143 matches
-
de comandouri de debarasare în gropi comune, ci mult mai mult faptul că nu putuse să ridice o piatră funerară pentru nici unul dintre cadavrele adunate-n mormane. Frații silezieni erau iubitori de literatură. Știau să recite epigrame de-ale lui Angelus Silesius și să le cioplească în piatră în chip de inscripție: „Fii, omule, esențial, căci lumea asta când dispare, hazardul va muri și el, esența însă nu dispare.“ Așa am ajuns să lucrez ca ucenic la firma Göbel. Dificultățile nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căprui? Delores făcu o serie de gesturi: duse mâinile la piept și apoi la față, ca și cum ar fi jucat într-un vechi film de groază și s-ar fi apărat de vampiri. — Piei, Satană! Simte puterea Bisericii Pătrimii, a Templului Angelus și a surorii Aimee Semple McPherson! Eu nu voi mai răspunde la nici o întrebare până nu te vei prezenta cu un tribut bănesc adecvat. Piei sau riscă să putrezești în iad! Buzz își întoarse buzunarele pe dos, ca să arate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
lipsa de talent, a fost distrus. Coleman a încercat să se înroleze în armată la două luni după Pearl Harbor. A căzut la examenul fizic din cauza unor probleme cu genunchii și a unui colon spastic. A distribuit invitații pentru Templul Angelus, a strâns destul de mulți bani ca să-și cumpere un nou saxofon alto și și-a petrecut ore întregi exersând game și improvizații care îi sunau bine doar lui. Delores nu-l lăsa să repete acasă, așa că s-a dus cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
XIII-lea, în epoca genezei națiunilor medievale europene, au căpătat contur stereotipurile despre germanii certăreți, rău intenționați și necuviincioși în timpul chefurilor, francezii instruiți, muieratici și aroganți, englezii bețivi și sperjuri, de unde expresia perfidia Anglica și jocul de cuvinte - Anglus non angelus est. Aceste stereotipuri vor însoți timp de secole popoarele europene (G. Kristo, op. cit., p. 58-64 și urm.). • Ibidem, p. 64-65. orice popor al lumii, mai ales că sunt „numeroși ca firele de nisip pe malul mării și ca picăturile de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
83): "Vreau, de asemenea, să readuc în memorie o figură a Vechiului Testament potrivită pentru acest scop". 3 Imaginea istoricului că excursionist mergând pe jos înapoi este inspirată în parte de descrierea lui Walter Benjamin a acuarelei lui Paul Klee, "Angelus Novus", în teza lui Benjamin "Despre conceptual de istorie", finalizată la sfârșitul lunii aprilie sau mai 1940, cu patru luni înainte de moartea sa. El scrie: "Acesta este modul în care trebuie să arate îngerul istoriei. Fața lui este întoarsă spre
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
esențiale ale democrației: libertatea și proprietatea. SCRIERI: Lenevind într-un ochi, București, 1990; Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T., București, 1999; Prejudecăți literare. Opțiuni comode în receptarea literaturii române, București, 1999; Întoarcere în Bucureștiul interbelic, București, 2003. Traduceri: Angelus Silesius, Cherubinicher Wandersmann-Călătorul heruvimic, postfața trad., București, 1999; Maurice Nadeau, Să fie binecuvântați, București, 2002. Repere bibliografice: Tania Radu, „Lenevind într-un ochi”, LAI, 1991, 8; Alex. Ștefănescu, Studiu savant, joc literar și poem critic, RL, 1999, 12; Costache Olăreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
critic, RL, 1999, 12; Costache Olăreanu, „Alfabetul doamnelor”, ALA, 1999, 456; Paul Cernat, Meniu de cărți-desert, „Vineri”, 1999, 6; Dan C. Mihăilescu, Din istoricul femeii la români, „22”, 1999, 31; Victoria Luță, Eleganță și rigoare, OC, 2000, 1; Vlad Alexandrescu, Angelus Silesius, „Călătorul heruvimic”, OC, 2000, 5; Svetlana Cârstean, „Dacă n-ar exista critica, literatura și-ar pierde umbra” (interviu cu Ioana Pârvulescu), OC, 2001, 74-75; Vitalie Ciobanu, Valsul pe eșafod, Chișinău, 2001, 182-190; Bucur, Poeți optzeciști, 164-166; Lefter, Scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto la Sensul creației. Respingînd orice margini, libertatea aceasta nu se lasă conținută nici măcar de limitele transcendenței, se revarsă dincolo de ele, se dăruiește torențial ființelor capabile să o primească. Pentru Eckhart
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lingvistică a "dracului" românesc, pe care V. Pârvan l-a derivat din toți "idolii și demonii păgâni" combătuți de creștinismul în ascensiune. Din secolul al III-lea, a început să se generalizeze și sensul creștin al termenului înger, din latinul angelus, la care au contribuit nu numai concepțiile creștine, ci și influențele orientale și cele greco-romane. Însușirea unor acte, gesturi și lexeme creștine a fost facilitată de realități similare din cultele păgâne din Moesia Inferior și Dacia. O dată cu ascensiunea treptată a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
popular, oltar), sfânta masă, antimisul, clopotul (slavon), toaca (italian). Sărbătorile (latinul "servatoria") sunt latine, în general, dar Crăciunul provine din creationem și (sau) calationem, păresimi (Paștile), Învierea, Înălțarea, dar Rusaliile (slav), sfinții (slav), iar colindele sunt latine, de la calendar, îngerii (angelus)-latin, dascăl și călugăr (grecesc), Bobotează, Bunavestire ș.a. 55 Acestea sunt considerațiile lui Iorga, dar aspectul acesta este mai complex și mai bogat în același timp. Caracterul latin al creștinismului antic (daco-roman) este ilustrat și de terminologia folosită, care exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
originilor creștinismului nostru. Noțiunile de temelie ale creștinismului sunt redate, în limba română, prin cuvinte de origine latină. Acești termeni fundamentali sunt (îi reluăm parțial): Dumnezeu (dominus deus), creștin (christianus), cruce (crux), lege-credință (lex), biserică (basilica), a boteza (baptisare), înger (angelus), sânt (sanctus), păgân (paganus), a cumineca (comunicare), rugăciune (rogatio), sărbătoare (dies servatoria), mormânt (monumentum), Crăciun (creatio, calatione), Paști (Paschae). Cel mai însemnat cuvânt al terminologiei creștine latine este numele Paștilor, sărbătoarea fundamentală a noii credințe. Acest cuvânt derivat din forma
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
acela care știe să facă din dușman prieten” (J.J. Rousseau). Dar, „Erou e și cel care-și dă viața pentru o cauză nedreaptă, În care crede” (N. Steinhardt) - „nedreaptă” pentru ceilalți, dreaptă Însă pentru el. * „Te schimbi În ceea ce iubești.” (Angelus Selezius) Totuși, nu Întotdeauna, existînd și situația contrară: „Omori ce iubești” (Oscar Wilde) - adică ce iubești ai vrea să-ți aparțină numai ție... * „Secretul sporește prin sine valoarea lucrului tăinuit.” (Plutarh) La fel, și „tăcerea” sporește enigma asupra celui care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
III. 1368 V. http://dexonline.ro/definiție/r%C4%83st%C4%83lm%C4%83ci, consulté le 9 avril 2011. 1369 V. http://dexonline.ro/definiție/toaca, consulté le 2 juin 2011. 1370 V. http://www.linternaute.com/dictionnaire/fr/definition/angelus/, consulté le 2 marș 2011. 1371 Paul Miclău, " Avant-propos du traducteur (La transposition de la poésie de Lucian Blaga en français) ", în Lucian Blaga, volume bilingue, Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 118-119. 1372
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Mediu și-a restrâns sensul, denumind mai ales lichide care se găseau în corpurile organismelor vii (cf. umoare). Cuvinte din greacă Cuvintele care provin din greacă, la originea îndepărtată, sunt numeroase. Multe dintre ele au pătruns mai întâi în latină (angelus, blasphemare, bracchium, cannabis, castanea, charta, corona, marmor, pascha etc.), și, de acolo, s-au transmis limbilor romanice și altor limbi europene. Alambic are, la originea sa îndepărtată, cuvântul grecesc ámbix, care denumea un vas folosit la distilare. Araba a împrumutat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mulți asemenea îngeri; ei apar menționați prima dată în Biblie în cartea I: în Paradis, aceștia încearcă să-i împiedice pe Adam și Eva să mănânce din pomul vieții. Înger este un cuvânt moștenit de toate limbile romanice din lat. angelus. În latină, cuvântul este împrumut din greaca bisericească, ángellos, al cărui sens general de „trimis“ s-a restrâns la ideea de „trimis ceresc“; se pare că este un calc, copiere a sensului ebr. malakh „înger“ și „mesager“, care însemna încă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
braț“, charta „foaie de papirus; scriere, operă“ > rom. carte „scrisoare“, chorda „coardă (la un instrument muzical)“, corona „coroană“, marmor „marmură“, petra „piatră“), altele sunt împrumuturi populare târzii: cuvinte uzuale (masticare „a mesteca“, tumba „mormânt“), numeroși termeni creștini și iudeo creștini (angelus „înger“, blasphemare „a blestema“, pascha „paște“, sabbatum „sabat“), nume de plante (cannabis „cânepă“, castanea „castană“, cerasea „cireașă“), nume de animale (ballaena „balenă“), termeni tehnici (spatha „spată (la războiul de țesut); sabie“, stuppa „stupă“), nume de recipiente (ampulla „sticluță“ < amp(h
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
primul sens al fr. soupe. Cuvintele panromanice, care pun în evidență unitatea limbilor romanice, au și ele o viață destul de interesantă. În marea lor majoritate, acești termeni existau în latina clasică; alții, în schimb, apar numai în texte latinești târzii: angelus „înger“, camisia „cămașă“, carrus „car“, masticare „a mesteca“, mensurare „a măsura“, minare „a mâna“, taliare „a tăia“, titio „tăciune“ etc. Anumiți termeni nu apar nici măcar în textele târzii, ei au fost reconstruiți comparându-se reflexele lor din limbile romanice; aceștia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din vechea greacă În aceeași situație cu împrumuturile din substrat sunt și cuvintele din vechea greacă. Am arătat deja că multe dintre acestea au pătruns în latină și apoi, prin latină, s-au transmis tuturor limbilor romanice ca elemente latinești (angelus, bracchium). Există însă cuvinte vechi grecești care s-au păstrat numai în aria orientală a Romaniei. Acestea au pătruns, pe cale orală, în latină dunăreană și s-au transmis numai românei. Ele vor constitui conținutul unui volum aparte. Iată câteva: broatec
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]