306 matches
-
principiu de cercetare, în general, pentru domeniul științelor socioumane. 3.5. Eșantionarea pe cotetc "3.5. Eșantionarea pe cote" Este cea mai cunoscută și mai utilizată procedură de eșantionare nealeatorie. Ea încearcă să limiteze subiectivitatea operatorilor în alegerea subiecților de anchetat, prescriind încadrarea acestor alegeri în anumite „cote”, adică indicând frecvențele indivizilor care prezintă anumite însușiri. Formal, procedeul se aseamănă cu eșantionarea prin stratificare, în sensul că se folosesc și aici, în linii mari, aceiași factori de stratificare. Mai concret spus
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
într-o localitate sau județ sau o altă zonă geografică, ale cărei granițe trebuie riguros precizate. În funcție de astfel de situații, se folosesc diferite proceduri pentru a suplini lipsa unui cadru exact de eșantionare sau pentru a ușura identificarea persoanelor de anchetat. În cele ce urmează, vom indica unele aspecte tehnice utilizabile în alegerea diverselor categorii de eșantioane și, în final, vom încerca să le îmbinăm pentru a imagina cum s-ar putea obține, pe baza câtorva informații sumare despre populație, un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prea repede la interviuri cu persoane mai dificile sau greu de găsit acasă. De asemenea, se strică regularitatea seriei de adrese și devine mai greu de reconstituit itinerarul operatorului. 4.4. Alegerea persoanei de anchetattc "4.4. Alegerea persoanei de anchetat" După cum s-a văzut chiar din procedura mai sus descrisă, se întâmplă ca operatorul să ajungă la persoana pe care trebuie s-o intervieveze prin intermediul familiei (gospodăriei, locuinței) acesteia. În lipsa unor liste cu persoanele dintr-o populație, se va apela
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Probabil că doar ignoranța sau, să spunem mai blând, cultura „umanistă” poate face ca un reputat jurnalist, într-o reputată revistă de cultură, să afirme, fără să-și dea seama de ridicolul situației în care se plasează: „Nu știu cine sunt cei anchetați în sondaje (din mulțimea de prieteni și cunoscuți pe care îi am n-am găsit nici unul), dar eu ascult conversațiile din metrou ș...ț și de acolo îmi trag concluziile” (C.T., în Dilema, anul IV, nr. 166, 15-21 martie 1996
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la lumină valoarea (valorile) sa (sale). Alte întrebări permit evaluarea intensității atașamentului față de o valoare etc. În afara întrebărilor care urmăresc să descopere valorile, altele își pot găsi locul în chestionar, destinate să adune datele care definesc coordonatele sociologice ale celor anchetați și care vor folosi drept variabile explicative ale valorilor. Acest demers trebuie să fie exhaustiv, căci, dacă uităm unul din factori, după terminarea anchetei va fi prea tîrziu să reparăm ceva. Testele îi invită pe cei anchetați să aleagă din
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
cântărea tone"155. Mircea Eliade amintește de teama de a nu provoca dificultăți familiei rămase în țară, teamă comună tuturor românilor din exil. Începând cu 1948, corespondența cu apropiații este treptat diminuată, deoarece cărțile îi sunt cenzurate, iar membrii familiei anchetați. Faptul că veștile de-acasă vin indirect provoacă o oarecare neîncredere asupra veridicității lor. Din cauza singurătății, exilații organizează manifestări culturale și politice, își petrec timpul împreună, se împrietenesc, se sprijină material, se aliază în numele liberului arbitru. În anii '50, exilul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ariei de fenomene ce urmează a fi cunoscute; 2 elaborarea chestionarului, adică a Întrebărilor la care urmează să răspundă cei supuși cercetării; 3 tipul de răspuns pe care Îl așteptă. În funcție de datele pe care vrea să le culeagă de la cel anchetat (fapte, opinii, motivații, Întrebările pot fi: factuale, de opinie, de motivație. Cercetătorul / anchetatorul trebuie să se ferească În formularea Întrebărilor, de a cădea În una din greșelile: - formularea unor Întrebări suficient de specifice, mai ales când se cer răspunsuri specifice
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
numitele „metode necorespunzătoare” folosite Înainte de 1964 de către anchetatorii Securității. Acestea au fost clasificate În document În patru categorii, după cum urmează: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, În scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
document În patru categorii, după cum urmează: 1. folosirea bătăii, a subalimentației prelungite și a torturii, În scopul obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
obținerii unor declarații acuzatoare; 2. presiuni morale pentru constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
constrângerea anchetaților să declare ceea ce li se impunea; 3. falsificarea unor declarații date de cei anchetați și folosirea unor scrisori plastografiate pentru a obține recunoașterea unor fapte; 4. redactarea unor declarații În lipsa anchetaților sau consemnarea unor răspunsuri ireale, pe care anchetații erau constrânși să le semneze 10. Tortura psihică a fost preponderentă atât În cursul anchetelor, cât și pe parcursul detenției. Lena Constante, fostă deținută În lotul Pătrășcanu, membră de partid, anchetată brutal și după moartea lui Stalin, declara următoarele În fața unui
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu fapte ireale, dar care trebuiau să justifice noi arestări dublau efectele torturii morale, prin crearea sentimentului de culpabilitate față de cei incriminați prin aceste falsuri. După 1953, anchetele, În ansamblul lor, nu și-au modificat scenariile deja scrise. Anchetatorii și anchetații Își jucau rolurile În continuare: „Faptele erau astfel repartizate pe fiecare arestat Încât ele dădeau tabloul unei acțiuni organizate, antisovietice, antipartinice și antistatale. șeful anchetei formula atât Întrebările, cât și răspunsurile pentru fiecare arestat În parte, din birou”, relata un
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
două ore de tortură, era adus abia ținându-se pe picioare. Era cu carnea ruptă și plină de sânge și zbiera cât Îl ținea gura. Anchetatorul-șef susținea că anchetarea și bătaia În pielea goală au efecte psihologice deosebite asupra anchetatului”13. O altă metodă utilizată, după declarația aceluiași securist, consta În smulgerea părului din cap, prin Înfășurarea câte unei șuvițe pe deget: „Am văzut când un ofițer a smuls, Începând de la ureche, o treime din părul alb (al deținutului), Într-
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
des folosită dintre metodele de constrângere, conform depozițiilor foștilor ofițeri de Securitate, a fost bătaia la tălpi și palme. Arestatul era legat de mâini și de picioare, iar pe sub legături era trecut un drug de fier. Atârnat de acesta, cel anchetat era bătut cu o curea, până la leșin - procedura era numită, cu cinism, de către anchetatori rotisor. Inventivitatea torționarilor nu avea uneori limite, iar cel torturat nu rezista mijloacelor folosite. Aurel Florian, un fost militant social-democrat15, relatează chinurile prin care a trecut
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cu bastonul, pentru că era prea moale, ci cu picioare de scaun. Sau le plăcea să-ți prindă degetele la ușă, până curgea sângele de sub unghiiă 18 Doi dintre muncitorii arestați au decedat la scurtă vreme după eliberare, iar majoritatea celor anchetați atunci, deși erau tineri, suferă În prezent de boli grave de rinichi, stomac, ficat, din cauza leziunilor provocate prin violență de către securiști. Violența nu a fost doar apanajul regimului comunist. Ea a fost utilizată și după decembrie 1989, În cadrul instituțiilor polițienești
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
scopul internărilor: reeducarea). Comisia a făcut și propuneri ce vizau eliberarea la termen a celor internați, Încunoștințarea deținuților cu privire la termenele internării, precum și accelerarea verificării situației polițiștilor și agenților SSI „internați de câțiva ani de zile fără a fi fost Încă anchetați”. Se mai propunea Înființarea unei comisii medicale permanente care să constate starea de sănătate a internaților, cu Întocmirea unor fișe medicale individuale, scoaterea din lagărele de la Canal a bătrânilor și bolnavilor, organizarea unei bune asistențe medicale și repartizarea de medicamente
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
numărul de mineri adunați În Lupeni a crescut de la aproximativ 20.000 la 35-40.000. Prin intermediul purtătorului de cuvânt al minerilor a fost citită lista celor 22 de revendicări, ultimul punct cerând, intuitiv, ca „nici un grevist să nu fie arestat, anchetat sau persecutat În urma mitingului grevist de la Lupeni”1. Întâlnirea cu Ceaușescu a durat mai multe ore, timp În care acesta le-a promis minerilor rezolvarea revendicărilor, „intuind că singura soluție este să facă promisiuni pe care să nu le onoreze
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
cei arestați, primele maltratări au venit chiar din partea celor care Îi aduceau la sediul Miliției brașovene. Însă, dincolo de durerea fizică, acela care ajungea pe coridoarele instituției respective era marcat de atmosfera „de abator”, după cum remarcă unul dintre muncitori: anchetatori și anchetați ce urlă, unii pentru a intimida și ceilalți de durere. De aici, din această anticameră a torturii, Începea Întâlnirea injustă dintre protestatari și sistemul criticat; dar, după cum conchidea unul dintre participanți: „N-a fost anchetă. A fost un fel de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
continuă cu impactul pe care Îl aveau holurile Miliției (unde deja se maltrata sau era sugerată și intuibilă tortura) asupra arestaților. În timpul anchetei, tehnicile de intimidare folosite de anchetatori au fost sistematice. Încercarea era, după cum reiese din analiza mărturiilor celor anchetați, de a-i demonstra arestatului că nu se mai află Într-un spațiu al normalității, că a ajuns Într-un loc În care totul este posibil și În care propria lui ființă e „o cantitate neglijabilă” (după cum afirmă unul dintre
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aici de-a face cu o reiterare a omnipotenței sistemului comunist, care ajunsese să-și aroge, În fantasmele conducătorilor, drept de viață și de moarte asupra cetățenilor săi. De cele mai multe ori se Încerca, În acest algoritm al fragilizării psihice a anchetatului, intimidarea Încă de la primul contact cu anchetatorul. Atât la Brașov, cât și la București, anchetatorii Își demonstrează puterea cu care sunt Învestiți prin gesturi diverse: unul „Își arată mușchii”, altul scoate pistolul și-l pune pe masă, altul bate tacticos
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pentru a da declarația dorită. Mizând pe același efect, alți anchetatori, de exemplu, Își Încep dialogul cu cel pe care Îl au În față descriind toate schingiuirile la care pot apela pentru a-l constrânge să vorbească, dar solicitând colaborarea anchetatului, pentru a nu fi nevoiți să le folosească. Acest joc de-a „anchetatorul bun, anchetatorul rău” este sesizat de mai multe ori În mărturiile brașovenilor. Situația În care un anchetator Îl lasă pe interogat să se uite peste fotografiile făcute
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
loviturile, dar mai ales cele la palmă făceau din scrierea declarațiilor un calvar. Declarațiile ce nu conveneau erau rupte, ajungându-se chiar la situația absurdă În care acestea erau rupte fără a mai fi citite. În momentul În care cel anchetat se afla la limita puterilor și accepta să scrie declarația după bunul plac al anchetatorului, i se cerea să recunoască și ceea ce nu făcuse. În același fel, muncitorii au fost nevoiți să transforme realitatea, prin declarațiile lor, fiind obligați, treptat
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
somnului. Deținuții erau luați la anchetă după ce se ordona stingerea și - cum altfel? - erau aduși Înapoi În celulă dimineața, Înainte de a se ordona trezirea. Pentru că În timpul zilei nu aveau voie să stea decât În picioare sau pe marginea patului, cei anchetați nu au mai putut dormi zile Întregi, devenind din ce În ce mai tensionați și mai doritori de a face compromisuri. Unul dintre cei care au trecut printr-un asemenea calvar consideră chiar că, pentru el, „lipsa somnului a fost singurul instrument de tortură
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ca urmare a zvonului că s-ar putea să fie lichidați pe drum, În momentul În care vehiculul s-a oprit, mulți dintre cei arestați au Început să cedeze psihic și să plângă. Puterea anchetatorului, care dispunea total de cei anchetați, se făcea Însă simțită foarte intens asupra corpurilor acestora. Bătăile deveniseră deseori atât de regizate, Încât una dintre victime presupune chiar că securiștii ar fi Încercat să facă niște experimente, „să Înțeleagă și ei ce văd prin filme”9. Unii
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
am mai spus, eu eram plutonier angajat la direcția anchete; și-n calitatea asta stăteam într-un birou care era perete-n perete cu biroul anchetatorului; cînd ancheta era gata, anchetatorul mă suna, eu mă duceam să-l iau pe anchetat pe bandit, chiabur, burghez... ce era el (ceilalți încep să bată cu pumnii în masă, apoi cu picioarele-n podea; zgomotul produs îl făcea pe plutonier să ridice glasul, pînă la urlet) Îi puneam ochelarii orbi, îl luam de braț
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]