2,089 matches
-
național și cel universal, punte între real și transcendent. Credem că l-am definit foarte bine într-o Cronică literară, scrisă în anul 1993, un fragment din această Cronică fiind pus pe coperta a patra a cărții de proză „Matca Ancestrală”, 1993. Iată o „fotografie” cât se poate de reală a scriitorului, așa cum l-am văzut atunci în 1993 : „Poet, prozator, dramaturg, eseist, critic literar, filozof, analist politic, omul acesta atât de cuminte, cu o expresie de copil care se miră
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
adânc în universalitate. L-aș compara cu Mircea Eliade, dacă nu aș ști, cunoscându-i o mare parte din operă, că Ștefan Dumitrescu nu seamănă decât cu el însuși” (Francesca Pini, critic literar, coperta a IV-a a cărții “Matca ancestrală”, 1993) Tot în același an scriitorul Ion Zubașcu, observa și el că scriitorul Ștefan Dumitrescu face parte din acea tipologia foarte rară a „scriitorilor totali”, a creatorilor care se manifestă pe un spațiu larg de creație, care deschid noi „căi
INVITAŢIE LA LANSAREA CĂRŢILOR SCRIITORULUI ŞTEFAN DUMITRESCU de BIROUL DE VIITOROLOGIE BUCUREŞTI în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383695_a_385024]
-
Simții primejdia. Dintre miile de idei care zburau spre mine, alesei una plauzibilă:întinde-o tataie! Am încercat și alta:ajutoor,ajutoor! Însă strada era pustie la ora aceea. Fără să mai gândesc, am recurs la soluția izvorâtă din instinctul ancestral: fuga cea sănătoasă. Și am început să alerg ca un disperat. În urma mea, Mister Ornic alerga și el, agitând minutarul transformat într-o bâtă uriașă. Nenorocirea era că se apropia de mine și nu-mi trecea prin minte să mă
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
ei până-n zilele noastre-Mărul. Fiecare dintre noi are un măr, el ne însoțește sub diferite forme, cea mai tare este ispita. Olga se gândea la tânărul locotenent de la bal, oare nu era el, pentru ea, fructul oprit, ispita venită din ancestralul nostru, mărul din care nu avea voie să guste și rămânea cu sentimentul neîmplinirii? Dorința oamenilor de a avea, ce nu le este permis, să aibă, este mărul fiecăruia, moștenit încă din perioada în care oamenii erau două păpuși. S-
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Mi-s gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea este pururea." Mara
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
surplus inutil, care ajunge la gunoi. Iar această realitate, asociată lipsei unei reciclări, ne plaseză, ca și în alte domenii printre țările din coada clasamentului european. Dar forța pregătirilor culinare, ce depășește chiar luptele politice se poate explica prin asocierea ancestrală cu Religia, motivația sărbătorilor. Legătura puternică dintre mâncare și Religie este ancestrală, conferind pretutindeni în lume forța necesară acestor celebrări. Asocierea mâncării (de fapt o preocupare universală pe scara viețuitoarelor de pe pământ) cu Religia este aparent surprinzătoare, deoarece satisfacerea foamei
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
reciclări, ne plaseză, ca și în alte domenii printre țările din coada clasamentului european. Dar forța pregătirilor culinare, ce depășește chiar luptele politice se poate explica prin asocierea ancestrală cu Religia, motivația sărbătorilor. Legătura puternică dintre mâncare și Religie este ancestrală, conferind pretutindeni în lume forța necesară acestor celebrări. Asocierea mâncării (de fapt o preocupare universală pe scara viețuitoarelor de pe pământ) cu Religia este aparent surprinzătoare, deoarece satisfacerea foamei este un instinct esențial vieții, de la forme chiar necelulare, microbi pînă la
MÂNCAREA ȘI RELIGIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380250_a_381579]
-
care se trage! Înțelegeți așa ceva domnilor politicieni? Ziua Armatei Românilor este legată de nașterea acestui popor. Nu doar ca dată ci mai ales ca loc ce s-a înveșnicit în istoria lumii. Iată de ce este bine să recitiți istoria pământului ancestral al Daciei Edenice care este însăși inima românității: Transilvania. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
în felul sau „dada”, cât se poate de constructiv? Îi mulțumesc domnului Caramitru care a spus „da, da”, imediat ce am propus acest proiect”, a adăugat coregraful. 2016 este un an plin de semnificații, marcând naționalul neaoș în universal, revoltă românească ancestrala sublimata într-un curent estetic centenar și o matematică a aproximării, definită de Tristan Tzara, pe axa Moinesti-Zürich, în congruenta cu Paris-Bucureștiul lui Gigi Caciuleanu. 2016 nu e doar anul dadaismului, ci și anul Marelui Will. Ion Caramitru, director al
Premieră la Teatrul Național București [Corola-blog/BlogPost/93565_a_94857]
-
pe aici acum două-trei mii de ani! - ne-ar putea vorbi pe dată, dacă, purtători ai baghetei magice fiind, i-am putea dezlega limba, graiul din piatra nemuritoare. Și prea frumoasă, ca basmul basmelor (mereu purtat în străfunduri de memoria ancestrală), ar fi POVESTEA pe care, abia acum, Carpatul, Piatra Craiului s-ar îndura a ne-o murmura. Ne-ar ruga, cu voce șoptită, abia perceptibilă, să nu o mai comparăm pe Leni Pințea-Homeag, nici cu Sarah Bernhardt, nici cu Maria
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
șase luni am descoperit cât de interesant este Pământul, obiceiuri vechi, asemănări în vorbe și fapte, țări în care oamenii trăiesc în condiții precare de viață sau țări care au evoluat, poate prea mult. Sunt țări care își păstrează specificul ancestral și, mai puține, cele care s-au globalizat: - Venezuela cu locuitorii Orinocoului, care stau în colibe și au tot ce le este necesar în jurul lor. - Cu cetate mileneră a muntelui Roraima pătrunzi în începuturile vieții pe pământ. - Inuiții și indienii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
Dar atentie, DNA-ul veghează sau poate fi informat de binevoitori. După aceste comentarii, putem continua acest subiect pasionant. Cine profită din aceste măsuri ?. Răspunsul vine de la Legea votată în Parlament: VÂNĂTORII ! . Vânătorii sunt o clasă specială; au o vechime ancestrală, chiar zeci de mii de ani și de pe toate continentele. Odată cu formarea statelor, acum aproximativ 8.000 de ani, poporul a fost îndrumat spre agricultură, iar nobilimea a rămas cu patima vânatului (pe lîngă construirea de palate și produs copii
PARLAMENTUL NOSTRU .... E MÂNDRIA de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382273_a_383602]
-
o viață formată din sunete și cifre unde cuvântul apare că metaforă magică, noi fiind cuvântul pentru un arc de timp. Regală-i cheia partiturii vieții ---Dragostea. Ecoul ei se propagă în sinele fiecăruia, până da de acea putere primară, ancestrală, care o are pruncul la naștere. Frumoasă arcuire-n timp , noi , curcubeul dragostei. 10 februarie 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: NOI, ARC DE TIMP / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de
NOI, ARC DE TIMP de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382325_a_383654]
-
trata făcând sex ca un animal. Toate aceste tulburări se tratează prin vindecarea cauzelor. Masculinitatea se transmite partenerei prin atitudine, comportament, prin felul în care o protejează, o lasă să se manifeste ca femeie. A ne raporta la calitățile bărbatului ancestral este mult mai mult decât a trezi animalul din bărbat. Faptul că un bărbat miroase a transpirație, că este plin de păr, că se comportă exact ca un primitiv atunci când face sex, poate trezi instinctele primare, nicidecum împlinirea femeii moderne
Un psiholog contesta moda paleo: dieta paleo si paleo-sex [Corola-blog/BlogPost/93151_a_94443]
-
ocupă uneori prim-planul luând forma iubirii, posibilă soluție etică pentru fiecare erou aflat într-o situație limită. Am putea spune că scriitorul iubește în egală măsură universul și omul care-și propune să cucerească acest univers. E o iubire ancestrală și purificatoare, aceea care-l mântuie, de exemplu, pe Meursault, eroul romanului Străinul. Putem spune că iubirea este singura care-i conservă coordonatele umane în contextul unui proces al convențiilor, străine ele însele de umanism." IOANA REVNIC (născută la 23
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
Ioan Pintea O lectură recentă mi-a redeșteptat o melancolie ancestrală. E vorba de două cărți ( de la munte de Charles-Ferdinand Ramuz, în traducerea doamnei Viorica Nișcov, și Curcubeul dublu de Alexandru Vlad) care vorbesc despre același univers - lumea satului -, dar din poziții total diferite. Ramuz reconstituie un spațiu oarecum mirific, populat
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare teolog, Dumitru Stăniloae, care a scris Reflecții despre spiritualitatea poporului român, și care ne mai țin încă în trezie în ceea ce privește veșnicia și deopotrivă moartea cotidiană a satului ancestral; idealizat până nu demult într-o sintagmă-clișeu: gură de rai. Știu, însă, un singur lucru, pe care l-am învățat din viață și din Omul recent de H.R.Patapievici: când câștigi ceva negreșit și pierzi, în aceeași măsură, sau poate
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
cea mai bună regie) o pastorală degradată în decorul fantomatic al unei gropi de gunoi, cu doi "ciobănei" păscînd vacile pe lîngă bălțile cu păcura verde a lintiței, la marginea mormanelor de mizerie asaltate de tornade de stoluri gălăgioase. Mizeria ancestrală a celor doi, un bătrîn taciturn și un tînăr chinuit care contrasta cu Șvițera alpin-idilică și vaca sa colorată în mov a reclamei la ciocolata Milka, mi-a amintit de unul din reportajele lui Bogza care investiga triburile din preajma gunoaielor
Festivalul IPIFF 2008 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8247_a_9572]
-
în societate zăgăzuim neîncetat puseele rudimentare. Faptul se răzbună, nu putem subestima la infinit un impuls al obscurului care nu cunoaște decât imperativa afirmare. Ceva ce încă aparține grotei nu poate fi domesticit integral. Cum putem percepe solia din graiul ancestral, nu întotdeauna bine articulat? Dacă am fi în stare să-l recepționăm, am acționa mai puțin șovăielnic, am ocoli concluziile anapoda, în răspăr cu comandamentele naturii. E important de accentuat la Breban că demonstrația vizează doar o parcelă a unui
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
umanității eterne. Precursorul involuntar al lui Creangă și Sadoveanu a rămas multă vreme în umbră, după cum în umbră a rămas și alt aspect al operei lui: este vorba de caracterul documentar excepțional al textelor lui Anton Pann. Bazată pe fond ancestral, poezia sa nu se mișcă mai puțin în mediul bucureștean al epocii regulamentare. Dacă în proza lui Negruzzi, Russo, Kogălniceanu ori Alecsandri, palpită, cu intensitate diferită, Iașul pașoptist, Bucureștiul aceleiași perioade se oglindește doar la Anton Pann. Nu numai atmosfera
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
atentă. Neobișnuită a fost însă reacția acestui romantic profund față de limba română și de problemele ei. în loc să devină partizan al neologismului, zonă spre care l-ar fi îndrumat propria sa cultură, Russo s-a aflat mereu în căutarea fondului nostru ancestral, pe care era convins că nu-l poate găsi decît în folclor, după cum demonstra în Cugetări și în articolul Poezia poporală. Așa cum spuneam, fraza românească a lui Russo vizează decis registrul autohton, căutînd o "autenticitate" aproape demonstrativă. Exemplul cel mai
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu, Eugen Cuteanu, Delly-Szabó Géza), dar și pentru un corifeu al muzicii
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
rînduieli ale vînatului, mergînd pînă la purificare. Adevăratul vînător nu fumează tutun și se ține de la rachiu, măcar cît merge la vînătoare." (V. Voiculescu). Cine va ști să alcătuiască un repertoriu exhaustiv al așa-ziselor "superstiții" vînătorești, în realitate credințe ancestrale a căror șubrezenie n-a fost încă demonstrată? Taina, bunăoară, a puștilor descîntate, care în consecință nu dau greș niciodată. "Pușca lui! Era o istorie întreagă cu pușca lui. Numai să fi avut timp să-l asculți, mai ales cînd
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
țărani din Berevoieștii Muscelului, a cărui rîvnă de călător a născut peste 40 de volume. în paginile acestora reînvie vînători de pantere și gorile, de elefanți, hipopotami și crocodili, fiecare dintre ele cu reguli specifice și ritualuri impuse de credințele ancestrale ale indigenilor. De remarcat că unele animale, asemenea lui "moș Ben" al lui Faulkner, ajung să capete identitate și nume: "în Africa trăia pe la sfîrșitul deceniului trei, în zona dintre Songeir și Rukwalake, un pachiderm - Prince Royal - a cărui amprentă
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
Alberto Giacometti, artist ale cărui sculpturi filiforme, noduroase, marchează perioada postcubistă, suprarealistă, a artelor plastice ale deceniilor de mijloc ale secolului trecut. Sunt expuse inclusiv lucrări din perioada influențelor africane, sunt marcate drumuri ce duc spre teritorii ale unei spiritualități ancestrale care a inspirat o întreagă generație de artiști ai timpului. O promenadă pe faleza Lacului Lehman, la Vevey, poate să ne procure nouă, celor sosiți din țară, surprize dintre cele mai puțin așteptate. Cunoșteam valoarea de unicat, originalitatea cu totul
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]