919 matches
-
tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este refractară la tratament simptomatic. Posibilitățile terapeutice sunt reprezentate de: - tratamentul endovascular (fig. 5.49-5.51); - tratamentul chirurugical
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
insuficiența renală, ocluzie carotidiană controlaterală, necesitatea unei intervenții chirurgicale cardiace < 6 săptămâni) sau condițiilor locale (radioterapie sau intervenții chirurgicale anterioare la nivelul gâtului, paralizie de nerv laringean controlateral, traheostomă, leziuni inaccesibile chirurgical, restenozare post-endarterectomie, leziuni severe bilaterale) [15]. Sub control angiografic se puncționează artera femurală și se plasează distal de leziune un filtru de protecție. Cu ajutorul unui balonaș se predilată artera carotidă. Se introduce stentul și apoi cu ajutorul unui balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se puncționează artera femurală și se plasează distal de leziune un filtru de protecție. Cu ajutorul unui balonaș se predilată artera carotidă. Se introduce stentul și apoi cu ajutorul unui balon cu dimensiuni mai mari se efectuează o postdilatare intra-stent. Se controlează angiografic permeabilitatea arterei (fig. 5.62). Printre complicațiile stenting-ului carotidian se numără: - Complicații neurologice: infarctul cerebral, crizele epileptice, hemoragia intracerebrală și sindromul de hiperperfuzie cerebrală. - Complicații cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, IMA, disecție de carotidă (< 1%), vasospasm (10-15%), restenozare. - Complicații legate de instrumentar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Revascularization Endarterectomy versus Stent Trial), ICSS (încă în desfășurare) [19-24]. În prezent, după analiza acestor studii, American Heart Association Guidelines recomandă [7]: - endarterectomie la pacienții simptomatici cu stenoză > 70% evidențiată prin metode neinvazive (clasă I, nivel A) sau > 50% evidențiată angiografic (clasă I, nivel B) sau ca alternativă: stenting vascular la aceeași pacienți, dacă se apreciază un risc de morbiditate și mortalitate periprocedurală < 6% (clasa I, nivel B); - endarterectomie la pacienții asimptomatici cu stenoză > 70%, dacă se apreciază un risc mic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
măsură) pe extrapolarea datelor obținute de la alte grupuri de pacienți, cum ar fi vârstnicii, diabeticii, hipertensivii sau hiperlipidemicii [Goldsmith [i Covic et al., 2001]. Prevalența bolii arteriale coronariene la pacientul renal Prevalența stenozelor semnificative (peste 50%) ale arterelor epicardice determinată angiografic depinde, firește, de populația la care aceasta este studiată. Datele variază de la o prevalență de 24% în populația hemodializată tânără, non-diabetică, evaluată în vederea transplantului renal [Kramer et al., 1998] și până la 85% la pacienții peste 45 de ani, cu diabet
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienții uremici. într-un studiu relativ recent [Gradaus et al., 2001], 26 de pacienți au fost examinați prin coronaroangiografie la un interval de 30 - 15 luni. Angiografia inițială a arătat BAC (stenoză peste 50%) la 59% dintre pacienți. Utilizând tehnici angiografice cantitative, s-au identificat 45 de segmente coronariene prezentând progresia leziunilor, definită ca o reducere adițională a lumenului cu peste 15% între examinările seriate; progresia leziunilor coronariene a fost demonstrată la 17 dintre cele 45 de segmente examinate, iar leziuni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
nu s-a constatat o diferență semnificativă în ceea ce privește sexul, vârsta, durata dializei, factorii de risc cardiovascular, fracțiile lipidice sau nivelurile fibrinogenului între grupul cu progresie/BAC de novo și grupul stabil din punctul de vedere al leziunilor ATS coronariene. Studiile angiografice sunt cele mai precise din punctul de vedere al cuantificării bolii arterelor coronariene, dar în practică nu sunt efectuate de rutină la totalitatea pacienților uremici. De aceea, considerăm deosebit de relevante datele furnizate de către excelentul trial clinic prospectiv efectuat pe o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
exactitate prezența și severitatea bolii arterelor coronare în populația generală; aceasta reprezintă investigația decisivă care oferă informațiile cele mai exacte pentru ghidarea deciziei terapeutice, știut fiind faptul că supraviețuirea pacien]ilor non-renali este direct proporțională cu severitatea leziunilor ischemice determinate angiografic [Mark et al., 1994]. Prognosticul leziunilor coronariene decelate angiografic este mai puțin caracterizat la pacienții uremici, astfel că există mai puține date concludente pe care să se bazeze deciziile terapeutice. Din motive de suprasolicitare, costuri, morbiditate crescută și de incertitudini
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
generală; aceasta reprezintă investigația decisivă care oferă informațiile cele mai exacte pentru ghidarea deciziei terapeutice, știut fiind faptul că supraviețuirea pacien]ilor non-renali este direct proporțională cu severitatea leziunilor ischemice determinate angiografic [Mark et al., 1994]. Prognosticul leziunilor coronariene decelate angiografic este mai puțin caracterizat la pacienții uremici, astfel că există mai puține date concludente pe care să se bazeze deciziile terapeutice. Din motive de suprasolicitare, costuri, morbiditate crescută și de incertitudini legate de managementul pacienților asimptomatici, sunt foarte rare clinicile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ridicate de restenozare nu sunt bine înțelese. Trebuie luați în considerare factori multipli: proporția ridicată a pacienților uremici cu boala arterelor coronariene care prezintă diabet zaharat, rata ridicată a restenozării la diabetici fiind bine cunoscută; hiperfibrinogenemia pacienților prezentând restenozare vizibilă angiografic și/ sau niveluri ridicate ale fibrinogenului în comparație cu subiecții non-uremici fără restenozare; diametrul lumenului mai redus în vasele afectate, cel mai probabil datorită unei hiperplazii a mediei și intimei vasculare; rezultate mai puțin satisfăcătoare ale procedurii din cauza existenței calcificărilor coronariene extensive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
vezi studiul AVERT) ar fi relevante pentru pacienții uremici. Un studiu al lui Manske și col. publicat în 1992 constată că pacienții cu diabet zaharat insulinodependent (DZID) evaluați în vederea transplantului renal și care prezintă boala arterelor coronariene semnificativă la examinarea angiografică au o supraviețuire la doi ani de mai puțin de 50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
50%. Din cauza faptului că majoritatea acestor pacienți sunt asimptomatici, managementul lor este controversat. Investigatorii s-au întrebat dacă procedurile de revascularizare coronariană ar reduce incidența anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice fiind atipice sau absente, iar ecocardiografic se constată o fracție de ejecție de peste 35%. Dintre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor cardiace în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
tuberculină etc. vor orienta diagnosticul. * chist pulmonar hidatic dar examenul radiologic pulmonar atent (aspect de semilună aerică), ecografia toracică, care va obiectiva o formațiune lichidiană și imunfluorescența elucidează diagnosticul. * sechestrația pulmonară este o malformație bronhopulmonară demonstrată prin examene tomodensitometrice și angiografice. * cancerul bronho-pulmonar excavat se poate diagnostica prin examen bronhoscopic, cu biopsie și examen histopatologic (v. Fig. 11). * micozele bronhopulmonare se deosebesc de abcesele pulmonare cu bacterii aerob-anaerobe, pe seama examenului de laborator al sputei, cu cultivare pe medii speciale, pentru punerea
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
Deși abordul chirurgical este licit, în majoritatea cazurilor cu afectare uni- sau bivasculară, se preferă APTL. În cazul afectării trivasculare, aplicarea scorului SYNTAX i a scorului de risc Mayo Clinic orientează abordarea terapeutică. Scorul Syntax constituie o metodă de evaluare angiografică a bolii coronariene (imaginat de prof. Patrick Serruys din Olanda) și reprezintă suma punctelor atribuite fiecărei leziuni identificate în arborele coronarian (caracterizat prin prezența de 16 segmente, conform clasificării AHA) ce determină stenoze peste 50% în artere cu diametru peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
pacientul pe dispozitiv de asistare ventriculară în vederea transplantului cardiac de urgență (20). 21.3.4.1. Ruptura miocardică Ruptura miocardică constituie o urgență majoră care pune în pericol viața pacientului prin instalarea șocului cardiogen, cu tamponadă cardiacă, obiectivată ecocardiografic și angiografic. În cazul unei rupturi progresive de dimensiuni mai mici, sângele extravazat se acumulează în cavitatea pericardică, cu tamponadă progresivă. Plaga este placată de reacția inflamatorie și depuneri de fibrină și formarea unui pseudoanevrism. Mortalitatea postoperatorie este ridicată, dar prognosticul depinde
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
repetată în caz de reluare în evoluție, spre deosebire de iradierea externă cu fotoni. Pentru a evita toxicitatea generată de migrarea extrahepatică a radioizotopului, este necesară o prealabilă evaluare a șunturilor hepato-pulmonare (scintigrafie cu macroagregate de albumina marcate cu Technețiu 99), respectiv angiografică a eventualelor anastomoze între artera hepatică și artera gastroduodenală sau gastrică stângă. Rezultate spectaculoase, dar izolate [27] au fost raportate pe 40 de pacienți coreeni cu CHC incipient (< 3 cm) care au refuzat sau au fost contraindicați pentru chirurgie și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
dinamice [2]. Rezonanța magnetică rămâne metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza de conducere nervoasă (VCN) se efectuează pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
din pacienți. Anomaliile EKG sunt frecvent constatate în pectus excavatum și par a fi datorate deplasării și comprimării cavităților cardiace. Cel mai frecvent sunt descrise tulburările de conducere (blocuri) și aritmiile, bine evidențiate de studiile Holter pe 24 ore. Studiile angiografice au arătat modificări în poziția cordului, cu amprentarea peretelui anterior al ventricului drept și torsionarea inimii spre stânga. Angiografiile radioizotopice au arătat că post-operator volumele diastolice în ventriculul drept și stâng sunt mult crescute ca și volumul bătaie. Studiile ecocardiografice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
dinamice [2]. Rezonanța magnetică rămâne metoda de ales în evaluarea compresiei nervoase: evidențiază plexul brahial și raporturile cu structurile vecine [2]. RM descrie o eventuală hernie de disc cervicală. Pentru sindromul de apertură toracică superioară cu manifestări vasculare diagnosticul este angiografic sau prin rezonanță magnetică. Arteriografia selectivă efectuată cu brațul în poziție neutră și în abducție diagnostichează compresia arterială. Flebografia va fi efectuată cu membrul superior în adducție; aceasta va arăta prezența trombozei. Viteza de conducere nervoasă (VCN) se efectuează pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92099_a_92594]
-
apară la nivelul peritoneului, ficatului, plămânului sau mediastinului, peretelui abdominal sau cicatricilor post-operatorii [20]. Metastazele hepatice, exceptând invazia tumorală directă, constituie M1 (stadiu IVB [19] (fig. 224). Un protocol RM complet, care include secvențele de colangiopancreatografie-RM (CPRM) și secvențe 3D angiografice postcontrast, în timp arterial și portal, au sensibilitate de 100% și specificitate de 87% în aprecierea invaziei vasculare și a ductelor biliare. Sensibilitatea și specificitatea în ceea ce privește invazia parenchimului hepatic sunt de 67% și, respectiv 89% [6]. Numeroase studii au demonstrat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
trunchiul celiac și mezenterica superioară (fig. 230). Mai poate exista inconstant o arcadă verticală intrapancreatică (Evrard), care unește intraparenchimal arcadele pancreatico-duodenale superioare cu cele inferioare [1]. Variantele anatomice sunt multiple, de aceea pentru siguranța unei chirurgii majore este indicată documentarea angiografică preoperatorie. Irigația corpului și a cozii pancreasului are origine variabilă, fie din trunchiul celiac, fie din artera hepatică comună, fie cel mai des din artera splenică. Uneori există ramuri recurente din hilul splinei, pentru coada pancreasului, fapt ce explică necroza
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92182_a_92677]
-
Anumite teritorii circulatorii (ficat, splină) au un timp „tardiv” (peste 120 de secunde) datorat „capturării” microbulelor la nivelul sistemului reticulo-histiocitar (SRH). În plus, investigația mai permite o evaluare a morfologiei vasculare ceea ce conduce la obținerea de informații asemănătoare cu cele angiografice. Investigarea CEUS are o rezoluție temporală mare, superioară explorărilor CT sau RMN. Investigația CEUS a ficatului beneficiază de două elemente importante: ficatul are o vascularizație complexă: de aport (arterială și venos portală, prima se identifică la aproximativ 10-30 de secunde
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Simona Ioanițescu () [Corola-publishinghouse/Science/92131_a_92626]
-
de calciu vizualizată tomografic este considerată ca un marker al unei leziuni aterosclerotice necalcificate mult mai extinse [Raggi et al., 2001]. Cuantificarea leziunilor calcifice prin CTEE se corelează foarte bine cu extensia leziunilor aterosclerotice evidențiate necroptic [Sangiorgi et al., 1998], angiografic [Mautner et al., 1994] și cu amploarea leziunilor ischemice determinate prin scintigrafia miocardică de perfuzie [Kajinami et al., 1995]. Extinderea leziunilor calcifice coronariene se corelează bine cu probabilitatea de boală a arterelor coronariene (BAC). Scorurile foarte reduse (sub 10) de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
examenului Doppler carotidian a tuturor pacienților propuși pentru by-pass aorto-coronarian (BAC), cel puțin a celor la care examenul clinic a decelat suflu carotidian. În cazul în care se decelează o stenoză semnificativă și pacientul este stabil hemodinamic, ea trebuie confirmată angiografic. Dacă pacientul este instabil hemodinamic si are indicație chirurgicală de urgență, stenoza carotidiană trebuie operată doar pe baza examenului Doppler. EAC trebuie efectuată înaintea BAC, respectiv a CEC, fie în aceeași ședință operatorie, fie în ședințe separate. Rezultatele celor două
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]