2,942 matches
-
din 17 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului pictor: Mihai Olteanu Într-o albă remușcare se ascund copacii firii Peste-un ochi din fiecare rătăcesc fin trandafirii Cei uscați în vineția, aburoasa și geroasa iernătate Presărați în suflet tandru și-n angoase siderate Din a griului părere se mai naște-o transparență Ce-și rezeamă-a fricii fiere, ce-și muțește-o penitență Dar a vălului albire ce ascunde-n frig frumosul Îmi renaște-o garofire de pădure ce pătrunde-n foc
IARNA PĂDURII de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1450380383.html [Corola-blog/BlogPost/366346_a_367675]
-
vijelii Și ne pândesc, pe după colt, primejdii, Dar... mai găsim puterea să zâmbim Și-n noi seninătate găzduim. Când prin noroi ne-a terfelit furtuna Și cu nimicul ne-a făcut totuna, Din mâl... am încoltit și am crescut Și-angoasele, pe toate, le-am pierdut. Când în genunchi și când plutind prin nori, Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori, Cu umilință-n dinți mușcând țărâna, Atingem ... Citește mai mult DUALITATESe plimbă veșnic moartea printre noi,Viața ne este plină
GHEORGHIȚA DURLAN by http://confluente.ro/articole/gheorghi%C8%9Ba_durlan/canal [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
mereu gândul, că taina cărții este legată de „ideea de tezaur și stă sub pază”, adică, sub protecția scriitorului, într-o oarecare măsură iar „din punct de vedere analitic s-ar putea spune, că mărturisirea unei taine eliberează sufletul de angoase” (Jean Chavalier/Alain Gheerbrant - Dicționarul de Simboluri). Dar, când este vorba de ... „taina scrisului”? Scriitorul are un loc al său, în care creația se desăvârșește, o „încăpere” secretă, ca și cea a alchimistului. E spațiul imaginarului, „cel mereu viu al
TAINA SCRISULUI (32) – UN PRIVILEGIU AL SCRIITORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_taina_scrisului_32_elisabeta_iosif_1345745653.html [Corola-blog/BlogPost/355143_a_356472]
-
tu, care pronunți cuvîntul căcat, citîndu-l pe Dumnezeul neamurilor, care s-a cutremurat cînd a văzut ce-a ieșit din legile lui armonioase, înțelese de bipezii cu instincte reptiliene ca pe niște legi de hîrtie, pe care le spulberă vîntul angoaselor?! Thomas era barbarul lăuntric, precum credința cu ideile și filososfia ei morală, era apărătorul patriei, sclavul refuzat la tîrg, nu vrem o așa sălbăticiune în ograda noastră în care cresc zece curcani, nouă găini care fac ouă, în prezent fulguite
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_15_18_ioan_lila_1329443732.html [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
luneca pe valurile filosofiei de circumstanță, se adîncea în promiscuitatea blestemelor ancestrale, se ridica dincolo de ispita ce ne prăbușește în neputință, sonda misterul de nepătruns al credinței în viața de apoi și nu putea să-și explice din ce cauză angoasele noastre cele de toate zilele devin legendele Olimpului cu trecerea vremii, oamenii nu s-au schimbat de mii de ani, sînt tot mai înspăimîntător de reduși în gîndire și, cu toate astea, tot oamenii, dacă o fi adăvărat, descoperă galaxii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
vijelii Și ne pândesc, pe după colt, primejdii, Dar... mai găsim puterea să zâmbim Și-n noi seninătate găzduim. Când prin noroi ne-a terfelit furtuna Și cu nimicul ne-a făcut totuna, Din mâl... am încoltit și am crescut Și-angoasele, pe toate, le-am pierdut. Când în genunchi și când plutind prin nori, Trecând prin noaptea neagră, sau prin zori, Cu umilință-n dinți mușcând țărâna, Atingem deseori... stele cu mâna. Referință Bibliografică: DUALITATE / Gheorghița Durlan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DUALITATE de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1431032810.html [Corola-blog/BlogPost/369820_a_371149]
-
Poezia” Gheorghe Neagu (după gustul meu) găsesc urcușuri și coborâșuri, amplitudini paroxistice. Și așa se cuvine să înfruntăm „suiș - coborâșul sisific”, al creației literare. Prin libertate de scriere, necenzurată de critici baroni, conți, sărmani histrioni festiști. Pusă, această eliberare de angoasă, de frustrare și de „amintiri vorbitoare”, în competiție cu cartea citită la gura inimii de lectori anonimi, vom ști împlinită trinitatea :genul, geniul, cartea. Și câtă religiozitate - trudnicie, Doamne, are crucificarea noastră în cuvinte rare, flămânde, însetate, pârâcioase, bârfitoare...estetice
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
materiale... sau bani Costă durere, răbdare, visuri și lacrimi Contează doar ceea ce găndim ,simțim și ne face umani! Vom fi fericiți dăruind vorbe frumoase Vom fi fericiți cand viața ne-o vom lumina Vom fi fericiți fiind mai buni, fără angoase Vom fi fericiți cănd știm să trăim clipa și să iubim făr-a mai trăda! Referință Bibliografică: FRÂNTURI DE SUFLET / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2285, Anul VII, 03 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mariana Stoica
FRÂNTURI DE SUFLET de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1491250156.html [Corola-blog/BlogPost/358791_a_360120]
-
-i pe spectatori!), de la “coloana sonoră” bulversantă și de la toate elementele vizual-auditive de o materialitate atât de palpabila încât îți dau frisoane, îți fac pielea de găină, te fac să salți de pe fotoliul de spectator, iti strâng inima în menghina angoaselor cu aură extinctiva... până la rinocerizarea chiar a textului piesei, prag atât de insolit încât nici macar Eugen Ionescu - poate unicul dramaturg din lume în fața căruia nu au existat bariere - nu l-a intuit, nu l-a visat și, desigur, nu avea
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
siderale. Ei dau viață scenica unei lumi alienate și alienante, în care pasul de la incertitudinea difuza, apoi din ce in ce mai grea (lespede de piatră de greutatea Everestului, desi misterioasă, incredibilă, stropita cu vermorelul vagului), pasul spre frică dezarmanta, spre spaimă galactica și angoasa devastatoare, dezumanizanta, să fie la fel de urieșesc și strivitor că acela al turmei de rinoceri care iau în stăpânire totul, demolează nu doar zidurile instituțiilor/ edificiilor intrate în tradiție, ci întregul sistem de valori clădit de omenire de-a lungul mileniilor
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
poate fi întâlnită ea, în oralitatea lui Platon sau Aristotel; însă scopul lucrării în sine, ne spune Gilson, reprezintă fixarea atenției cititorului pe marginea predicației teologale ale acestei epoci - fără de care, încercarea de a înțelege filozofia medievală, va sfârși în angoasă și neliniști metafizice. Dacă reușește sau nu să-și îndeplinească țelul, rămâne de văzut. Volumul de față propune o liberă incursiune pe marginea filozofiei Parinților Bisericești latini și greci, cititorul făcând cunoștință cu nume ca: Sfântul Iustin Martirul și Filozoful
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 by http://confluente.ro/Filozofia_in_evul_mediu_catalin_varga_1328116150.html [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
nu e nici simplu dar nici încriptat în formule cu mesaj abscons. Ca stil, scrierea sa este bogată în subtilități semantice, mai ales cu caracter filosofic existențialist, spre care autoarea are o aplecare specială. Teme și noțiuni ca: existența, neantul, angoasa, aventura, frica de ceva, uneori metafizic, Jertfa (de seară), metafora din titlul romanului, revin ca niște motive permanente în țesătura creației sale, nu pentru a da culoare, ci pentru a ajuta la deslușirea încurcatelor probleme ale existenței umane actuale. Alături de
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1429172967.html [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
Metaforele amplasate acolo unde cere textul și gustul pentru vibrația societății, dar mai ales pentru concret, fac ca etapele acestei poezii să aibă convergență spre un punct comun: înțelegerea și definirea „Fabricii de filozofi”, a genezei vinovăției statului, pândită de angoase, dar și protejată de tandra și lucida natură, a ființei însetată de lumea mitică, „Odă lui Zeus”, dar și ancorată în lumea iarăși mitică a cotidianului „În România, astăzi”. În filozofia poeziilor lui Alensis De Nobilis, timpul, spațiul și cotidianul
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1447320431.html [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
nici să păstreze un bărbat.Când îl cunoscuse pe Emanuel, nu se gândise la o poveste de iubire, și, deși ar fi vrut să trăiască această iluzie cu voluptate discretă, neconsumată de propriile sale contradicții interioare, cu duioșie și fără angoasele obișnuite, Bernardina simțise că ei nu sunt coautori la efemer și temporalitate, ci că trăiau aceea vibrașie ănaltă care aprindea sângele, izbea închipuirea, trezea sufletul și mișca printr-o forță miraculoasă, întreg Universul. Ce urmase apoi apoi?Ca la o
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1424006069.html [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
violență efervescenta la o lentoare atavica. Alternanta asta provoacă, încet-încet, o tensiune care o sa sfârșească prin a vă sări la gât că un câine turbat”. Le Figaro scrie că „o Europa nebună clocotește în acest debut foarte promițător”. „Câini provoacă angoasa, cu tot ce are ea mai primitiv, și - de altfel - totul în film e primitiv, incepand cu personajele, care par conduse doar de propriile impulsuri. Dar, pentru a produce impresia asta, sunt necesare o mare măiestrie și cunoașterea perfectă a
Filmul „Câini”, elogiat în marile publicații din Franța „Noua senzație a cinema-ului românesc” by http://www.zilesinopti.ro/articole/13751/filmul-caini-elogiat-in-marile-publicatii-din-franta-noua-senzatie-a-cinema-ului-romanesc [Corola-blog/BlogPost/100246_a_101538]
-
pictură ceea ce se numește un expresionist. Ca și maeștrii cărora le este atribuit de cunoscători și de critica de specialitate, e preocupat să redea sentimente, senzații subiective, să exploreze, dacă pot zice așa, suferințele umane, cu interes deosebit pentru ilustrarea angoaselor, a stărilor exacerbate, ultratensionate. Potrivit conținutului artei sale, picturile se autodefinesc și printr-o spectaculozitate cromatică, printr-o estetică șocantă, prin culori stridente, contrastante, printr-o amețitoare folosire a liniilor frânte sau curbe, lucru ce incumbă un ritm discontinuu imaginii
CAP.4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434867499.html [Corola-blog/BlogPost/379700_a_381029]
-
ca element al genezei, al regenerării și al învierii, al metamorfozei, al nemuririi, dar și al distrugerii, ca element transcendental, determină o profundă meditație a peregrinării prin această existență, inducând stări euforice, visul „tinereții veșnice”, dar, în același timp, și angoase cauzate de forțele obscure ale adâncului și, mai mult decât atât, apa este locul de trecere către tărâmul morților (râul Styx). Încercând a surprinde fermenții ascunși ai semnificațiilor din proza d-nei Mirela-Ioana Borchin, gândurile au venit ca o avalanșă, din
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
latură a naturii este respinsă: „Nu mi-au plăcut ploaia, ceața, bruma, vântul. Răcelile de sezon. Strănutul stradal. Tusea”. (Mai e mult până-n decembrie?). Cum să-ți placă aceste fenomene, care adâncesc suferința, tristețea, induc o stare de disconfort, de angoasă, de descompunere!? În acest spațiu-timp (iluzoriu, de altfel), se petrec toate evenimentele unei existențe (efemere, din păcate, sau nu). Unele dau sens și culoare vieții: nașterea unui copil, botezul, nunta, împlinirea profesională: „Am ajuns, la liceu, pe mâna Profesorului Mihai
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
care produce acea stare,determină cel mai adesea starea edenică,sau,pur și simplu,edenul ca expresie a poeticului. Trăind intens,poetul plonjează în sine, își creează imaginea unui mit și astfel triumfă asupra naturii sale.Analizând conceptul kierkegaardian de angoasă,regăsesc un mod de reafirmare a eului artistic ca loc al construcției mitului edenic, al cărui sens duce la perfecționarea lăuntrică.Forma sub care acesta este conceput devine expresia echilibrului regăsit.Edenul e reprezentat de psihologie sau,mai exact,de
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_poetic_european_al_secolului_xx.html [Corola-blog/BlogPost/369271_a_370600]
-
coborând peste om îl umple de o pace transcendentă ... Prin liniile ei, cupola traduce mișcarea coborâtoare a iubirii dumnezeiești; sfericitatea ei reunește pe toți oamenii în Synaxa, în trupul lui Iisus Hristos. Sub cupolă noi ne simțim protejați, scăpați de angoasa pascaliană a spațiilor infinite".17 Dumnezeu, Care ne privește și ne îmbrățișează din cupolă, este deasupra tuturor, dar le cuprinde pe toate și se află între noi cu iubire personală: „Este aproape de toate, este prezent tainic pe Sfânta Masă, și
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_misterul_liturgic_si_sfanta_euharistie_.html [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
caldă,mângâietoare, Cântecul întinde pe valuri lucii mreje Ești muza ce-ai făcut poeții să viseze Pe- a dimineții zorii vii de adamant! Șlefuit din roua de-albastru elegant. Cu-a vremii valuri.. cântul tu-l chemi, Și n-ai angoase,de cine să te temi? Pălește Lira constelația cu patru stele Când ochii dulci de ondină scriu pastele! Albastră-ți este a zării mărginire , Ești strălucire, nu ești plăsmuire? Să cânte harfa ,lira,alăuta să vibreze, Vântul să stea-n
MUZA POEȚILOR de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1495565567.html [Corola-blog/BlogPost/340472_a_341801]
-
Dina, publicat în Ediția nr. 2306 din 24 aprilie 2017. De câțiva ani buni, în vocabularul românesc se află în vogă doi termeni - europenizare și globalizare -, definind noțiuni mai mult sau puțin înțelese, dar care, pentru unii dintre noi, provoacă angoase și devin întrebări la care nu putem răspunde. Cu nonșalanța cu care ne-a obișnuit și constatând cu amărăciune că, în acest context, noi, românii, „suntem acceptați undeva la marginea Uniunii Europene” și că suntem „moangele și mongioșii de la periferia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
transferați în constelații din alt sistem solar ... Citește mai mult De câțiva ani buni, în vocabularul românesc se află în vogă doi termeni - europenizare și globalizare -, definind noțiuni mai mult sau puțin înțelese, dar care, pentru unii dintre noi, provoacă angoase și devin întrebări la care nu putem răspunde. Cu nonșalanța cu care ne-a obișnuit și constatând cu amărăciune că, în acest context, noi, românii, „suntem acceptați undeva la marginea Uniunii Europene” și că suntem „moangele și mongioșii de la periferia
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_dina/canal [Corola-blog/BlogPost/369456_a_370785]
-
este nici una Mă trezesc singur în fiecare dimineață În fereastră mai strălucește o secundă doar luna Ultima mea iubita mi-a luat și amintirile Nu mai am amintiri cu femei frumoase Deschid televizorul, privesc știrile, Triste, amare, drame, naufragii umane, angoase... Parcă atunci cînd eram tînăr și visător Nu se întîmplă mai nimic demn să devină o știre Departe, în adîncul privirilor mele plutea un vapor Risipindu-si tristețea că pe o amintire & vendredi 6 novembre 2009 Lyon TRECÎND PRIN VIAȚA
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
este nici una Mă trezesc singur în fiecare dimineață În fereastră mai strălucește o secundă doar luna Ultima mea iubita mi-a luat și amintirile Nu mai am amintiri cu femei frumoase Deschid televizorul, privesc știrile, Triste, amare, drame, naufragii umane, angoase... Parcă atunci cînd eram tînăr și visător Nu se întîmplă mai nimic demn să devină o știre Departe, în adîncul privirilor mele plutea un vapor Risipindu-si tristețea că pe o amintire & vendredi 6 novembre 2009 Lyon TRECÎND PRIN VIAȚA
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]