întreabă: A cui este mașina asta, mă? A poporului. Tu-ți anafura mă-ti, dar poporul sînt eu! Eu, care nu prea am priceput cine este poporul ăsta, am fost pus în dificultate. Chiar ăsta să fie poporul? Mormăi nesigur: Da, mata ești poporul?! Dar cine, mă? Preocupat de ideologia comunistă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în vie. Numai că, zdup în cuie... Da, zdup în cuie ruginite. Prin sat sînt vreo doi cotonogi. Diabolic. Săracii copii! Ce mă făceam dacă mă nășteam mai tîrziu?! Dar, moș' Gică, de unde-ți veni ideea? De la ruși, de la rusnaci, anafura mamii lor! Ai făcut zdup în cuiele lor? D-apoi cum? Multe am învățat noi de la vecinii noștri slavi Supa Dracului Un rîu are o influență certă asupra zonei pe care o străbate, indiferent dacă este mare sau mic. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
intrat la ei? Ceream de lucru și le-am vopsit gardul. Cînd am văzut cît ne plătește, mi-a venit ideea. Cum adică, n-au plătit destul? Din contra. Ne-a plătit regește și am zis... Dar au capetele tari, anafura mamii lor de boanghine. Altă dată o să le tai beregata. Mă întunec la față și primarul se apropie zîmbind îngerește. Vor ceva? Ceva anume? Dom' primar, strigă Ghiocel. Să ne pună pe amîndoi în aceeași celulă. Mai jucăm cărți, barbut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tupeu. Dar... Eh, recitam din Hamlet în gînd și... probabil... Da, probabil. Ce Hamlet, dom'le?! Eu înjuram birjărește pe cubanezul care mi-a cîntărit cașcavalul. La verificare, acasă, am găsit lipsă o jumătate de kilogram din cele trei cumpărate. Anafura mamei lui de latino-american! Ce-ai spus? "To be or not to be", nevastă. Parcă am auzit "anafura"... O lua Hamlet săracu', cam știa că i-a sunat ceasul. Îmi măcinam nervii cînd un cubanez mă tampona din cauză că avea chef
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
birjărește pe cubanezul care mi-a cîntărit cașcavalul. La verificare, acasă, am găsit lipsă o jumătate de kilogram din cele trei cumpărate. Anafura mamei lui de latino-american! Ce-ai spus? "To be or not to be", nevastă. Parcă am auzit "anafura"... O lua Hamlet săracu', cam știa că i-a sunat ceasul. Îmi măcinam nervii cînd un cubanez mă tampona din cauză că avea chef să meargă înapoi cu rabla lui. Și ce tablă de tanc avea! De ce ai dat înapoi? (mă nătărăule
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Degeaba, este osul meu... cu decret... dl. Iliescu... Atunci au apărut o mulțime de cîini, care de care mai jerpeliți, mai costelivi, mai hulpavi. Intențiile lor erau clare și mi-au blocat orice posibilitate de scăpare. Ham, ham, dă osul, anafura mă-tii! țipă un dalmațian. Eram disperat că nu pot să-i înfrunt, erau prea mulți și o înfruntare cu ei era inutilă. Osul era în botul meu. Avea așa o catifelare, era atît de alb și mult mai dur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]