164 matches
-
cu decenii în urmă, în română și în franceză, o „mică enciclopedie” a limbilor lumii, ca și alte două cuprinzând descrierea limbilor Europei sau a celor romanice. Vastul repertoriu de preocupări l-a ajutat în tratarea problematicii vocabularului românesc, greu analizabil în afara comparației cu vocabularul celorlalte limbi. Cred că, în momentul de față, nimeni nu stăpânește mai bine domeniul absolut fascinant al originii și evoluției cuvintelor în raport cu istoria societății umane. Sala e și un bun povestitor și, în definitiv, cartea lui
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
de reușitele izolate ale cinematografiei din România sau din Bulgaria. Ca să nu mai vorbim de romanele românești din anii ‘60-‘80. Sau de cele din China de astăzi. Ca și filmele, romanele au constituit înainte de căderea Zidului Berlinului un fenomen analizabil social. Ele au reținut deopotrivă atenția publicului larg și pe aceea a criticii. Au fost, în același timp, opere valoroase estetic și opere de consum. Aspectul comercial al artei este de cele mai multe ori distinct de acela propriu vorbind estetic. Regimurile
Miza în artă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5952_a_7277]
-
zbate? se sperie? oftează)// «a venit înapoi și a zâmbit în toate radiografiile»// În vremea asta, speriată de doctori,/ ascunsă într-un ungher al trupului/ moartea și-a ținut respirația.” (în afara corpului). ADN-ul „se deșurubează”, totul este analizat și analizabil în părți componente, fie prin microscop, fie prin telescop. Asistăm la o scrutare nu numai pe cord, ci și pe corp deschis. Suntem martorii tăcuți ai unui conflict armat, care se poartă pe lamelă, între globule albe și roșii; țevăria
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
al doilea; ele pot fi invocate, eventual, pentru anumite asocieri, sugestii fonice și conotații. Oricum, derivatul în -iot desigur cel mai frecvent, important prin valorile sale afective și prin extensiile sale semantice, este fanariot (împrumutat ca atare, din neogreacă, dar analizabil în măsura în care în textele de istorie se vorbește întotdeauna și de Fanar). Rolul cuvîntului fanariot a fost nu numai de a propune un model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga anumite conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte ca sofiot
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
nume propriu: "Luciditatea se instalează în emoție ca un stilet care adîncește toate fețele interioare. Toată viața sensibilă și afectivă este sporită de lumina în care o învăluie inteligența". Dar determinarea iubirii prin intelect constituie o formulă la rîndul său analizabilă, întrucît "inteligența" mereu invocată n-ar putea funcționa ca o instanță limitativă ori ca o stație de sosire finală, ci, în măsura în care se respectă, ca un stimul al aprofundării fenomenelor, observîndu-se natura lor intrinseră, recunoscîndu-se și adîncimile insondabile, obscuritățile irezolvabile ce
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora coronița.ro) etc. Cred că se înțelege din modul în care am descris situația actuală că mi se pare preferabilă forma consumism, datorită caracterului ei analizabil; consumerism presupune o bază de derivare (consumer-) inexistentă în română. E oricînd posibilă și o specializare semantică a celor două cuvinte. Evoluțiile lingvistice sînt însă imprevizibi- le.
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
Rodica Zafiu E normal ca un cuvînt fundamental precum om să intre în numeroase sintagme durabile, mai mult sau mai puțin analizabile; la fel, e firesc procesul de abstractizare a unui cuvînt de acest tip, care poate ajunge să exprime impersonalul, ca simplu pronume (cum o atestă evoluția istorică care a condus la fr. on). În română, folosirea cu valoare impersonală a
"Ca omu'" sau "ca oamenii"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17215_a_18540]
-
a veni este evidentă: verbul francez devenir este el însuși un cultism preluat din latină (din devenire, derivat de la venire). A veni (urmașul lui venire, în română) e un cuvînt fundamental, din vocabularul de bază, vechi și popular. A deveni, analizabil ca derivat, a fost modelat în conjugare după verbul de bază: devin, devii - ca vin, vii. Nu s-a prea folosit, totuși, la imperativ, acolo unde verbul a veni prezintă o neregularitate, o formă specifică, avînd terminația atipică -o. În
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
elogiate cu egală energie, unde să încapă perceperea falimentului și a catastrofei cosemnate de încercatul regizor și de scenaristul debutant Corneliu Vadim Tudor? Semnăturile le citim alăturate, cu indicația sumara "scenariul", pe genericul înscris la sfîrșitul peliculei, dar - din motive analizabile - nu și pe afișul de mari proporții, nu și în fastuosul program de sală. Dincolo de rațiunile politice ale omisiunii (politică struțului), în fond acestea spun adevărul, nu genericul filmului. Dispensîndu-se de indicația sumara "scenariul" că de una fictiva, materialele publicitare
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
totdeauna, dar care, re-atacat, „resuscitat” și rechemat a nu știu câta oară pe scena epică, prinde, spre uimirea, stupefacția și chiar spre ne-încrederea lectorului fortificat de așezate și splendide prejudecăți critice și analitice, prinde, spuneam, printr-un miracol greu analizabil, fețe și expresii neașteptate, semnificații adeseori paradoxale. Unele aiuritoare! Această metodă proustiană a investigării și atacării personajului, Aura Christi o aplică celor doi eroi invocați mai sus. Deasupra cărora, planând mai ales peste creștetul moral al lui Rodion Raskolnikov, regăsim
Atracția adâncurilor by Nicolae Breban () [Corola-journal/Journalistic/4166_a_5491]
-
ce doar decojim de-nvelișuri?/ Ce n-ați pus în el, nici nu veți scoate afară vreodat'.) 56, Analytiker. (Traducerea, ca și a versurilor care urmează îmi aparțin). Este limpede că adevărurile despre care scrie Grass nu sunt doar straturi analizabile, iar dorința sa de a-și face cunoscute momentele critice ale vieții mizează pe inteligența și înțelepciunea cititorului contemporan: Steil wohl ist er, der Weg zur Wahrheit, und schlüpfrig zu steigen,/ Aber wir legen ihn doch nicht gern auf Eseln
Goethe Și Grass by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/8665_a_9990]
-
jiu-jitsu, mikado „împăratul Japoniei“ < fr. mikado, samurai „aristocrat japonez (în trecut)“ < fr. samouraï (cu varianta samurai). În franceză, toate aceste cuvinte sunt împrumuturi directe din japoneză. Dacă vrem să vedem ce formă are cuvântul japonez, observăm că frecvent acesta este analizabil, fiind format din două cuvinte. Astfel, în harachiri avem cuvintele hara „pântece“ și kiri „a tăia“, jiu-jitsu este constituit din jiu „suplu“ și jitsu „artă“, mikado „împăratul Japoniei“ are în componența lui pe mi„distins“ și pe kado „poartă“, deci
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
T′ = P Textul de teatru este „perforat” („troué”) prin intervenția practicienilor, iar T′ se înscrie în perforațiile lui T („troués textuels”). Acest T′ se interpune în mod necesar între T și P, servind de mediator. Textul teatral („semnul teatral”) este analizabil ca orice alt fenomen lingvistic sau proces de comunicare, având emițător, receptor, cod, canal, referent, context, chiar dacă aceste elemente prezintă o anumită specificitate (mai mulți emițători - autor, regizor, actori -, o serie simultană de mesaje, un receptor multiplu, coduri plurale etc.
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
dovedească naivă. Naivitatea cultivată insistent se vrea o tactică de învăluire, persuasivă, prin care poetul minte că nu minte și crede că nu crede. Iluzia vieții potențează realitatea morții. Personajele se dau drept altele pentru a crea o dublă realitate, analizabilă în oglindă: cea a jocului morții și a morții înseși. Ceea ce reușește poetul este o redefinire obsesivă, circulară a sentimentului sfârșitului. Bineînțeles că această dublare a discursului poetic presupune o ironie întoarsă spre sarcasm, dar antagonismul viață-moarte, declarat inițial cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
nu se poate gândi și nu se poate spune. Nonsensul își face ușor loc în unele întrebări filozofice: „dacă binele este mai mult sau mai puțin identic decât frumosul“ (§ 4.003), dacă „există propoziții de forma subiectpredicat ce nu sunt analizabile“ (§ 4.1274). Sau în unele propoziții aparent clare: „există obiecte“ (§ 4.1272), „Socrate este identic [cu sine]“ (§ 5.473), „există ceea ce exis tă“ etc. Însă nonsensul poate fi privit și altfel. Acest „altfel“ se între vede încă din scrierea timpurie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nu se poate gândi și nu se poate spune. Nonsensul își face ușor loc în unele întrebări filozofice: „dacă binele este mai mult sau mai puțin identic decât frumosul“ (§ 4.003), dacă „există propoziții de forma subiectpredicat ce nu sunt analizabile“ (§ 4.1274). Sau în unele propoziții aparent clare: „există obiecte“ (§ 4.1272), „Socrate este identic [cu sine]“ (§ 5.473), „există ceea ce exis tă“ etc. Însă nonsensul poate fi privit și altfel. Acest „altfel“ se între vede încă din scrierea timpurie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
actelor (I) ?i men?inerea modelelor latențe (L). Sistemul social nu este �n sine, la fel ca ?i sistemele biologic (adaptativ), psihic (instrumental) ?i cultural (expresiv) care constituie mediul s?u, dec�ț un subsistem al ac?iunii. El este analizabil prin elementele sale structurale str�ns legate unele de altele: �rolurile� care adapteaz? ac?iunea social? la mediu prin intermediul organismelor vii, �colectivit??ile� care definesc ?i controleaz? aceste roluri, �normele� care integreaz? colectivit??ile. Din acest punct de vedere, sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu pas îndrăgit de Simon. A-l cunoaște nu este analizabil pe bucăți. A cunoaște se bazează pe o întoarcere neîncetată a gîndirii la gîndirea prin care se definește... a cunoaște. 3. Tabloul metaforei organistice A) Realitatea obiectivă nu mai este tratată ca un obiect. Ea cedează în fața unei realități pe
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este imaginea persoanei Înscrisă În timp, În durata vieții sale. Astfel, destinul devine un concept atașat persoanei. Poate chiar, mai exact spus, o dimensiune a acesteia, și În nici un caz ceva dincolo de ea. Din acest punct de vedere, destinul devine analizabil și inteligibil. El face parte din natura umană, ca una din dimensiunile acesteia. Ideea de fatalitate tinde să fie dizolvată. Destinul se Înscrie În seria valorilor spirituale ale vieții, ca o dimensiune de ordin moral a persoanei umane. A avea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este cea care decupează enunțul lingvistic în unități minimale dotate cu sens: "Pămîntul este rotund" se poate analiza în: "pămîntul", "este", rotund"; forma vocală a unităților din prima articulare este analizabilă în unități lipsite de sens numite foneme ("este" conține patru foneme). Cu cîteva zeci de unități ale celei de-a doua articulări și cu cîteva mii din prima se pot construi o infinitate de mesaje. Dubla articulare este proprietatea cea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
experimente teatrale (Meyerhold, Grotowski, Artaud), precum și de dezvoltarea rapidă a teoriei comunicării și semioticii (cf. T. Sebeok, zoosemiotica) din ultimele decenii. Ca nouă sferă problematică, gestualitatea a fost introdusă treptat în reflecția semioticii: i) fie ca domeniu autonom, strict circumscris, analizabil ca limbaj gestual (limbajul surdo-muților, al călugărilor trapiști), fie ca ii) o componentă omniprezentă, cu frontiere incerte, decelabilă la multe practici semiotice particulare (semiotica teatrală, a circului, cinematografică). Acest concept lărgit de practică socială include pe lîngă gramatica gestuală strategiile
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
STRUCTURA PROFUNDĂ sau de susținere a unei narațiuni și STRUCTURA DE SUPRAFAȚĂ). Mai exact, ele efectuează anumite schimbări (permutări de elemente, adăugiri, ștersături etc.) în anumite șiruri ale structurii profunde (sau SECVENȚE DE SOSIRE). De exemplu, dat fiind un șir analizabil ca "A-apoi-B-apoi-C", o transformare a ordinii care să opereze asupra sa ar duce la "C-înainte de C-A-apoi-B", iar o transformare a repetiției ar duce la "A-apoi-B-apoi-C-A repetat" (cf. "Fusese foarte fericit; apoi plecă din orașul său; apoi se întristă", "Se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sferei medicinei ca domeniu de cunoaștere teoretică și acțiune practică a suferinței umane. Terminologia și limbajul medicinei somatice este, prin natura sa, un limbaj empiric, de tip denominativ-descriptiv. Aceasta întrucât „obiectul” medicinei somatice este vizibil, concret, obiectiv, direct și imediat analizabil. În plus, el poate fi supus experimentului. Terminologia și limbajul medicinei mintale, al psihiatriei, este prin natura sa un limbaj derivat din înțelegerea semnificației fenomenelor psihice morbide, un limbaj explicativ. Obiectul psihiatriei, reprezentat prin „fenomenul psihic morbid” este și rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității afirmând că „trebuie să ne adaptăm cât mai mult metodele la obiect și să nu definim obiectul în funcție de metodele noastre imperfecte”. Autorul citat recunoaște în organizarea personalității două aspecte fundamentale: 1) o structură externă, vizibilă, manifestă, direct deschisă și analizabilă, care reprezintă „percepția celorlalți” despre persoana respectivă, sau „imaginea acesteia”; 2) o structură internă, inaccesibilă abordării științifice, care nu poate fi studiată în mod direct, cu o dinamică proprie, strict individuală și personală pe care trebuie să o considerăm ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.), dar și alți învățați din vechime, precum Eufrosin Poteca (la care remarcă pe estime). Atitudinea aceasta este specifică literaților, "împămîntenirea" noțiunilor filozofice prin cuvin-te analizabile nefiind, de fapt, cum crede Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice predispuse la interpretări intuitive. Dar, printr-o asemenea atitudine nu se poate crea, desigur, un stil de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]