175 matches
-
o presiune analogică puternică: există în română sute de adjective, substantive și adverbe în -ant (vacant, șocant, izolant, vibrant, ignorant, frustant etc.), toate cu accentul pe finală (cf. Dicționar invers al limbii române, coord. Cecilia Căpățînă, 2007). Nu știu dacă anglicismul instant se va impune până la urmă în limba comună; deocamdată, termenul a pătruns și în limbajul presei, marcat de o anume distanță ironică: „Alimente care vă fac «instant» mai sănătoși" (Evenimentul zilei, 29.09.2008); „S-au găsit și înlocuitori
Instant by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6406_a_7731]
-
mișcările alternative ale anilor '80 au redescoperit o "expresie lingvistică autentică", opusă limbii de lemn. Din caracterizarea generală a argourilor sîrbe și croate, o diferență față de cele românești pare a fi mulțimea împrumuturilor turcești și germane; în vreme ce prezența masivă a anglicismelor familiare apare ca o caracteristică actuală a multor argouri tinerești europene. Și mai multe subiecte de meditație și de comparație oferă celălalt articol menționat, care descrie, cu date substanțiale, argoul din Budapesta. Argoul maghiar e atestat mai devreme decît cel
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
Rodica Zafiu Am prezentat săptămîna trecută dicționarul de anglicisme europene - Dictionary of European Anglicisms - apărut în 2001 sub coordonarea lui Manfred Görlach și în care sînt cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Anglicisms - apărut în 2001 sub coordonarea lui Manfred Görlach și în care sînt cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
au determinat accentuarea unor faze puriste și izolaționiste, atribuirea genului gramatical). Se observă cu ușurință că există trăsături și fenomene asemănătoare, care se repetă aproape în toate limbile luate în considerare: în primul rînd cele legate de distribuția stilistica a anglicismelor moderne - în registrele tehnic și colocvial. E aproape generală în momentul de față tendința de a păstra integritatea cuvintelor engleze, mai ales in scriere și - pe cît e posibil - în pronunție. Posibilitatea de a confrunta evoluții paralele demostreaza, de exemplu
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
uneori preferată lui miting). Diferențe mai mari de tratament apar desigur în morfologie, dar și aici există fenomene generale (de pildă, faptul că majoritatea împrumuturilor din engleză sînt substantive). E variabil și raportul dintre purism și toleranța (teamă față de "invazia" anglicismelor se manifestă pretutindeni, dar măsurile explicite de limitare a ei sînt foarte diferite că amploare, fiind de obicei determinate de tradiții locale). Mă opresc asupra unuia dintre aspectele pentru a caror descriere comparația între mai multe limbi mi se pare
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
Se produc astfel forme hibride, în care tendința de a păstra scrierea și pronunția din limba de origine intra în conflict cu necesitatea de a accepta regularitățile morfologice ale sistemului. Compararea secțiunilor din volum dedicate morfologiei substantivului da rezultate interesante: anglicismele primesc plurale noi în limbile cu flexiune - rusă, poloneză - sau în cele în care articolul hotărît este postpus - bulgară, română. Este evident că în română obligativitatea desinenței e legată de postpunerea articolului: articolul hotărît nu se poate adaugă, la plural
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
post care a deschis nișa de folclor" (capital.ro); "Renault-Nissan vrea să intre pe nișa automobilelor electrice" (Curierul Național, 13.05.2008); "Nișa Ťfemeiť, o pradă ușoară" (blog20.ro). În jargonul jurnalismului economic, nișa apare în contexte pitorești, alături de alte anglicisme, dar și de termeni populari - "Naiul și țambalul fac rating pe nișă" (capital.ro); "să spui că numai tu singur, consultantul de nișă, ești panaceul și tatăl (sau, după caz, mama) tuturor brandurilor" (iaa.ro). Formula cea mai folosită în
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
al unei trăinicii interioare impresionante. Mioara Avram știa tot, citise tot, își amintea tot: o mare putere de muncă se unea cu o curiozitate tinerească pentru cele mai diverse manifestări lingvistice ale prezentului - de la argou la limba de lemn, la anglicisme, la creațiile jurnalistice recente. Despre biblioteca sa mentală fabuloasă circulau multe povestioare ilustrative: într-adevăr, era suficient ca un tînăr cercetător să-și expună o idee, pentru a primi, din memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
tipări. Desigur, dacă am fi în fața unei posibilități de alegere, fiecăruia dintre verbe i s-ar putea aduce unele obiecții: a tipări e impropriu (nu se mai folosește tiparul), a imprima e polisemantic și deci ambiguu, a printa e un anglicism prea evident. Cu ce ar fi însă mai bun, în această competiție, a lista? Mi se pare cel mai puțin fericit din întreaga serie: e un cuvînt polisematic cu sens înșelător, în contrast cu etimologia transparentă, cu ideea de listă (dacă un
Listare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10434_a_11759]
-
standard. Dintre concurentele sale, cash este desigur unul de temut: e un cuvînt scurt, ușor de adaptat fonetic în română, cu uz adverbial sau de adjectiv invariabil; poziția îi e întărită de statutul său de termen internațional și de moda anglicismelor. Cuvîntul (care circula de mai multă vreme în română) a fost cuprins în noul DOOM (2005), cu indicație de pronunțare și cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
cu două intrări, ca adjectiv și adverb și ca substantiv neutru (ipostază mai rară, dar nu lipsită de atestări recente: "Până la urmă, cardul va învinge cash-ul și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește, pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
ale formulelor eufemistice sau de răspunsuri sarcastice - unele, nereproductibile - la întrebările-tip din interviurile de angajare: "Unde te vezi peste cinci ani?"). Între pseudo-termenii de specialitate ai acestei limbi se numără și verbele a focusa și a prioritiza. Despre primul, anglicism dublînd inutil pe a focaliza și care, oricum, poate fi întotdeauna tradus prin "a se centra", "a se concentra", "a-și fixa atenția" etc. am mai vorbit (România literară, 7, 2007), de altfel, nu e limitat doar la limbajul managerilor
"Limbaj corporatist" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8169_a_9494]
-
actuale au în vedere ceea ce textul nu spune explicit, dar pare să implice; ceea ce îi și dă ocazie autorului său să se declare rău înțeles. Ceea ce textul chiar spune mi se pare însă mai absurd chiar decît presupusa vînătoare a anglicismelor sau decât recomandarea traducerilor bufe. În primul său articol - bineînțeles, în cazul în care versiunea de care dispun e cea definitivă - se afirmă că "Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut
Proces-verbal de contravenție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14677_a_16002]
-
găsim în mod curent, folosit pentru pentru a-i desemna pe admiratorii vedetelor muzicale, dar și pe cei ai sportivilor și chiar ai politicienilor (tendința de lărgire a uzului substantivului fan, deja observată de Adriana Stoichițoiu într-un articol asupra anglicismelor din limbajul publicistic actual, nu contrazice de fapt sensul său de bază): "un singur fan fiind trimis la urgență" (Cotidianul 17, 1991, 1); "Eminem pregătește o altă surpriză fanilor săi" (atomic.ro/stiri); "R. N. s-a fotografiat cu cîțiva
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
bodyguarda (sic) dlui N. a fost tăiată de pe listă" (RL 2082, 1997, 3). Dintre formațiile cu -iță, s-au impus deja unele precum spicheriță (DEX 1975) sau barmaniță (DEX 1996); ultima e doar accidental substitută de un mult mai solemn anglicism ("lucrează ca bar-woman" - RL 848, 1993). în alte cazuri, concurența sufixelor se manifestă în existența a două derivate diferite de la aceeași bază: în acest caz, tendința derivatului în -iță este de a acumula conotații afective, ironice sau chiar ușor depreciative
"Fane" și "fănițe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16717_a_18042]
-
contemporane - sînt traduse sau adaptate direct din engleză, astfel încît preiau termenul scalp cu sensul englezesc - "pielea capului" -, fără a-și pune problema acceptării acestui sens în română. Asistăm așadar la situația (destul de frecventă în ultimii ani) în care un anglicism intrat în română prin intermediul francezei - și având astfel sensurile din franceză - este reîmprumutat direct din engleză, cu sensuri suplimentare. Procesul e firesc și inevitabil, pe măsură ce cunoașterea și influența francezei se reduc, în timp ce crește familiaritatea vorbitorilor cu limba engleză. Modificarea semantică
Scalpul și publicitatea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8758_a_10083]
-
al straturilor celor mai pitorești din limba populară și familiară a epocii lui Caragiale - al turcismelor și al grecismelor -, dar oferă și o serie de surprize: atrage atenția asupra ponderii și a importanței italienismelor, a prezenței directe sau indirecte a anglicismelor (care nu se reduc la five o'clock și high-life; autorul rezumă aici spectaculoasa sa explicație pentru checoc, din expresia a-i trage checocuri apilpisite, p. 254), a rusismelor (maladeț, mazu, muscal, niznai) și germanismelor (unele neașteptate: "Mițo, să mă
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
și cu piesele lui Caragiale). Într-un spot Altex (,Cuscrii"), care pune în scenă o tipică strigare de la nunta cu dar, comicul de situație (competiția socrilor) e completat de comicul de limbaj, mai ales de un exemplu de adaptare a anglicismelor: "pentru fată un laptop, că ea nu cară greutăți!". Forma laptóp, pronunțată conform scrierii, cu a și cu accentul pe silaba finală, amuză ca o deviere incultă, în contrast cu tendința actuală de a respecta pe cît posibil integritatea fonetică și grafică
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
Forma laptóp, pronunțată conform scrierii, cu a și cu accentul pe silaba finală, amuză ca o deviere incultă, în contrast cu tendința actuală de a respecta pe cît posibil integritatea fonetică și grafică a împrumuturilor; în același timp, ne sugerează că pătrunderea anglicismelor în mediile larg populare ar putea foarte bine avea ca efect, în timp, asemenea adaptări. Unele dintre reclamele actuale preiau parodic tema integrării europene, transpusă în taifasul cotidian, la o bere: "Mă gîndeam la normele europene astea..."; "După normele astea
Limbajul cotidian în publicitate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10200_a_11525]
-
regionale sunt povidlă (împrumut din ucraineană și poloneză) și pecmez (tot din turcă, ca atâtea alte dulciuri: peltea, șerbet etc.). Dintre celelalte cuvinte ale seriei, gem (pasta obținută din fructe fierte, cu adaos de zahăr) prezintă interes în măsura în care e un anglicism perfect intrat în limbă, adaptat fonetic și grafic cu mare rapiditate, pe care mulți vorbitori nu-l mai raportează la original (engl. jam). Micul Dicționar Academic îi indică drept primă atestare anul 1957 (Lexiconul Tehnic). Probabil că termenul a pătruns
Dulcețuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6139_a_7464]
-
Rodica Zafiu Nu știu dacă exprim un sentiment comun și tipic sau doar preferințe și antipatii personale, dar mărturisesc că fac parte din categoria celor pe care îi irită nu atît anglicismele pătrunse ca atare în română, oricît de neadaptate sau de numeroase ar fi ele, cît acelea care se insinuează în obiceiurile lingvistice existente, modificîndu-le prin calc, în mod aproape insesizabil, sensul (a aplica, promoție) și chiar ortografia (comfort). Introducerea unei
Dedicat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10742_a_12067]
-
materialele monitorizării sînt desigur și destule calcuri din rusă, mai ales în construcțiile prepoziționale ("la anul 2", "un interviu la tema..."; "în rezultatul unui fapt", "au luat cunoștință cu", "dateaza cu", "veți scoate la evidență"). Autorii monitorizărilor critică răspîndirea unor anglicisme (oportunitate, OK) sau a unor cuvinte și expresii familiare (baftă, se merită), pe care le atribuie unei influențe recente a modelor din România, sau le consideră convergente cu acestea. Sînt de altfel și unele corectări mai ciudate, poate simple neatenții
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
engleză este însă un fenomen contemporan de proporții, a cărui cunoaștere cîștigă mult printr-o abordare comparativă. Aceasta pare să fi fost ideea care a produs recent un foarte util instrument științific: un triptic solid, alcătuit dintr-un dicționar al anglicismelor europene, un volum de studii și unul de bibliografii - destinate să acopere fenomenul influenței limbii engleze în lexicul mai multor limbi europene contemporane. Cele trei volume au fost redactate sub coordonarea lui Manfred Görlach, profesor la Universitatea din Köln; centrul
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
forță, convergențe și mai ales de a evita generalizările pedante, ușor de contrazis de realitatea diversității limbilor. Pe de altă parte, în domeniul studiilor culturale, se manifestă un interes crescînd pentru Europa - determinat de evidente rațiuni politice internaționale. Pentru dicționarul anglicismelor au fost selectate 16 limbi europene: 4 germanice (islandeză, norvegiană, olandeză, germană), 4 slave (rusă, poloneză, croată, bulgară), 4 romanice (franceză, spaniolă, italiană, română) și 4 de alte origini (finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Simetria schemei se reflectă într-o grilă
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]