693,117 matches
-
cîteva luni în urmă, „Radu Stanca. Profil spiritualˮ, semnată împreună cu Marin Diaconu. Antonia Bodea a vorbit despre lucrarea în șase părți (Evocări, Interpretări, Radu Stanca în reportaje, Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolitˮ a lui Radu Stanca, Anexe și Note), punând accentul pe dragostea dintre poetul baladist, dramaturgul, teatrologul, eseistul rafinat, actorul și regizorul ingenios R. Stanca și soția sa Dorina (Doti), a cărei misiune în ultimii ani constă în menținerea vie a memoriei lui. În alocuțiunea sa
LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ, LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1477639491.html [Corola-blog/BlogPost/379382_a_380711]
-
noiembrie Botoșani 2004, care au transformat orașul natal al istoricului într-o capitală culturală demnă de amintirea marelui înaintaș.'' Muzeograful mai sus-amintit reprezintă persoana de contact desemnată de instituție pe adresa de internet. Rezultatele acestei corespondențe se pot consulta în anexele lucrării de față. Muzeu memorial Nicolae Iorga de la Vălenii de Munte este considerat ca și clădire monument istoric și de arhitectură laică populară din secolul al XVIII-lea, el fiind proprietatea unui boier local, Bellu. Nicolae Iorga a achiziționat casa
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
am întâlnit nenumărați profesioniști care s-au înscris într-un partid cu cele mai bune intenții, însă după câteva ședințe au renunțat să mai „piardă vremea”. Într-o situație similară sunt organizațiile de tineret ale partidelor, care funcționează ca o anexă a partidului sau nu funcționează deloc. Acum vreo 14 ani, m-am dus alături de prietenul meu din copilărie și ne-am înscris în Partidul Național Liberal (PNL). Eram încă în liceu, iar PNL era pentru noi partidul Brătienilor din cărțile
Elefantul democrației românești by https://republica.ro/elefantul-democratiei-romanesti-modelul-fsn-vs-partidul-2-0 [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
Mare”, Strada Jean Steriadi, nr. 19/A, București, Sector 3, cod. 32495. Țel. 0744/643033 - Pr. Paroh Goga Daniel; 031/8059200 - Oficiul Parohial; 0758/062420 - Pr. Coslujitor Suiugan Marius Ștefan, Fax: 021/3452155. Email: goga dan@yahoo.com; www.bisericasfantulantonie.ro Anexă - Referințe bio - bibliografice precum și reflectarea/mediatizarea în presa/massmedia 1. Ioan Bușagă - http://ziarullumina.ro/procesiune-de-traditie-in-parohia-sfantul-antonie-cel-mare--titan-4833.html - 29.09.2011/10.06.2015 2. Ioan Bușagă - http://ziarullumina.ro/seri-duhovnicesti-in-parohia-sfantul-cuvios-antonie-cel-mare-titan-din-capitala-101595.html - 13.05.2015/10.06.2015 3. http://basilica
BISERICA “SFÂNTUL ANTONIE CEL MARE” TITAN – BUCUREŞTI – SCURTĂ PREZENTARE (MICROMONOGRAFIE) de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434088054.html [Corola-blog/BlogPost/348584_a_349913]
-
continuat să existe, fiind puternică în zonele rurale. Deși nu există date despre membrii mișcării, se estimează că aceștia ar atinge 500.000de membri. Oastea Domnului a fost reactivată după anul 1989. În anii comunismului, Biserica Ortodoxă Română devine o „anexă” a partidului-stat, cu toate că o anumită autonomie a continuat să subziste. O tendință de reînnoire a Ortodoxiei române se constată abia în anii din urmă, după Revoluția din anul 1989. La cumpăna secolelor XX-XXI, raporturile dintre Biserica Ortodoxă Română și mediul
PARTEA A III A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_iii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361489_a_362818]
-
cu înregistrarea dialogului purtat la Cluj-Napoca în 1997 cu distinsa ei prietenă, ca doar mai târziu pelicula să se metamorfozeze în imagine livrescă, desigur cu mult mai cuprinzătoare și valoroasă. Toate aceste adevăruri sunt întărite de materialul documentar cuprins în „Anexele” volumului, în care îi regăsim însetați de cunoaștere și de adevărata poezie pe câțiva temerari ai timpului nostru, care caută „Pașii poetului” prin periplul runic ce i-a fost hărăzit, unde Anca Sîrghie îndeplinește rolul magic al „nuielușii de alun
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
recunoașterii valorilor neamului românesc prin Arta-transformării PP-EFB*, am redactat eseul de mai jos, scris în 2007 și publicat în 2008 pe site poezie.ro și galeriadeartă.ro. Cu mici adăugiri la textul din 2007, la care am inclus și două Anexe, îl public acum în premieră pe revista Confluențe literare, la 140 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. * * * Despre genialul sculptor, un lucru vreau să spun încă de la început: că, prin opera lui, începând cu Sărutul din 1907 și cu
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
acum acelor artiști căutători de forme noi că nimeni n-ar trebui să deschidă o formă a materiei, decât numai atunci când a primit revelația acelui “spațiu curbat” care poate fi legat de o nouă stare a materiei vii**. (detalii la Anexa 2) “Sculptura ar trebui să înceapă doar acolo unde sfârșește materia. Numai acolo spiritul poate tăia în materie, măsura propriei ființe”. Această învățătură a lui Brâncuși mi-a fost de mare folos în căutările mele dintru-început. Eu însumi am desenat
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
creatoare. Rămâne marilor artiști de pretutindeni, care iubesc fără măsură lumea aceasta, să ridice tot mai sus Marea Lespede care apăsa tot mai greu peste umanitatea noastră politică, economică, cultuală, culturală și nu în ultimul rând ecologică. Sculptor Constantin Sandu-Milea * * * ANEXA 1 Transcriu mai jos un fragment din Jurnal de atelier, publicat pe blog în articolul “O nouă Cupolă pentru omenire”, un proiect care face parte din vrianta mea de templu solar, la care i-am păstrat denumirea dată de Brâncuși
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea bibliotecă, cu atelierele, cu sinodiconul ( sala de reuniuni ), cu arhondaricul ( casă de oaspeți ), cu bolnița ( spitalul ), cu chiliile, cu marea cisterna subterană, cu trapeza ( sala de mese ), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, " Prezenta monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei " - după cum spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tănase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Locul_duhovnicesc_al_romanilor_din_sfantul_munte_athos_schitul_prodromu.html [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
frumoase, din editura Kriterion, care încă mai miroseau a cerneală de tipar, inspirând temeritatea și seriozitatea germanilor, care cultivau chiar și în spatele Cortinei de Fier cultul lucrului bine făcut și al meseriei ca brățară de aur. Cu note de subsol, anexe, fotografii de epocă și explicații istorice bine documentate, e genul de carte din ce în ce mai rar în peisajul literaturii contemporane care se grăbește să privească lumea prin ecranul calculatorului, uitând adesea că farmecul unei lucrări solide, tipărite pe hârtie tăiată pe lung
COŞMAR ÎN BALCANI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1468594493.html [Corola-blog/BlogPost/370725_a_372054]
-
ce îmi trebuie să știu asta? Întrebarea aceasta este refrenul periculos prin care educația riscă a deveni privilegiul celor preveniți (și care, probabil, vor părăsi barca sistemului public în momentul în care programele vor deveni rizibile). Omul nu este doar anexa unui stomac ce trebuie umplut, ca să triem informația școlară în funcție de ce îl poate ajuta să aibă un salariu mai bun. Dacă elevii noștri vor fi sudori, au nevoie doar de elemente de metalurgie? Dacă vor fi taximetriști, doar de șoferie
Am citit jurnalele acestor elevi și mi-am dat seama că, uneori, copiii noștri nu vor decât să ni se ia curentul by https://republica.ro/am-citit-jurnalele-acestor-elevi-si-mi-am-dat-seama-ca-uneori-copiii-nostri-nu-vor-decat-sa-ni-se-ia-curentul [Corola-blog/BlogPost/338658_a_339987]
-
un premiu internațional de design, în 2008 a făcut la Sinaia o altă cafenea, pe care ulterior a vândut-o, iar în 2011 a deschis la București un alt Old Nick Pub. „Aveam un spațiu lângă Old Nick Pub, o anexă, voiam să fac ceva cu el, aveam nevoie de un concept inovator. După ce am făcut câteva deplasări în străinătate, am discutat cu câțiva prieteni și cu furnizorul de cafea, s-a creionat ideea de preț fix. Ne-am hotărât să
Omul din spatele fenomenului „5 to go” sau cum să schimbi fața orașului cu o cafea și un zâmbet. GENERAȚIA B by https://republica.ro/omul-din-spatele-fenomenului-z5-to-go-sau-cum-sa-schimbi-fata-orasului-cu-o-cafea-si-un-zambet-generatia [Corola-blog/BlogPost/338417_a_339746]
-
el uneori. Tiberius bănuise în primii ani de domnie că în Senat avea dușmani care doreau să-l înlăture de la putere, iar perfidul Seiano speculase abil această obsesie a împăratului și făcuse, încet, încet, din acest for, prin diverse mașinațiuni, anexa sa politică, explicându-i împăratului necesitatea absolută a acestui lucru, și liniștindu-l astfel pe Tiberius într-o oarecare măsură, asigurându-l că nu are de ce să se teamă, însă după ce Seiano fusese înlăturat, vechea sa obsesie revenise și doar
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1413056730.html [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
corpuri de clădire pentru pelerini." S-au înălțat de atunci, de când s-au zis acestea, zidurile arhitectonice a unei biserici ce va fi cea mai impunătoare clădire din complex, actualmente în construcție, și cea mai falnica pentru distanțe foarte mari. Anexele construite în stil asemănător, chiar identice, cu parter, cu terase, arcade și coloane având stilul bizantin. În aceste anexe s-au construit și adaptat sisteme de încălzire și iluminat pentru mănăstire printr-o mică eoliană și panouri solare. Peșteră Din spatele
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
biserici ce va fi cea mai impunătoare clădire din complex, actualmente în construcție, și cea mai falnica pentru distanțe foarte mari. Anexele construite în stil asemănător, chiar identice, cu parter, cu terase, arcade și coloane având stilul bizantin. În aceste anexe s-au construit și adaptat sisteme de încălzire și iluminat pentru mănăstire printr-o mică eoliană și panouri solare. Peșteră Din spatele mănăstirii începe a derula la vale o cărare largă și ușor înclinată spre est. De aci se văd rocile
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Un_colt_de_rai_manastirea_sf_valerian_mihoc_1362132865.html [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
de Silistra până la Yilanlîk, la sud de Mangalia, erau reunite României (frontiera actuală). De asemenea, la art. 46 se preciza că “Atât insulele formând Delta Dunării, cât și Insula Șerpilor și sandjacul Tulcei sunt adăugate României” (art. 45 si 46, Anexa 1). În primul război mondial, în anul 1917, nava de război germană Breslau a bombardat Insula Șerpilor, distrugând farul britanic (care a fost reconstruit de România în anul 1922). Din păcate, în anul 1948 insula fost luată cu forța de către
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MĂRII NEGRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1420058227.html [Corola-blog/BlogPost/359970_a_361299]
-
realizată cu acest prilej; 2013 - Lansează filmul documentar al acestor manifestări, cu deviza; „DUREREA EXISTENȚEI CELOR DOUĂ STATE S-O TRANSFORMĂM ÎN BUCURIA DE A TRĂI ÎNTR-O SINGURĂ PATRIE, CU O SINGURĂ LIMBĂ ȘI O SINGURĂ CULTURĂ”; 2015 - Lanseaza „Anexe nedorite, obligatorii la viața noastră de odinioară și, uneori, greu de evitat chiar în cea prezentă, adică ceea ce ni se alătură prin ochiul celor ce ne urmăresc” și a apărut la editura Rawex Coms
Plecarea spre veşnicie a lui Corneliu Leu înseamnă un gol imens în spiritualitatea românească by http://uzp.org.ro/plecarea-spre-vesnicie-a-lui-corneliu-leu-inseamna-un-gol-imens-in-spiritualitatea-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92772_a_94064]
-
etc. - constata că școala dispune de un spațiu de școlarizare corespunzător și propice procesului școlar format din 12 săli de clasă, 2 laboratoare (fizică-chmie și biologie), o sală de sport, o bibliotecă, spații aferente activității de conducere și secretariat, spații anexe pentru arhivă, încăpere de depozitare a materialelor de curățenie, întreținere, obiecte de inventar și materiale didactice, etc. Instalația electrică, instalațiile sanitare cu apă curentă sunt funcționale și bine întreținute, laboratoarele de specialitate au o bază materială corespunzătoare, toate satisfăcând necesitățile
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxiii_.html [Corola-blog/BlogPost/356408_a_357737]
-
Tocmai în acest ludic stilistic constă încercuirea lirică a stilului Dan Iancu. Este o matematică poetică în structura versului aici, dar o matematică a sensurilor din geometria în spațiu care ține și durează, care absolvă în virtuozitatea scrierii. Metafora cu anexele sale, stilistica în atașament, limbajul poetic în conexare estetică, iată structurarea originală a versurilor lui Dan Iancu și astfel erosul tinde spre perfecțiune onirică: ”mai ascunde-te între așternuturile/ mirosind a dragoste/ încă/ să mă visezi/ că sunt/ și că
DESPRE ÎNŢELES de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1433079666.html [Corola-blog/BlogPost/377815_a_379144]
-
fi proiectat filmul "Sunete Mute" (video loop) montaj al artistului Ștefan Bandalac din arhiva de filme pusă la dispoziție de Societatea de Cultură Dimitrie Gusti. 23-27 mai 2012, zilnic între 10.00-18.00 Spațiul Platformă (Calea Moșilor 62-28, în cadrul MNAC Anexă, etajul 1) Intrarea liberă.
Pădurea de sunete by http://www.zilesinopti.ro/articole/2599/padurea-de-sunete [Corola-blog/BlogPost/99404_a_100696]
-
l-ați cunoscut pe tata, el care era un om sobru, aproape taciturn, să se comporte așa...): “E unul lîngă statuia din centru, stă pe jos și construiește castele din nisip ud, apoi așează peste ele, peste toate turnurile și anexele o cîrpă, o lasă puțin, apoi scoate un chibrit și îi dă foc; cîrpa, puțin udă, începe să ardă, sfîrîie întreaga construcție din toate încheieturile, e formidabil, trebuie neapărat să te duci să vezi, nici nu e departe de aici
ACELE VERI MINUNATE de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 by http://confluente.ro/dragos_niculescu_1487080618.html [Corola-blog/BlogPost/383063_a_384392]
-
Național. Castelul Pogány din Retezat/Hunedoara, unul dintre puținele edificii baroce din Transilvania aflate încă în bună stare de conservare și funcționare, și-a câștigat notorietatea nu doar datorită plasării sale lângă Parcul Național Retezat, dar și datorită istoriei artistice anexe a familiei nobiliare Pogány - parte a elitei transilvănene din secolul XIX. Un nume celebru desprins din această familie este cel al pictoriței Margit Pogány, modelul și iubita lui Constantin Brâncuși. „Domnișoara Pogány” este una dintre cele mai celebre opere ale
Castelul Pogány din Retezat, eliminat din lista de priorități a Ministerului Culturii! by http://uzp.org.ro/fara-sa-insist-prea-mult-asupra-temeiurilor-deontologice-care-stau-la-baza-ideii-ca-jurnalistul-este-la-randul-lui-un-creator-voi-expune-propria-argumentatie-generata-de-propria-experienta-ziaristu/ [Corola-blog/BlogPost/92475_a_93767]
-
Maramureș se ține pe umeri având o mânecă în față. Încălțămintea Maramureș: opincile din pile de vită cu obiele țesute din lână albă vor fi înlocuite de cizmele negre (uneori și roșii) cu toc și cu ornamente la călcai(ținte) Anexe, podoabe: Un rol aparte în ținutele femeilor aveau bijuteriile și accesoriile vestimentare. Datorită calităților materialelor din care au fost confecționate unele din acestea pot fi analizate pe viu, deoarece sînt păstrate în colecțiile muzeelor lumii. Podoabele și obiectele din metal
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
care vii în contact, impunătoare și pe trei nivele, socotită cândva baraca în care se aflau apartamentele și birourile administrației închisorii, ascultă din nou ceremonios expunerea regulamentului de vizitator, de data asta pe cel privind spațiul propriu-zis al închisorii și anexele acesteia, vizitarea vecinătăților: farul de pe insulă, clădirea celulelor, curtea închisorii, turnul de apă, atelierele meșteșugărești concentrate în două clădiri una lângă alta și unde se producea de la șaibe și cuie până la ornamente casnice, aparate de radio și acumulatori, capela ce
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]