544 matches
-
scade la 4.000 În 1922, ca apoi În anii următori să fie abia de circa 1.000. Pe de altă parte, releva același autor, și emigrarea a luat un nou avînt, deși mult mai redus decît cel din anii antebelici, atingînd În 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca În anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră În 1920 și 1921
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deosebit, America de Nord. Același autor observa că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfîrșitul secolului trecut și pînă la Primul Război Mondial, declanșată, În principal, de motivații economice și produsă exclusiv În mediul rural, după 1945 Întîlnim un complex de cauze, cele antebelice și altele noi, toate acționînd cu o intensitate constantă, cu precădere În zone urbane, În toate mediile sociale și la nivelul tuturor grupurilor de vîrstă ale populației. De asemenea, În contrast cu vechea emigrare, cea de după război este una definitivă, se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ținuturi, eliberați fiind de asuprirea străină, nu au mai emigrat În ritmul de dinainte. Reformele politice și economice adoptate după război s-au constituit În tot atîtea justificări ale reducerii emigrației. În plus, Washingtonul a modificat legislația imigrării, stopînd tendințele antebelice ale acelora care traversau Oceanul cu intenția de a se stabili Într-un stat american. René Gonnard, schițînd acest nou cadru al imigrării, evidenția că „les États-Unis, qui recevaient avant la guerre 7 à 9.000 Roumains par an, n
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
muncă necesare acestora. Recrutarea, În timpul războiului, a aproape treizeci de mii de lucrători, care să muncească pe plantații (mai ales pe cele de sisal) a fost doar o picătură Într-un ocean. Proiectele de după război, deși fuseseră precedate de variante antebelice, erau mult mai ambițioase și vizau cultivarea intensivă de arahide, orez, tutun și bumbac, creșterea vitelor și, mai presus de toate, conservarea extrem de elaborată a solurilor, printr-o serie de practici foarte stricte. Strămutarea și mecanizarea făceau parte integrantă din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Emil Cioran, Nae Ionescu, Traian Brăileanu, Vasile Pârvan, C. Breazul ș.a., iar grafica e semnată de Rudolf Rybiczka. Cei de la I. militează, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat, pentru românism (un românism care să nu însemne întoarcere la sămănătorismul antebelic), naționalism, specific național în artă (opus libertinajului), religiozitate și morală, ca arme împotriva agresiunii alogenilor, dar și ca singură modalitate de mântuire. Țara, pământul natal, ciobanul, haiducul, cât și Legiunea și Căpitanul, cântecul și poezia legionare sunt mereu aduse în
ICONAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
vizibil). În 1946, anul de comparație ales de Nixon, cea mai mare parte a lumii industriale din afara Statelor Unite z)cea în ruin). Pan) în 1952, anul de comparație ales de Sulzberger, Marea Britanie, Franța și Rusia își redobândiser) niveluri de productie antebelice, ins) nu avuseser) loc miracolele economice de tipul celui german și al celui japonez. În anii care au urmat imediat dup) r)zboi, Statele Unite bineînțeles c) produceau un procent neobișnuit de mare din bunurile lumii. Acum din nou, ca și
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din studiile dedicate celor trei cărturari români au fost tălmăcite, într-o formă, desigur, mult mai contrasă, și în limbi străine, tentativă menită de a recupera, atât cât se putea în împrejurările din acea perioadă, cu mijloacele ei precare, tradiția antebelică a deschiderii spre Europa și a dialogului între specialiști. În această privință, profesorul Zub a dat dovadă de o consecvență ieșită din comun, străduindu-se, într-un chip la fel de programatic precum cel oglindit de marile sale inițiative istoriografice, să probeze
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cobeligerant iar Tratatul de pace fusese presărat cu suficiente clauze umilitoare, șansa integrării în ONU părea a fi singura carte câștigătoare dintr-o bătălie diplomatică postbelică pe trei sferturi pierdută. Admiterea în Națiunile Unite ar fi redat Bucureștiului credibilitatea internațională antebelică, garantând, măcar de fațadă, și o protecție în fața eventualelor pericole externe. Din perspectiva liderilor comuniști români, apartenența la ONU putea să aducă încă un vot important Uniunii Sovietice în arena mondială, consolidând indirect și destinul PCR în România. Campania diplomatică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a legitima prin criticismul său evoluția „necesară“ spre comunism, faptul se datorează accidentului istoric al exilului. Într-un alt context am fi asistat, cel puțin în anii relansării naționalismului cultural, la o lectură „critică“ în registrul ideologic a operei sale antebelice. Exemplul atâtor autori recuperați în anii ’60 nu lasă loc dubiilor cu privire la posibilitatea unui experiment asemănător și în cazul operei cioraniene. • Idem, Scrisoare către un prieten îndepărtat, în Istorie și utopie, București, Ed. Humanitas, 1996, p. 12. • Idem, Scrisoare către
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu privire la eventuale acțiuni militare ostile; în era nucleară, importanța acestei funcții este cu atât mai evidentă. De fapt, factorul principal care și-a pus amprenta asupra întregului sistem de informații american postbelic a fost probabil faptul că serviciile de informații antebelice nu au reușit să transmită o avertizare în legătură cu atacul japonez de la Pearl Harbor. Dată fiind importanța sa (în special în perioada Războiului Rece, când Statele Unite, URSS și aliații lor aveau importante forțe armate și mii de arme nucleare care puteau
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
se limitează doar la serviciile secrete. Promisiunea făcută de președintele Woodrow Wilson că problemele internaționale ale perioadei de după Primul Război Mondial aveau să fie soluționate „prin înțelegeri publice, adoptate în urma unei dezbateri publice” reflecta suspiciunea oamenilor de rând față de diplomația antebelică și față de caracterul secret în general. Controlul legislativ și al societății civile Scepticismul privind confidențialitatea existentă la nivel guvernamental este probabil un fenomen endemic în societățile democratice și a condus în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în alte
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unde nu te aștepți; pigmentându-și expunerea cu amănunte tăioase, picante sau tandre, anecdota devine o dată surâs, altă dată caricatură. Tehnica plastică a colajului atinge în savurosul capitol despre N. Iorga (de fapt un tur de orizont despre ambianța universitară antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se răsfață trufaș
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
care prefigurează o direcție fertilă a prozei românești de mai târziu, metaromanul. În Poetica romanului românesc interbelic (1998), „o posibilă tipologie” distinge două modele epice coexistente: „modelul narativ obiectivat” și „modelul narativ experimental”, care, spre deosebire de literatura europeană și în raport cu proza antebelică românească, sunt embleme ale modernității. Primul tip e ilustrat de romanul tentat de totalitate, prin Rebreanu, etichetat ca „spirit teluric”, a cărui poetică ar rămâne cantonată în relația autobiografică (asupra „discusului epic” al lui Rebreanu criticul va reveni într-o
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
decât fondatoarea să, Catharine Amy Dawson Scott (1865-1935), marcându-i modul de organizare În prima sa perioadă de existență. Romancier al carui cronică moralista a mării burghezii britanice a fost Însoțită de acțiuni umanitare, Galsworthy i-a avut ca succesori antebelici pe H.G. Wells și Jules Romains. Împărțirea funcțiilor de conducere Între scriitorii francezi și englezi (poate fi amintit de asemenea numele lui Romain Rolland), ca și statutul francezei și englezei că limbi ale organizației indică limpede poziția celor două literaturi
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a fost un fel de rival istoric. Beneficiul propagandistic a fost imens. Furet merge pînă la a afirma că obsesia antifascistă a făcut dificilă analiza regimurilor comuniste! încă și astăzi unele istorii ale Estului continuă să împartă ideologiile și politicile antebelice în comuniste și fasciste. Acest maniheism e rodul - iată alt element - al excepționalei eficacități dovedite de comuniști în materie de propagandă. Am mai spu- s-o: comunismul a pierdut, una după alta, toate bătăliile pe care le-a purtat cu
Fascism și comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17154_a_18479]
-
toate alternativele sunt posibile). Dar, dincolo de mișcarea precipitată a acestei farse exemplare, dincolo de duelurile fără gloanțe, de cavalcadele simulate, dincolo de gesturile absurde ale Cavalerilor din ordinul Pintenului, se profilează tragedia adevărată, aceea a Poloniei de peste ocean, Polonia îngenunchiată, acea Polonie antebelică pe care Gombrowicz o disprețuiește și o compătimește, iubind-o; iar în subtext se ivește iarăși și iarăși întrebarea cum ar putea deveni polonismul o sursă de putere. Scriitorul nu răspunde explicit, dar ne lasă să ghicim că asumarea lucidă
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
joacă un rol secundar, textele trădând mai mult apetență pentru narațiunea în sine, pentru spectaculos, și mai puțin pentru descripție și analiză. Un istoric literar preocupat îndeosebi de aportul documentar se arată a fi V. în studiile publicate în perioada antebelică, printre care Bucovina în viața și opera lui Mihai Eminescu (1943), iar ulterior în „Limbă și literatură”, „Studii și cercetări științifice” sau în lucrări colective (Romantismul românesc și romantismul european). Majoritatea articolelor sunt centrate pe aspecte inedite din viața și
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
o știință constructivă, un instrument al schimbării sociale. De fapt, această orientare a sociologiei a reflectat orientarea societății înseși. Cu excepția programului comunist, cu eșecul lui, și a unor societăți subdezvoltate preocupate să imagineze strategii de lichidare a subdezvoltării (exemplul României antebelice), societatea se afla într-o dinamică rapidă, dar acesta era rezultatul rezolvării problemelor curente, cumularea lor generând o schimbare continuă, însă neproiectată. De-abia cu câteva decenii în urmă sociologia începuse să dezvolte instrumente de schimbare socială punctuală, în slujba
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acestea din urmă le-am creionat deja în paragraful anterior. Impulsul polemic al lui Dewey a dat roade în 1918, când Bobbitt a publicat primul model curricular autentic științific. Îl redăm, în continuare, sintetic, alături de alte modele importante ale perioadei antebelice. Sunt modele cu adevărat moderne: orientate spre viață, pentru formarea profesională, eficientiste, inspirate de managementul taylorist, considerând școala o „fabrică de resurse umane”, evocând „centrarea studiilor pe learner” (dar nu pentru formarea acestuia ca personalitate deplină, ci doar pentru foloasele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1949)" De numele lui Ralph Winfred Tyler se leagă ceea ce criticii curriculumului modern au numit „triumful mediocrității” (the triumph of the Middle) și cultul „omului de mijloc” (the middle man). După al doilea război mondial, acestea au înlocuit miturile americane antebelice ale lui the winner și the best. R.W. Tyler și-a susținut doctoratul la University of Chicago și a predat la Columbia University și Ohio State University, recunoscute în epocă pentru promovarea ideilor puerocentriste și progresiviste. Colaborarea îndelungată cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
for life și spaima de șomaj aproape că au dispărut. Roadele progresului științific și tehnic au fost resimțite direct și în proporție de masă. Au avansat spectaculos mai ales informatica, cibernetica, genetica și computer science. Cruda societate industrială a proletarilor antebelici și interbelici a murit. În locul ei a apărut comoda societate tehnologică a „gulerelor albe”, „managerilor”, „experților” și „operatorilor”. „Exploatarea omului de către om” s-a diluat în „societatea de consum”. La mijlocul deceniului, o mulțumire leneșă părea că se așază paradiziac peste
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
focșănene „Atacul”, „Milcovul”, „Pentru patrie” și apoi la „Prepoem”, „`Adonis”, „Curentul literar”, „Universul literar”, „Luceafărul”, „Argeș”, „Ateneu”. Prima carte, Fluturi de bronz, îi apare în 1937, fiind urmată în 1941 de Hronic (divertisment). Fără să poată ieși din tradiționalismul clasicizant antebelic, în Grădina cu cactuși (1969), după o tăcere de aproape trei decenii, P. cântă parcul, cu havuzul „ca o liră de cristal”, luna trecând printre ramuri, „banca” pe care „vingt ans après” stau alți îndrăgostiți, copilăria de școlar, cu „vacanțe
POSTOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288987_a_290316]
-
un model de „poet fruntaș” în aplicarea directivelor, citat în toate bilanțurile și laureat cu toate distincțiile orei. În contextul anilor ‘50, e reprezentativă pentru un studiu de caz angajarea ei totală, fără conflict interior. Nici un rest din formulele literare antebelice, pentru care alții sunt „criticați” violent și penalizați în consecință. Dimpotrivă, poeta e printre oficianții rechizitoriilor (în cazul notoriu al Ninei Cassian) și o vădită jubilație a înregimentării „proletare” face din versurile publicate până în 1965 cea mai exactă ilustrare a
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
și că ei au văzut direct moartea”) - se constituie în reperele sistematice, conștiente și programate, ale unei ofensive fără întoarcere: de la delimitarea de „moda «poeziei pure»”, reprezentată de Mallarmé și Valéry (Poezia pură), și constatarea decesului „teatrului liber și pasional” antebelic (Criza teatrului românesc), P. ajunge, la capătul unui probatoriu febril, la punerea sub acuzare chiar a ideilor de „dramaticitate” și „artisticitate”, teatrologul imputându-i actriței Maria Ventura (altminteri considerată o „tragediană superioară” în Fedra lui Racine) patetismul și exterioritatea unui
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Anghel și avându-și, mai vizibil decât aceasta, modele în proza artistă din epoca simbolismului (Barbey d’Aurevilly, Villiers de l’Isle-Adam, Oscar Wilde), tradițională totuși, mai toată, prin tematică și tipologie. Anumite situații și apariții feminine din scurtele povestiri antebelice anunță, în schiță, episoade și siluete din Purgatoriul. SCRIERI: Flăcări, București, 1907; Cântarea Cântărilor, București, 1908; Poezii, București, 1908; Cetatea Soarelui și alte poeme, București, 1910; O privire asupra evoluției artei dramatice, București, 1912; Venus și Gioconda, București, 1912; Fluturii
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]