324 matches
-
câteva lucruri, de principiu, trebuie spuse. Mai întâi să menționăm perfecționările relativ recente ale tehnicii, datorate, cum ușor se poate bănui, utilizării computerului. E vorba de progrese în alegerea eșantionului și în culegerea și prelucrarea răspunsurilor. Astfel, pentru selecția indivizilor anchetați este nevoie de un așa-numit „cadru de eșantionare”, constituit, în cazul de față, de o carte de telefon, editată recent și care să acopere întreaga arie vizată de investigație. Cum bine se știe, oricât de bună ar fi o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Aceasta se înscrie în cerința metodologică de a culege același gen de date cu metode diferite, în vederea sporirii validității. În fine, în varianta depostanchetă, interviul de grup se folosește în două modalități: a. Ca discuție cu unele persoane din populația anchetată (inclusiv informatori-cheie), în vederea lămuririi, adâncirii și completării unor informații rezultate din ancheta bazată pe chestionar, fiind deci un fel de prelungire a acesteia. b. Ca discuție cu experții, pentru a interpreta datele condensate în procente, tabele,grafice etc. În cazul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de opinie și de cunoștințe, clasificare pe care o vom prelua și noi aici, din motive de comoditate, dar și pentru relevanța pe care credem că o posedă această distincție. În cazul întrebărilor factuale, informația privește elemente de comportament aleindivizilor anchetați, ale semenilor din jurul lor sau situații ce caracterizează viața subiecților sau a comunităților în cadrul cărora trăiesc. În principiu, toate aceste aspecte se materializează în fapte comportamentale sau situaționale și ar putea fi înregistrate prin metoda observației, dacă o asemenea investigare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
care par a se asemăna. O întrebare de genul: ξ Unde este înmormântat Mihai Eminescu? nu are drept scop să ne furnizeze o informație necesară sporirii cunoștințelor noastre despre poetul național, ci una care să ne ajute să caracterizăm persoana anchetată. Rostul acestor întrebări - evident, de aceeași natură cu cele folosite în orice situație de examen- nu este, pentru sociolog, în primul rând, acela de a măsura în mod cât mai corect nivelul cunoștințelor oamenilor într-un domeniu oarecare. Ele evidențiază
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi folositoare, deși, în general, un cercetător cu experiență stăpânește bine aceste aspecte. Nu este nevoie să mai demonstrăm că ambele categorii de probleme se rezolvă în funcție de tema cercetată, de tehnica folosită și de caracteristicile (intelectuale, în speță) ale populației anchetate. 1.2.3. Alegerea eșantionului Problemele eșantionării, inclusiv o serie de aspecte practice ale acestei operații, au fost expuse în cele două capitole special dedicate acestei chestiuni de maximă importanță pentru anchetă și sondaje. Acolo am insistat poate exagerat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este vital pentru cercetare, se poate stabili o nouă legătură cu subiectul, cel mai simplu fiind să dispunem de numărul său de telefon. În cadrul aceluiași chestionar se pot întâlni mai multe nonrăspunsuri. Acest fapt deja reprezintă un indiciu că subiectul anchetat sau situația în care s-a desfășurat convorbirea, a prezentat anumite particularități specifice. Din discuția cu operatorul (când acesta este în apropiere) și din analiza răspunsurilor la celelalte întrebări va trebui stabilit dacă acordăm sau nu încredere răspunsurilor înregistrate și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oameni trimiși în instanță din fiecare sat devenea deranjantă pentru autoritățile statului sub multiple aspecte care nu mai comportă comentarii. De altfel, unii dintre vecinii noștri, participanți la răscoală, nu apar în nici o listă sau document. De asemenea, dintre cei anchetați și arestați, unii au stat mai multă vreme închiși, alții mai puțin. Avem textul cererii arestatului Costache Hagiu din satul Salcia, considerat de către autorități cap al răsculaților, solicitând de la autoritatea supremă a statului, regele și regina, eliberarea din închisoare, cerere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sociale, eșantionul a fost redresat pentru a asigura paritatea la nivelul variabilei ZEP, atât în 1995, cât și în 2003. Acest eșantion cuprinde 49% băieți și 51% fete, cu vârste între 11 și 17 ani. Din eșantion sunt excluse școlile anchetate în 1998-1999, care erau aproape toate sensibile (le vom folosi doar pentru evoluția acestui tip de școli). Comparația se face așadar între două eșantioane echilibrate din 1995 și 2003. Eșantionul este reprezentativ pentru sex, vîrstă, repartizarea pe clase. El include
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociologice ale celor anchetați și care vor folosi drept variabile explicative ale valorilor. Acest demers trebuie să fie exhaustiv, căci, dacă uităm unul din factori, după terminarea anchetei va fi prea tîrziu să reparăm ceva. Testele îi invită pe cei anchetați să aleagă din listele de valori elaborate în prealabil, pentru a le diagnostica apoi sistemul de valori. Rokeach (1973), spre exemplu, a prezentat 18 va-lori terminale (stări preferate de viață, ca dragostea, cu componenta ei spirituală și sexuală, familia
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
DA/NU/ și deschise). Analizând rezultatelor chestionarului aplicat subiecților se constată că: 1. Prima întrebare a solicitat subiecților să aprecieze dacă practicarea gimnasticii aerobice este benefică pentru sănătate și modelarea morfoplastiei corporale. Răspunsurile, în totalitate afirmative, denotă faptul că persoanele anchetate sunt conștiente de necesitatea practicării gimnasticii aerobice deși în nu toate practică gimnastica aerobică organizat, altele chiar deloc. 2. Prin răspunsurile la a doua întrebare sunt puse în evidență părerile privind alte influențe ale gimnasticii aerobice: Toți subiecții consideră că
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
mai optimist și mai încrezător; 5% respectiv 2 subiecți, consideră că gimnastica aerobică reglează anumite tulburări funcționale. La această întrebare au fost anchetate doar persoanele care practică gimnastica aerobică. 3. La întrebarea Practicați gimnastică aerobică?, din totalul de 44 persoane anchetate, 38 persoane practică cu regularitate gimnastica aerobică, iar 6 nu. Răspunsurile la această întrebare au fost: 86% respectiv 38 persoane practică gimnastica aerobică organizat; 14% respectiv 6 persoane nu practică gimnastică aerobică. Toate persoanele care au răspuns afirmativ (38) practică
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
din dorința de mișcare; 5% respectiv 2 persoane prin practicarea acestui sport doresc reglarea anumitor tulburări funcționale (hipertensiune arterială, tulburări circulatorii periferice, impotență funcțională relativă a centurii scapulare). 5. Persoanele care nu practică gimnastică aerobică (în număr de 6 subiecți anchetați) motivează: 83% rerspectiv 5 persoane, nu practică gimnastica aerobică deoarece au program prelungit la locul de muncă; 67% respectiv 4 persoane nu practică gimnastica aerobică din lipsă de timp; 33% respectiv 2 subiecți, nu practică mișcare organizată din comoditate. 6
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
păstrat aspectul fizic plăcut. 7. Prin ultima întrebare am solicitat sugestii pentru îmbunătățirea activității desfășurate de subiecți la clubul unde practică cursurile de gimnastică aerobică. Cele mai multe respondente, 79%, consideră că ar trebui o sală mai mare 79% respectiv 30 persoane anchetate doresc exerciții cât mai variate și de complexitate mărită; 53% respectiv 20 subiecți, propun lărgirea bazei materiale, cușete unde să-și poată lăsa echipamentul care nu necesită curățire zilnică; 32% respectiv 12 subiecți, propun intervenția în permanență a profesorului în
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
a se evita atât accidentele fizice cât și tulburările funcționale care, din păcate, au apărut în unele cluburi. Activitatea trebuie atât de bine organizată încât fiecare oră de gimnastică aerobică să fie ca o provocare, așa cum remarca una din persoanele anchetate. În încheiere preluăm propunerea cursantelor, conform căreia condițiile materiale ar trebui îmbunătățite, în sensul unei săli mai mari care să aibă oglinzi și pe pereții laterali pentru a se putea vedea mai bine în timpul mișcării. GIMNASTICA AEROBICĂ - ETIMOLOGIE, OBIECT ȘI
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
Hai dă-mă dreacu' că sunt afurisit! Ha-ha-ha! Nu pe bune, nu-l vreau mort pe Spurcat, îl vreau cât mai mult în viață și cu simțurile cât mai vii. Asta pentru că trebuie să dea seamă. Vreau să-l văd anchetat! Vreau să-l văd cu venele umflate în creier. Vreau să-l văd la procese, vreau să-l văd dând declarații de presă despre răii de la USL, care mint boborul cu tembelizioru' și care manevrează serviciile de informații împotriva lui
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
eveniment declanșează în rândul intelectualilor exercițiul denunțării cultului personalității în cadrul Uniunii Scriitorilor. Partidul devine conștient de faptul că ei pot constitui o forță opusă regimului și asmut asupra lor Securitatea. Scriitorii care se îndepărtează de directivele partidului sunt arestați și anchetați. Printre aceștia se numără Constantin Noica, condamnat la 25 de ani de muncă silnică, sub acuzația că primește materiale dușmănoase de la Mircea Eliade Și Emil Cioran. Alături de Noica, mai sunt condamnați Constantin Pillat, Arșavir Acterian, Alexandru Paleologu, Nicu Steinhardt, Nicolae
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
anchetei sociale sau o formă de sondare a opiniei publice, metoda chestionarului este una dintre cele mai răspândite metode În cercetarea socială și psihologică. În esență, metoda se bazează pe o suită riguroasă, logică de Întrebări care să permită celui anchetat să răspundă repede și corect, oral sau În scris; cei mai mulți autori optează pentru răspunsurile scrise. Cel care Întocmește chestionarul trebuie să aibă În vedere următoarele aspecte¹: 1 definirea clară, corectă a problemei sau a ariei de fenomene ce urmează a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
deci nepotrivit în relațiile școlare. Din sondajul făcut, a reieșit că unii profesori folosesc în relațiile de comunicare cu elevii nume date acestora de către colegi sau de către alte persoane (porecle). Împotriva acestui mod de adresare s-au pronunțat toți elevii anchetați, fără nici o excepție. De asemenea, toți elevii au declarat că dezaprobă și condamnă pe acei profesori care în relațiile de comunicare cu elevii folosesc cuvinte și expresii jignitoare, lezând adânc personalitatea elevilor, știrbindu-și propria demnitate și autoritate. Sunt deosebit de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a) să se documenteze atent cu privire la presupusele abuzuri; (b) să demonstreze clar că statul e responsabil de acele abuzuri, conform legislației internaționale și (c) să creeze un mecanism prin care să poată prezenta eficient, la nivel național și mondial, abuzurile anchetate” (fragment citat în Thomasxe "Thomas, Dorothy Q.", 1993, p. 83). Pentru ca lucrurile să funcționeze, femeile trebuie să adune datele, să obțină un consens internațional și local, să conceapă mecanisme prin care să facă abuzurile cunoscute și să exercite presiuni la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și după moartea lui Stalin, declara următoarele În fața unui oficial al Comitetului Central, În 1967: „Am fost amenințată cu arestarea părinților mei, domnul anchetator scriind ordinul În fața mea, dând și un telefon și spunând că-mi dă timp de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
deși acestea au pretins doar că au Îngăduit reeducarea, nu și că au ordonat-o) și că Țurcanu Însuși a fost instruit anume pentru demascări de către Înalte autorități comuniste (Alexandru Nicolski este indicat adesea ca unul din personajele-cheie). Declarațiile reeducatorilor anchetați sunt În mod flagrant dirijate de anchetatori, doar astfel fiind posibilă amendarea oficială a experimentului de la Pitești drept un prilej de antrenare a unor spioni legionari intrași extrapenitenciari sau Încercarea de acreditare a ideii că reeducarea era o probă de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
clerici, de victime și de „colaboraționiști”1, postură care se schimbă și În funcție de direcțiile și politicile prioritare ale regimului. Am avut În vedere În principal trei culte: ortodox, greco-catolic și romano-catolic, ce au furnizat cel mai mare număr de preoți anchetați, arestați, condamnați și Închiși, reținuți administrativ, cu domiciliu obligatoriu etc. și, În cazul romano-catolic, am identificat chiar și o listă de 20 de clerici care ar putea fi incluși Într-un dicționar al slujitorilor Bisericii aflați În detenție. Adesea, după
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
editarea câtorva documente din Arhiva SRI (ASRI) reprezentând tabele cu preoții reținuți și deținuți de organele Ministerului Afacerilor Interne la sfârșitul deceniului șase și la Începutul anilor ’606. Potrivit aprecierilor lui Cicerone Ionițoiu, Împărtășite de Dennis Deletant, numărul clericilor ortodocși anchetați și Întemnițați se situează undeva În jurul cifrei de 2.000. Lidia Ionescu Stăniloae, fiica reputatului teolog, a susținut fără vreun temei documentar că „cifra oficială” a preoților ortodocși arestați ar fi de peste 10.0007. Probabil Întregul cler ortodox de la momentul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
15 noiembrie 1987 aparatul de represiune a Încercat ștergerea oricăror implicații politice ale demonstrației, aducându-i, În repetate rânduri, pe cei care deveniseră opozanți politici la nivelul deținuților de drept comun. Astfel se explică și de ce li se cerea celor anchetați să evite să declare că ar fi strigat „Jos comunismul!” sau „Jos Ceaușescu!”. O altă tehnică de Înfrângere a rezistenței la anchetă, folosită În special la București, a fost cea a anchetelor nocturne și, implicit, a obstrucționării somnului. Deținuții erau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
scutit de „normalitatea” dictaturii: se bucura că din cartea predată unei edituri nu i se tăiase prea mult, că nu i se dărîma biserica ori casa, că nu fusese turnat la Securitate, sau că, deși turnat, nu era (încă) penalizat, anchetat sau arestat etc. Vesticul se bucură când anomalia răului nu se produce, esticul se bucura când se producea „anomalia” binelui. Cu alte cuvinte, bucuria negativă a esticului era mai intensă și, ca să zicem așa, mai „pozitivă”: bucuria de a scăpa
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]