324 matches
-
despre profesia de speolog. Biologi, geologi și diferiți alți cercetători se ocupă de aspecte specifice, iar nespecialiștii de explorare la modul general. Această simbioză dedicată cunoașterii peșterilor a făcut ca termenul de speolog să fie atribuit ambelor categorii. În țările anglofone se preferă folosirea unor termeni distincți. În România, în trecut, se foloseau termenii de "speolog" și "speolog amator". Fiind o activitate solicitantă fizic și financiar, se practică mai intens în țările cu nivel de trai ridicat. Această diferențiere în distribuția
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
că americanul Thorstein Veblen sau germanul Norbert Elias. Cuvântul snob a intrat în limbajul curent în 1848, când a apărut vestită carte satirica "Cartea snobilor" a lui Thackeray, de fapt un compendiu al articolelor sale din revista satirica "Punch", echivalentul anglofon al "Moftului Român" la care colabora Ion Luca Caragiale. Cuvântul snob este de origine britanică, dar etimologia să este controversată. Marele "Oxford English Dictionary" scrie că "snab", cu "a", apare într-un document scoțian din 1781, însemnând atunci « ucenic cizmar
Snob () [Corola-website/Science/316404_a_317733]
-
întorc de la cursuri și până seara târziu, nu fac altceva decât să gâfâie și să se agite, totul agrementat cu icnete scurte, de șoarece prins în capcană și înjurături cu dominantă fuck off. Am aflat că sunt din Toronto, din partea anglofonă a Canadei. Au fețe de imbecili perfecți, priviri goale și apoase de fotbaliști, părul lung și ondulat, caschete de baseball cu cozorocul mare trase adânc pe cap. Oare le va trece vreodată? În Elveția, multe din româncele, moldovencele, bulgăroaicele și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
explozive, care altfel ar trebui făcute. Conform aceleiași logici, engleza a devenit limba oficială a Indiei, fiindcă era singura limbă vorbită de un număr mare de oameni care nu aparținea exclusiv nici unei comunități tradiționale. Ea aparținea, Într-adevăr, elitei intelectuale anglofone a Indiei, aceasta fiind extrem de privilegiată atunci când „dialectul” său a devenit limbă națională. Statele Unite și Australia, care nu au avut de depășit un trecut urban, au creat capitale planificate ce reprezintă o viziune a progresului și ordinii și care, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Ivanov, dar este o variantă caldă. După aceea, polonezii m-au întrebat dacă am ales acest actor ca să-l facem simpatic pe Crulic. Voi realiza și o versiune engleză, pentru că la acest film se pierde mult citind subtitrarea. În țările anglofone nu există cultura subtitrării. S-ar putea folosi un actor cu accent regional, să zicem scoțian, cu un tip de umor adaptat prin traducere. Cred că, astfel, audiența filmului va crește. Cum a colaborat la Crulic regizorul Anca Damian cu
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
studii despre problematica abordată nu s-au găsit nici în cele trei țări aflate sub investigație. Rezultatele au arătat că situația socio-economică nu a reprezentat un factor major în comportamentele sedentare sau active ale tinerilor aceasta spre deosebire de studiile din țările anglofone care sugerează că statutul socio-economic mai ridicat poate fi asociat cu numărul de ore mai mare în care se urmăresc programele la televizor (Gorely et al., 2004). Ipoteza noastră, prin urmare, a fost respinsă. Cu toate acestea, în studiul de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
CRIP, 127-129. [125] ZUGUN, PETRU [Sub titlul comun: Concursul de admitere în facultățile de limba si literatura română] Proba de limba română (sesiunea iulie 1977)] Iași, LLR, 4,nr.1, 1978, 41-43. 1979 [1] ALBU, MIHAELA, Predarea diatezelor la studenții anglofoni, PredLRSS, 2, 153-160. [2] ALBU, MIHAELA; DEACONESCU, ION; LOHON, OCTAVIAN, Considerații privind locul și rolul textului literar artistic în manualul de limba română pentru studenții străini, în: PredLRSS, 3, p. 5-10. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Elemente ale limbii române vechi vorbite
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
clasele primare, în Rev. de ped., an 31, nr. 5, mai 1982, p. 34-36. [210] PETICĂ, MARIA, Implicații didactice ale stilisticii lingvistice, Catedra, 3, 1982, 142—155. [211] PETRE, DAN, Confuzii posibile în folosirea pronumelui personal în acuzativ de către studenții anglofoni, LM, p. 180-183. [212] PETRI, OVIDIU, [La rubrica : Cultivarea limbii române în școală] Să scriem și să vorbim corect, Tribuna, 26, nr. 42, 1982, 6. [213] POALELUNGI, GH., [La rubrica :Ancheta Revistei noastre. Sub titlul comun: Locul limbii și literaturii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
nr. 845]. [35] CINCU. GEORGETA, Limba română în școală, Publicitate, oct. 1986, 4, în Ateneu, 2 și nr. 10, 1986. [36] CIOBANU, GEORGETA, Locul anglicismelor intr-un dicționar elementar de tehnică modernă, LLD, 914. [37] CIOBANU, GEORGETA, Recomandări adresate studenților anglofoni în însușirea corectă a pronunțării unor cuvinte românești, DMod [1], 1986, 133-137. [38] CIOMPEC, GEORGETA; DOMINTE, CONSTANTIN; FORĂSCU, NARCISA; GUȚU-ROMALO, VALERIA; VASILIU, EMANUEL, Limba română contemporană. Fonetica. Fonologia. Morfologia. (Sub coordonarea acad. Ion Coteanu). Ediție revizuită și adăugită, București, EDP
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
discuțiile privind orientările științifice și instrumentele conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine tranșată de acesta din urmă9, chestiunea privind domeniul de extindere al paradigmei utilitariste poate fi pusă la infinit. Un curent "formalist" (în terminologia inaugurată de Polanyi
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interculturală și reconstrucția psihologiei Cunoscînd o afirmare considerabilă în ultimii ani, psihologia interculturală se situează la confluența a două mari tradiții științifice, care îngemănează și două maniere distincte de descifrare a fenomenelor psihosociale: lectura francofonă (Ethnopsychologie; Psychologie interculturelle), precum și cea anglofonă (Cross Cultural Psychology), și articulează deopotrivă tensiunea, dar și complementaritatea interpretativ-experimental promovată de cele două școli tradiționale. Un reper teoretic important al actualității, care constituie și o sinteză asupra mizelor și angajamentelor disciplinei, îl reprezintă cartea lui Michael Cole, Cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
articole de specialitate, furnizată de American Psychological Association în format electronic așa-numitul Psychological Abstract -, oferă la ultima sa actualizare (2010) următoarea pondere a citărilor din punctul de vedere al originii naționale a autorilor: 89% dintre studii sînt din spațiul anglofon (78% din SUA, 8% Marea Britanie, 2% Canada), "restul lumii" ocupînd un spațiu simbolic de puțin peste 10% (cu o pondere semnificativă a citărilor din Olanda, 3%, care și ea, deși europeană, are o școală influentă de psihologie socială formată pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
experimentele comparative Japonia SUA-Australia, realizate de către Yamagishi (1988), Rawwas, Al Khatib și Vitell (2004) sau Xiao-Ping și Shu (2005), în care subiecții asiatici optau pentru o strategie individuală mai angajantă în condiția activității derulate împreună cu colectivul de muncă, spre deosebire de cei anglofoni, care lucrau mai bine în condiția singulară sau aceea a identificabilității muncii lor în grup. Matsui și colaboratorii (1987) au evidențiat o tendință similară pe eșantionul japonez studiat, fiecare persoană dintr-un grup de studenți angajați într-o sarcină aditivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dincolo de viziunea limitativă a unor analiști politici, înglobînd o perspectivă mai largă a antropologiei sociale, care construiește granițe simbolice culturale la limita dintre familii de atitudini și valori distincte împărtășite de către comunitățile care le asumă, distribuit în zece clustere societale (anglofone, est-europene, vest-europene, eșantionul african de culoare, eșantionul african "alb", cel francofon ș.a.m.d.). Distribuția acestor arii culturale este redată în tabelul 6: Pe baza instrumentelor dezvoltate, alăturînd o perspectivă etică unei lecturi emice a realităților organizaționale, au rezultat nouă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Exemple de limbi a posteriori sînt: interlingua (bazată pe patru limbi bază: engleză, franceza, spaniolă și italiană și două limbi de control: germană și rusă), esperanto (cu unele elemente a priori), limbile ficționale (tip Tolkien sau Războiul stelelor). În mediul anglofon se utilizează denumiri precum conlang (termen general care desemnează o limbă artificială), artlang (creație personală ficționala), auxlang (limba auxiliara mondială, tip esperanto) și modlang (< engl. Model Language, limba simplificată tip basic english). Există o lungă lista de limbi artificiale și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
De aici originea expresiei It isn't cricket sau It's just not cricket, cu sensul "nu e corect, nu e cinstit, nu e drept" care se folosește (azi, ceva mai rar) în contexte situaționale non-sportive. Avem speranța că cititorul anglofon va ști că expresia (as) merry as a cricket nu are nici o legătură cu jocul de crichet ci... cu fabula lui La Fontaine La cigale et la fourmi (Greierele și furnica: La cigale ayant chanté / Tout l'été, / Se trouva
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
teritorial. Acest lucru este perfect explicabil, în ciuda omogenității etno confesionale, prin faptul că o mare parte din frontierele interstatale din spațiul arab sunt moștenite din perioada administrației coloniale și despart, nu neapărat areale locuite de aceeași etnie ca în Africa anglofonă și francofonă, ci spații de veche folosință sau stăpânire ale unor puternice familii locale (emiri, șeici). Invocând tot felul de asemenea motivații istorice, circumscrise registrului hegemoniilor tribale ancestrale, autoritățile noilor state arabe independente au încercat, direct sau voalat, ridicarea diverselor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
telos) al statului / 15 Capitolul ÎI. Enigmă Principelui / 37 Capitolul III. Datarea Principelui: începuturi și încheieri / 71 Capitolul IV. "Exilul" imaginat al lui Machiavelli: o nouă lumină asupra faimoasei scrisori către Vettori / 93 Capitolul V. Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona / 159 Capitolul VI. Clientelismul și statul florentin în secolul al XV-lea. Cazul Pistoia / 185 Capitolul VII. Patronajul familiei de' Medici în dominionul florentin / 211 Capitolul VIII. Cetățeanul umanist că guvernator provincial: Giannozzo Manetti / 231 Capitolul IX. Comisarul și statul
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
le Saige, de Douai à Rome, Notre-Dame-Lorette, Venise et autres saints lieux, H.-R. Duthilloeul (ed.), Douai, D'Aubers, 1851. Viti, Paolo, "Michelozzi, Niccolò", în Dizionario Biografico degli Italiani, 74 (2010), pp. 264-267. Capitolul V Republicanism și Renaștere în istoriografia anglofona* În zilele noastre, istoricii Renașterii italiene din Statele Unite ale Americii acorda o atenție din ce in ce mai redusă temei care a constituit pentru o lungă perioadă de timp o preocupare principala a activității lor. Deși soarta "vieții civice", așa cum s-a dezvoltat în
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și interpretând lucrarea că opera tipică pentru umanismul florentin, Baron și Gilbert l-au situat pe Machiavelli în republicanismul clasic 15. Datorită influenței exercitate de operele lor la sfârșitul anilor '60 se poate afirma că Machiavelli, cel puțin în spațiul anglofon, a fost mai deplin reabilitat decât oricând înainte, de acum fostul consilier al diavolului fiind, de fapt, privit ca un apostol al virtuții republicane. Baron, care lucra la bibliotecă Newberry din Chicago în anii '50 și '60, din ce in ce mai absorbit de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și neobișnuită influență, chiar dacă indirectă, pe care un grup de istorici ai Renașterii au avut-o asupra cercetării istorice contemporane din Statele Unite 41. * * * Între timp, în istoriografia Renașterii, după deschiderile realizate de Baron și Gilbert și o dezvoltare a studiilor anglofone asupra republicanismului în anii '70, majoritatea istoricilor s-au dedicat voluntar tradiției republicane în aspectele sale cele mai variate, evitând în același timp multe dintre cele mai importante aspectele istorice și metodologice. Și aici am în vedere îndeosebi "validitatea" uneia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ed appunti, tratti da documenti, sulla vită politică di Neri Capponi, ivi, XX, 1909, pp. 15-31, 33-56. Molho, Anthony, "Cosimo de' Medici: "Pater Patriae" or "Padrino"?", în Stanford Italian Review, I, 1979, pp. 5-33. ---, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16. ---, "L'amministrazione del debito pubblico a Firenze nel quindicesimo secolo", în I Ceti dirigenți nella Toscana del secolo XV, Firenze, Papafava, 1987, pp. 191-207. ---, "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
drept rezultat decât o sporire a atenției acordate acestor texte adesea puternice și frecvent subestimate. Progresia de la interesul pentru "individ" la interesul pentru "familie" în studiile literare curente ale cărților cu înregistrări de familie le este fără îndoială familiară istoricilor anglofoni și francofoni, care au observant ei înșiși o diminuare a interesului pentru conceptul de individualism renascentist și o explozie a cercetărilor consacrate formelor comune de activitate, fie în familie, fie în vecinătate sau în confrerii. De fapt, cea mai mare
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
când și-a pierdut slujba, în 1512. * Publicat inițial că "The Republican Idea", în James Hankins (ed.), Renaissance Civic Humanism: Reappraisals and Reflections, Cambridge, Cambridge University Press, 2000, pp. 14-29. Publicat în traducere italiană că "Repubblicanismo e Renascimento (nella storigrafia anglofona del secondo Novecento)", Archivio storico italiano, 161 (2003), pp. 343-363. Publicat în traducere rusă în Dialog șo vremenem: almanakh intellektualnoi istorii, 14 (2005), pp. 223-242. 1 A se vedea, de exemplu: E. Muir, "The Italian Renaissance în America", American Historical
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1987. 2 G. Brucker, "The Structure of Patrician Society în Renaissance Florența", în Colloquium, I, 1964, pp. 2-11. 3 S. Bertelli, "Potere e mediazione", în Archivio storico italiano, CXLIV, 1986, pp. 5-15; A. Molho, "Îl patronato a Firenze nella storiografia anglofona", în Ricerche storiche, XV, 1985, pp. 5-16; Id., "Patronage and the State în Early Modern Italy", în Klientelsysteme, pp. 233-242. 4 D. Herlihy, Medieval and Renaissance Pistoia: The Social History of an Italian Town, 1200-1430, Yale University Press, New Haven
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]