182 matches
-
care contravine ideii de lume unică și finită promovată de biserică. În acest context ideea geocentrismului nu mai avea sens și astfel este adăugată pe lista acuzațiilor și ideea heliocentrică promovată de Copernic. Dincolo de acestea s-a dezvoltat și idee animistă care a fost considerată de inspirație averroistă prin faptul că este promovată ideea unui "suflet a lumii" în care ne întoarcem după ce murim. Pentru că această idee fusese clasificată ca eretică încă din secolul al XIV-lea, filosoful nuanțează în fața tribunalului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
universului. El este o planetă ca oricare alta din univers și care, asemenea tuturor planetelor, se află în mișcare. 4. Universul, ca și planeta pe care trăim au viață. Reprezentarea planetei ca o "bestie" pe spinarea căreia trăim reprezintă viziunea animistă asupra cosmosului. Acestea ar fi sintetizate foarte pe scurt ideile cosmologice ale lui Giordano Bruno, idei care au determinat acuzarea acestuia și arderea sa pe rug. Filosoful italian spre deosebire de alți autori nu s-a ferit să-și promoveze ideile așa cum
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sultry horn - sună din trompeta ei fierbinte - epitetul evocă seara înăbușitoare de vară legată, prin asociație, de bâzâitul muștei cenușii. Toate aceste exemple, pe care le-am desprins din contextul lor, pot fi interpretate și altfel, și anume în sens animist. Depinde doar dacă acționează logica asociativă stau, dimpotrivă, personificarea permanentă. Despre poezia religioasă, catolică sau evanghelică, am putea crede că este inevitabil metaforică - și așa și este în mare parte. 257 Totuși, Isaac Watts, scriitorul neoclasic de imnuri, obține un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
rituale la teleologia metaforei poetice, trebuie să ne referim la ceva mult mai cuprinzător - la întreaga funcție a literaturii de imaginație, în concepția noastră despre metaforă, patru vor fi elementele fundamentale : analogia, dubla viziune, imaginea senzorială revelatoare a imperceptibilului, proiectarea animistă. Aceste patru elemente nu sunt niciodată prezente în aceeași măsură : atitudinile variază de la națiune la națiune și de la o perioadă estetică la alta. După părerea unui teoretician, metafora greco-romană este limitată aproape numai la analogie (constituind un paralelism cvasüegal), în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
categoriile lui Pongs se situează în afara liniilor generale a ceea ce se numește adesea gândirea modernă, adică în afara raționalismului, naturalismului, pozitivismului, științei. De aceea, această clasificare a metaforelor sugerează ideea că -poezia rămâne credincioasă modurilor de gândire preștiințifice. Poetul păstrează viziunea animistă a copilul/ui și a omului primitiv, oare este arhetipul copilului. *51 În anii din urmă, au apărut numeroase studii despre anumiți poeți sau chiar despre anumite poezii sau piese care se ocupă de imaginile lor simbolice. In această "critică
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
are ocupații casnice prozaice. Viziunea aceasta, tipic românească, dezvăluie un imaginar arhaic senin, în care instanțele superioare nu timorează, ci copiază realitatea cunoscută de țărani: Dumnezeu și Sfântul Petru sunt niște moșnegi vorbăreți, zânele deretică, împărătesele mătură prin casă. Viziunea animistă din spatele încăpățânării bobului (subliniată la nivel morfologic de adverbul iară) se dezvăluie din atitudinea calmă a împărătesei confruntate cu așa un incident. Nici măcar sarcina apărută din senin nu provoacă frisoane, mentalul tradițional este familiarizat cu puterea germinativă din afara umanului. „Mama
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
arșița așa de cu zăpușeală; iară seara este mâhnit și supărat, fiindcă stă în poarta iadului; acesta este drumul lui obicinuit, de unde apoi vine acasă”. Liantul dintre sacru și profan, dintre lumea morților și contingent, apare aici într-o ipostază animistă hipersensibilă la binele faptic, ceea ce îi întărește o dată în plus natura de model eroic pentru flăcău. Basmul Viliș Viteazul din colecția lui Arthur și Albert Schott surprinde pe larg funcția inițiatică a câmpiei. Plecat în căutarea prințesei pe care o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
populară, dimpotrivă, stilizarea puter¬nică și refugiul în registru literar au permis supraviețuirea unor credințe dispărute din manifestările tradiționale și reconstrucția mentalului arhaic are nevoie de cheia poetică. Exact acesta este cazul ritualului inițiatic, în cadrul căruia motivul adjuvanților revelă credințe animiste. Fenomenul caracteristic mentalului tradițional, de a antropologiza ființele din mediul înconjurător, definește întreaga temă a ajutoarelor năzdrăvane. Fauna mitică nu are doar darul vorbirii și de a soluționa încercările imposibile, ci cunoaște o organizare rituală comună. Basmul Cu rățișoara, din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu sex just pentru un loc tabu). Singurele volume din casă erau Biblia și cărțile de la Oastea Domnului, așezate de bunica printre covoare și ștergare. Cu ochii de acum, aș vedea prima mea educație ca una de tip animist-creștin. Cea animistă mă făcea să mă simt o făptură vie, în rând cu alte făpturi, într-o democrație a biosferei. Cea creștină mă făcea să nu mă văd mai mult decât unul dintre semenii umani. Gândurile rele îmi aduceau în minte chipul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
plină de comparații ca: "serele ca niște palate de cleștar"; flori cu fețele palide "ca niște convalescente îndărătul unor geamuri de spital"; firele de iarbă "ca o armată minusculă în pas gimnastic". Ca și Jules Renard, el mânuiește bine umorul animist, vorbind de somnolența jovială a butoiului, de apariția apocaliptică a instrumentelor agricole. Toată poezia cotețului e realizată în fixarea notei esențiale a animalului, într-un soi de caractere plastice: "Murdar ca însuși noroiul, porcul însă singur era optimist, cu râtul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lacomi și anume voluptăți tactile sunt indiciul unei cenestezii sporite. Olguța se suie pe divan și face tumbe, mișcă degetele de la picior făcând mare haz de ele și se bate la tălpi. Totdeodată, neajunși la determinarea universului obiectiv, copiii sunt animiști, confundă realul cu irealul, au spaime surde, teroare de strigoi și de balauri, vise cu apariții de îngeri și metamorfoze. Dănuț se teme ca tras de zmeu să nu se înece în văzduh. În volumul întîi metaforele sunt dozate cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ce au mai original și mai serios valabil, intră în definiția folclorului pur, tratat ca simplă formalitate plăcută ochiului și urechii. Tema e o vitalitate excesivă, care caută descărcare într-o mișcare exuberantă, într-o horă. Danțul e sau infantil, animist, întemeiat pe ceremonia enigmelor, sau persiflator, bufon: Ce e cercul? - Un pătrat. Sunt acum încredințat, Cum e unghiul? - Crăcănat. Tînăru-i om învățat, Zice Președintele, Un cățel? - E un purcel. Potrivindu-și dintele. Ce-i altfel? - Tot ce-i la fel
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și preoți. Călătorește și se întoarce în corp; f) Sufletul trece din corpurile animalelor în cele ale oamenilor și invers; g) Plantele au suflet, din moment ce trăiesc experiența vieții: naștere, boală, moarte. Formele animismului au fost următoarele: * cultul morților/strămoșilor; * totemismul. animiștii propuneau o adevărată tipologie a universului însuflețit: a) sufletele morților/strămoșilor; b) sufletele aflate într-o relație strânsă cu obiecte sau cu fenomene ale naturii; c) sufletele libere, rebele, ce rătăcesc între spațiile intermediare. în ceea ce privește prima categorie, fiecare religie instituie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
suflete, respectiv cultul morților/strămoșilor. Sufletele continuă să ființeze într-un anume fel și după survenirea morții, iar dacă ceremonialul despărțirii de această lume nu este dus până la capăt, ele vor continua să frecventeze lumea celor vii. Reminiscențe ale gândului animist se regăsesc și în plin spațiu creștin. Este vorba de credința în strigoi, un spectru rătăcitor în lume și în visele celor vii (vezi M. Eliade, Domnișoara Cristina, de exemplu). astăzi, animismul se mai regăsește doar în tradițiile unor popoare
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
omenești: dragostea, patria, locurile natale, războiul, bucuria, moartea”. Sugestii romantice, simboliste, moderniste, folclorice etc. dau un caracter eclectic acestei producții în care autorul cultivă nu o dată locuri comune, dar având orgoliul unui deschizător de drumuri. Totul e văzut la modul animist, alegorizant, antropomorfic, iar versul liber e înlocuit adesea cu versificarea facilă. Poezia fie vrea să păstreze „memoria străbunilor” (Prefață), fie e identificată cu ființa poetică, în stil neomodernist („poezia e sângele meu” - Andante). Actul creator impune o comparație cu Meșterul
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
în romantism) și de atitudine științifică explicativă, ulterior. Precursor al ambelor direcții este socotit Giambattista Vico, acela care, încă din 1725 vorbea, în Scienza nuova, de poeticitatea limbii popoarelor „sălbatice“, găsind originea metaforei în mentalitatea și în modul de gândire animist al unei faze „poetice“ în dezvoltarea spiritului omenesc. Clasicul Michel de Montaigne prefera „naivitatea și grația“ poeziei populare artificialității creației de salon caracteristice epocii sale. Cel care a dat un imbold considerabil interesului pentru folclor a fost Johan Gottfried Herder
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
altă țară, care pe fondul conflictului interetnic și interreligios de pe linia de fractură care desparte, pe de-o parte, populația negroidă, din sud de cea arabă, din nord, și pe de cealaltă populația de religie islamică de aceea creștină sau animistă, a fost acuzat că permite sclavia. Un fenomen similar este înregistrat și în Haiti, unde nici până astăzi, în anul 2007, forma locală de sclavie („restavec”, formă de sclavie acceptată cultural de către populația țării) nu a fost eliminată. În lumea
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
thai. Religia de stat este cea musulmană, de obediență "sunnită", respectată de majoritatea malaysienilor. Comunitatea chineză practică un amestec de budism, de taoism și de "cultul strămoșilor". Indienii sunt, în cea mai mare parte, hinduiști. Întâlnim și câțiva creștini și animiști, îndeosebi în Sarawak și în Sabah. "Muzeul de Arte Islamice al Malaysiei" (în limba malaieză: "Muzium Kesenian Islam Malaysia") a fost deschis publicului începând cu data de 12 decembrie 1998. Este cel mai mare muzeu de artă islamică din Asia de Sud-Est
Malaezia () [Corola-website/Science/299347_a_300676]
-
Salweenul (3200 km), Gangele (2700 km) și Indusul (3180 km). În Golful Arabo-Persic se varsă Tigrul (1850 km) și Eufratul (2800 km). Tipuri de lacuri: Populația Asiei este multiconfesională: în Asia de Nord (Federația Rusă) predomină creștinii ortodocși și populațiile animiste (în Siberia). În Asia Centrală și de Vest predomină religia islamică, dar există și țări în care predomină alte religii: iudaică (în Israel) și ortodoxă (în Armenia și Gruzia). În sudul Asiei predomină religia hindusă (India), iar în peninsula Indochina, cea
Asia () [Corola-website/Science/297757_a_299086]
-
cel Mare, are rolul principal. În alte povestiri din această carte apar unii Auguști (Niu-Kua și Ciu-jong) sau alți eroi. Povestea Apelor Revărsate reprezintă un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter șamaninst (religie animista primitivă care consideră că slujitorii cultului pot influența spiritele rele sau bune printr-un riț religios): făcând desene pe pământ, apa va țâșni și va curge în albia să.
China antică () [Corola-website/Science/302706_a_304035]
-
vorbind, sumerienii au creat orașe mici (state), fiecare având propria să formă de guvernământ, conduse de câte un prinț sau rege care stătea în fruntea societății. Alături de rege stătea și marele-preot. Religia acestor triburi era politeista cu o mare influență animista. Arheologii au explicat că toată societatea era construită pe o cultură și religie animista. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Profesorul Jastrow spunea că zeii erau personificarea soarelui și a lunii, putere
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
conduse de câte un prinț sau rege care stătea în fruntea societății. Alături de rege stătea și marele-preot. Religia acestor triburi era politeista cu o mare influență animista. Arheologii au explicat că toată societatea era construită pe o cultură și religie animista. Oamenii credeau în ZI (spirite) cărora le slujeau organizând tot felul de ceremoniale păgâne. Profesorul Jastrow spunea că zeii erau personificarea soarelui și a lunii, putere manifestată în vegetație, apa și furtună. Larsa și Sippar au avut ca zeu pe
Sumer () [Corola-website/Science/303985_a_305314]
-
spus Tylor, Mueller și Freud, doar că asta este doar o aparență, căci de fapt "crearea de supranatural" nu mai este la Humphrey "un infantilism" ca la ceilalți, ci rezultatul spontan al mecanismelor cognitive tranzacționale. În fapt, cu toții suntem niște animiști (Baril). Antropomorfismul irepresibil se observă la grădinarul care vorbește cu plantele lui, la jucătorul compulsiv care "simte" că mașina lui de monezi o să alinieze "pere" pe linie, la filozoful care vede o intenționalitate în existența conștiinței, la astrofizicianul care vorbește
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
sau de Cro-magnon, sau cel al mezoliticului în aproape 90% din cazuri nu ajungea la 40 de ani. Față de sinantrop, care, în peste 70% din cazuri, murea înainte de a avea 15 ani, înregistrăm un vizibil progres. Concepția medicală era una animista, demoniaca, boala fiind văzută ca o parazitare a organismului de către un demon. Tratamentul bolii era realizat de către vindecătorii triburilor primitive, care reușeau eliminarea demonilor cauzatori de boală. În peștera "Leș trois frères" este reprezentat primul medic, efectuând un dans ritual
Istoria medicinei () [Corola-website/Science/311800_a_313129]
-
(vodou, vodoun, woodoo, voodoo) este un cult animist originar din vechiul regat al Dahomeyului (Africa de Vest). Este răspândit, totuși, și în Benin și în Togo, precum în celebrul târg al fetișorilor din Lomé. Începând cu secolul al XVII-lea, sclavii originari din această regiune a Africii au răspândit cultul
Vaudou () [Corola-website/Science/311851_a_313180]