174 matches
-
piele), dar în general fiecare celulă se găsește la distanță maximă de 60-80 μm față de cel mai apropiat capilar. Mai multe capilare rezultă dintr-o metarteriolă și sunt colectate de o venulă, în multe țesuturi capilarele având aspect de rețea anastomotică. Peretele muscular al metarteriolei este discontinuu, iar la emergența unui capilar poate exista un inel muscular ce se comportă ca un sfincter precapilar (poartă de intrare). Venulele sunt vase mai largi decât arteriolele, cu perete muscular continuu. In cadrul rețelei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
leziunile ateroscerotice periferice sau coronariene. Alt factor de risc la acești pacienți asociat cu ateroscleroza este hipertensiunea arterială. Zece la sută din pacienți prezintă altă etiologie decât cea aterosclerotrică, fiind reprezentaăa de traumă, infecții acute sau cronice, sifilis sau anevrismele anastomotice după chirurgia vasculară [2]. La ora actuală se constată o creștere semnificativă a acestor anevrisme anastomotice, pseudoanevrisme, acestea reprezentând circa jumătate din anevrismele de altă etiologie decât aterosclerotică sau degenerativă. Din punct de vedere fiziopatologic se consideră că afectarea produsă
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
hipertensiunea arterială. Zece la sută din pacienți prezintă altă etiologie decât cea aterosclerotrică, fiind reprezentaăa de traumă, infecții acute sau cronice, sifilis sau anevrismele anastomotice după chirurgia vasculară [2]. La ora actuală se constată o creștere semnificativă a acestor anevrisme anastomotice, pseudoanevrisme, acestea reprezentând circa jumătate din anevrismele de altă etiologie decât aterosclerotică sau degenerativă. Din punct de vedere fiziopatologic se consideră că afectarea produsă odată cu înaintarea în vârstă a elementelor colagenice și elastice a peretelui arterial determină slăbirea rezistenței acestuia
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
graftului infectat. Acest protocol are rezultate favorabile în timp [66]. S-au raportat cazuri de reînlocuire a graftului infectat cu alt graft învelit în epiplon cu rezultate favorabile [67]. COMPLICAȚIILE TARDIVE Sunt reprezentate de: - infecția tardivă a protezei vasculare; - pseudoanevrismul anastomotic; - ischemia membrelor inferioare; - dilatare secundară cu apariția de noi anevrisme; - fistula aorto-duodenală; - tulburările de dinamică sexuală [38, 68]. Rezultatele pe termen lung Pacienții operați pentru anevrism de aortă abdominală rupt, la care intevenția chirurgicală a fost efectuată de urgență, prezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA () [Corola-publishinghouse/Science/92078_a_92573]
-
venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
folosirea clipurilor temporare pentru a preveni sângerarea. La sfârșitul intervenției se verifică fluxul de la nivelul bypassului [7,8]. Complicațiile anastomozei ACM - ATS pot fi următoarele: - ocluzia sau tromboza grefonului. Pentru a preveni tromboza intraopertor se poate spăla grefonul și vasul anastomotic cu ser heparinizat; - apariția deficitelor neurologice postoperator. Se pot datora clipurilor de așteptare. De obicei acest risc poate fi minimizat prin administrarea de barbiturice, ușoară hipotemie și menținerea normală sau ușor crescută a tensiunii arteriale [9]; - hematom subdural, extradural postoperator
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
10-12]. Prevalența este de cel puțin trei ori mai mare când sunt utilizate metode neinvazive specifice de diagnostic la cazurile simptomatice, dar și la cele asimptomatice [13]. Simptomele principale ale deficitului de irigație arterială a extremităților inferioare, datorită numeroaselor sisteme anastomotice preexistente, progresează foarte lent în timp. Astfel, mai mult de 70% din pacienții arteriopați relatează la 5-10 ani din momentul diagnosticului, că nu există nici o modificare a simptomatologiei; unii dintre ei descriu chiar o ameliorare; doar 20-30% a bolnavilor prezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ischemie acută a membrului inferior (prin tromboza protezei sau prin trombembolie), insuficiență renală, ischemie mezenterică, ischemie medulară, leziuni ureterale. Complicațiile tardive posibile postoperator sunt ocluzia protezei (în special progresia leziunilor obliterante distal de anastomoza de la nivel femural), anevrism sau pseudoanevrism anastomotic (modificări degenerative la nivelul peretelui arterial, tensiune exagerată la nivelul suturii, tehnică inadecvată a suturii), impotență sexuală (lipsa menținerii fluxului prin artera iliacă internă, disecție excesivă la nivelul bifurcației aortei), infecția (favorizată de erori de sterilitate, intervenții vasculare multiple, complicații
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
prezenței pulsului și aspectul membrului inferior revascularizat (culoare, temperatură), trebuie urmărite constant pentru decelarea în timp util a unor complicații care pot conduce la reintervenție pentru combaterea acestora (ischemie acută precoce prin tromboza grefei). Complicațiile posibile sunt hemoragia (la nivel anastomotic sau colaterale), tromboza precoce a grefei (generată de erori tehnice la nivel anastomotic, angulare sau torsionare a protezei sau grefei, traiect inadecvat printre grupele musculare cu compresiune), edem de reperfuzie, limforagie (în special la nivel inghinal), necroze cutanate la nivelul
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
decelarea în timp util a unor complicații care pot conduce la reintervenție pentru combaterea acestora (ischemie acută precoce prin tromboza grefei). Complicațiile posibile sunt hemoragia (la nivel anastomotic sau colaterale), tromboza precoce a grefei (generată de erori tehnice la nivel anastomotic, angulare sau torsionare a protezei sau grefei, traiect inadecvat printre grupele musculare cu compresiune), edem de reperfuzie, limforagie (în special la nivel inghinal), necroze cutanate la nivelul inciziei, infecție. By-pass-ul extraanatomic reprezintă intervenția chirurgicală de revascularizare a membrului inferior în
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Anevrismele adevărate apar în decurs de 5 ani după BAC la nivelul corpului grefei printr-un mecanism dominat de un proces accelerat de ateroscleroză. Pseudoanevrismele se pot forma în decurs de 6 luni postoperator, cel mai frecvent la nivelul situsurilor anastomotice proximal și distal. Formarea precoce a pseudoanevrismului poate fi asociată alterărilor la nivelul plăgii chirurgicale sau tensiunilor în anastomoză ce determină ruptura suturilor. Pseudoanevrismele cu debut tardiv implică cel mai frecvent procese de ateroscleroză progresivă. Complicațiile afectării anevrismale a grefei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
adiacenți cum ar fi vârsta pacientului, tipul de intervenție (circulație extracorpo-reală sau pe cord bătând), gradul de ateromatoză aortică calcifiantă și statusul valvular/ chirurgia valvulară. În vederea implementării celor mai eficiente grefe arteriale se impune cunoașterea unui număr variabil de tehnici anastomotice chiar în condiții de grefare complexă, ce recunosc grefele în Y (410 cazuri, respectiv 36%), anastomozele secvențiale (375 cazuri, respectiv 33%) și grefele extensive (2 cazuri, respectiv 0,2%). Decizia finală privind localizarea anatomică și tipul de tehnică de grefare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
au arătat:cinci decese (2,73%) postoperator; pacienți cu vârsta între 65 și 75 de ani, cu eventrații ștrangulate, cu necroză de ansă intestinală, cu boli asociate (obezitate, insuficiență cardiacă, diabet decompensat, BPOC); aceștia au suferit enterectomii, urmate de fistule anastomotice, peritonită secundară, MSOF și exitus. hematoame și seroame la 64 de cazuri (34,97%). Aceste complicații s-au datorat probabil drenajului ineficient, prin lipsa aspirației continue, vidate, sau scoaterii precoce a tuburilor de dren; necroze tegumentare de o parte și
Revista Medicală Română by Iustina Gabriela Pusel () [Corola-journal/Journalistic/92276_a_92771]
-
apreciat, vezica biliară cudată mediocorporeal cu sludge, vena portă cu material hiperecogen în lumen fără semnal Doppler, multiple vase cu traiect ce ocolesc zona trombusului cu aspect de cavernom, splina=17 mm ax lung, vena splenică=15 mm cu circulație anastomotică prezentă, lichid de ascită în marea cavitate peritoneală, perihepatic, perisplenic. EXAMEN CT ABDOMINO-PELVIN S-a efectuat examen CT pelviabdominal la care se observă: hepatomegalie marcată; tumora ce interesează segmentele VI, VII, VIII ale ficatului cu diametre greu de apreciat datorită
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Journalistic/92036_a_92531]
-
cu bronșia primitivă după bilobectomie inferioară, atunci când tumora carcinoidă cu localizare în lobul inferior drept invadează bronșia intermediară pe toată lungimea ei. Discrepanțele de mărime a celor două capete bronșice se pot rezolva prin plasarea corectă și proporțională a firelor anastomotice [47]. Dacă există metastaze ganglionare mediastinale (frecvent carcinoid de tip II) se preferă pneumonectomia dreaptă pe criterii oncologice. Tehnica se poate aplica și în cazul tumorii carcinoide cu localizare la originea bronșiei lobare inferioare stângi. Rezecții „double-sleeve”. Se referă la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze, cu multe variante și verigi de legătură între ele. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Pugliosi, 1965) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. Teoria parietală, propusă de Puglionisi și Malan, în 1960, susține, ca factor primordial, rezistența redusă moștenită a peretelui venos la fluctuațiile presiunii venoase în anumite Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase 22 circumstanțe. În copilărie, alterarea pereților venoși
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
îl constituie insuficiența valvulară ereditară (Greenberg et al., 2008). Pe un asemenea fond moștenit se valorifică și devine manifestă acțiunea factorilor favorizanți. Totuși e mult mai plauzibil ca insuficiența valvulară să fie consecința leziunii parietale și nu cauza ei. Teoria anastomotică, propusă de Piulachs și Vidal-Baraquer, în 1953, pune pe prim plan disfuncția anastomozelor (șunturilor) arterio-venoase, în situații speciale, ca sarcina de exemplu (Piulachs, Vidal Baraquer, 1953). Valurile de sânge pătrunse prin șunt în sistemul venos îl dilată și-l avalvulează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
10% și 50% (Woodsite et al., 2003). Studiul patogeniei bolii varicoase prezintă numeroase lacune, deși de-a lungul timpului au fost emise numeroase ipoteze. Concepțiile patogenice clasice (Malan, Giabbani, 1964) pot fi grupate în trei teorii esențiale: parietală, valvulară și anastomotică. La ora actuală, sub raport fiziopatologic, este unanim recunoscut rolul insuficienței valvulare, a dilatării venelor și a creșterii presiunii venoase, controversele vizând stabilirea factorului primordial (Kim et al., 2005, Jeanneret et al., 2007, Kurihara et al., 2007). Aceste modificări, care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
verigi patogenice, substratul morfologic lezional determinând tulburările funcționale specifice, traduse prin simptomatologia clinică. O prezentare sintetică a teoriilor clasice (Malan, Giabbani, 1964) permite înțelegerea modului în care au evoluat, în timp, concepțiile propuse pentru a explica patogenia bolii varicoase. Teoria anastomotică, propusă de Piulachs și Vidal-Baraquer, în 1953, a accentuat disfuncția anastomozelor (șunturilor) arterio venoase, dezvoltate în situații speciale, ca sarcina de exemplu. Fluxul sanguin masiv care pătrunde prin șunt în sistemul venos îl dilată și determină deteriorarea sistemului valvular, condiționând
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Târgu-Mureș se instituie tratament de reechilibrare și se continuă tratamentul hemostatic. Examinarea bronhoscopică efectuată arată sângerarea activă din plămânul stâng, însă nu reușește efectuarea hemostazei. Se intervine chirurgical de urgență efectuându-se o pneumonectomie stângă intrapericardică cu ligatura numeroaselor vase anastomotice parieto-pulmonare. CAPITOLUL 5. EXPERIENȚA CLINICII CHIRURGIE II - DISCIPLINA CHIRURGIE IV, UMF TÂRGU-MUREȘ ÎN CHIRURGIA SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE Evoluția postoperatorie imediată este bună din punct de vedere chirurgical, fără repetarea hemoptiziei. Pacientul face o bronhopneumonie dreaptă de aspiratie cu insuficiență respiratorie necesitând
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
reprezintă în general afecțiuni cu potențial benign [41, 50, 51]. Cu toate aceste, creșterea probelor renale (uree, creatinină) la un pacient care prezintă și ascensiuni febrile vesperale poate fi primul semn al sepsei chirurgicale (traducând de obicei prezența unei fistule anastomotice). Complicațiile trombembolice Pacienții cu intervenții chirurgicale majore (așa cum sunt pacienții supuși rezecțiilor cefalopancreatice), exceptându-i pe cei cu tulburări ale coagulării, sunt considerați cu risc crescut pentru dezvoltarea trombozelor venoase. Riscul unui accident trombembolic (și al unei embolii pulmonare) în urma
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
studiilor din literatură demonstrează o frecvența de apariție a fistulelor pancreatice mai mare în cazul ocluzionării Wirsungului [69, 70], adepții acestei atitudini își justifică opțiunea printr-o evoluție mai blândă a fistulei de bont pancreatic comparativ cu situația unei fistule anastomotice (datorită atrofiei țesutului pancreatic secundară stazei din ductele pancreatice ce reduce semnificativ secreția). Într-un studiu se raportează o frecvență de apariție a fistulei pancreatice de 70% după ligatura ductului Wirsung [71]. Din această cauză, în serviciul nostru, nu se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
anatomice a celor două organe, vascularizație gastrică bogată ce favorizează consolidarea anastomozei, mediul acid intragastric ce nu permite activarea în cascadă enzimelor pancreatice (scăzând teoretic, frecvența de apariție a fistulelor pancreatice). „Superioritatea” anastomozei gastropancreatice în ceea ce privește frecvența de apariție a fistulelor anastomotice este confirmată de primele studii (retrospective) apărute în literatura de specialitate [74, 75], în ciuda frecvenței mai mari de apariție a evacuării gastrice întârziate sau a hemoragiei postoperatorii [74]. Cu toate acestea, cel mai recent trial randomizat prospectiv [76] precum și cea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
Frecvența de apariție a abceselor abdominale după intervențiile de rezecție pancreatice este citată între 6%-16% [42, 52]. Până la 4% dintre pacienții cu abcese intra-abdominale vor dezvolta septicemie [42]. În marea majoritate a cazurilor, abcesele sunt secundare unei fistule anastomotice și se prezintă sub forma unei colecții subhepatice drepte, subfrenice stângi sau retrogastrice. Suspiciunea clinică impune efectuarea unei CT abdominale cu substanță de contrast. Managementul optim este reprezentat de drenajul percutan ghidat ecografic/CT [52]. În caz de eșec sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]