174 matches
-
giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și fără alte curele, să vezi la defilare soldați marșând în anterie lungi și în pași voluntari“ (D. Papazoglu, Istoria fondărei orașului București). Decenii de-a rândul, tagma negustorilor va rămâne fidelă vechiului port, devenit cu timpul un fel de uniformă a breslei: „Iată și stăpânul prăvăliei, venea gătit, învulpat de la biserică
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
lungi și în pași voluntari“ (D. Papazoglu, Istoria fondărei orașului București). Decenii de-a rândul, tagma negustorilor va rămâne fidelă vechiului port, devenit cu timpul un fel de uniformă a breslei: „Iată și stăpânul prăvăliei, venea gătit, învulpat de la biserică. Anteriu de cutnie; giubeaua, postav cu lustru și vănguită în spate; șapca, cam într-o parte, lăsa să i se vază fesul în cute și stat la teasc toată săptămâna; la brâu cu un taclit vărgat sau cu flori“ (I. Heliade-Rădulescu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
au redingote pe talie, iar fetele corsaje occidentale, el își păstrează giubeaua și brâul“ (G. Călinescu, Gr.M. Alecsandrescu). Iată-l și pe vornicul Vasile Alecsandri împreună cu feciorii lui, Vasile și Iancu, în tabloul pictat de Levaditi la 1845: tatăl în anteriu și încins cu brâu roșu, poetul în redingotă, iar mezinul în uniformă de ofițer. Dincolo de supunerea la obiect, diferențierii vestimentare îi revenea, în asemenea imagini, o certă funcție ideografică: exprimarea raportului tată fii. Este firesc să ne închipuim că acești
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și, mai ales, situații polemice. Cuvintele, ca și veșmintele, relevă decalajul de mentalități între generații, sexe și niveluri sociale, conflictul dintre spiritele deschise inovației și cele care i se opun. Cuvintele, ca și veșmintele, întruchipează o panoramă a contrastelor: precum anteriul și crinolina șed alături în aceeași trăsură, tot astfel grecismele și franțuzismele stau alături în aceeași frază. Cuvintele, ca și veșmintele, exprimă degradarea vechilor rânduieli și năzuința schimbării lor; ele construiesc un tablou al mobilității, în care graiul de astăzi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de condei, mesagerul va publica o poezie destinată unei largi popularități: „Mult e dulce și frumoasă / Limba ce vorbim, / Altă limbă-armonioasă / Ca ea nu găsim“ (G. Sion, Limba românească). Greaca nu mai era acum folosită decât de unii bătrâni cu anterie și fesuri roșii, ca în „soareaua“ care încheie o comedie a lui Ioan M. Bujoreanu (Cuconu Zamfirache, 1857): „- Keti pragma, keti pragma! Aruncând cu zgomot o carte pe masă.) Atu. - Ce fel, chirie, mă aduci perivalto; ori poate vrei să
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
am pasarisit mai jumătatea listelor“ (= i-am trecut aproape jumătate din liste). Acest lexic „franco elen“ nu e de natură să ne surprindă, într-o vreme atât de propice amfibiilor de orice fel. Sunt, s ar putea zice, neologisme „în anteriu“ - o expresie a dorinței noului care îmbracă hainele vechiului: din comoditate, din prudență, din obișnuință. O egală incapacitate de asimilare, deși cauzele și rezultatele diferă, evidențiază neologismele „în frac“ sau, mai bine spus, cele „în redengotă“. Prefer a doua denumire
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de prototip. Adoptate, nu și adaptate, ele păstrau, în cuprinsul limbii române, aerul unor oaspeți exotici, care refuză încetățenirea. A trebuit să treacă un timp apreciabil și să se cheltuiască eforturi însemnate până când „redengota“ să urmeze soarta mai veche a anteriului, iar vorbele străine, după cum ceruse Heliade în gramatica lui din 1828, „să se înfățoșeze în haine rumânești și cu mască de rumân înaintea noastră“. 17 „[...] șî la scrisoare [românii] fac oarece deosebire, scriind unii cu slovile cele vechi rumânești, alții
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și M. Kogălniceanu adolescenți, pe V. Alecsandri și A. Russo către sfârșitul copilăriei. Chiar și pentru aceștia din urmă, epoca anterioară Regulamentului Organic intră în sfera experienței nemijlocite. Toți cei amintiți, fără excepție, și-au văzut tații purtând ișlic și anteriu, iar pentru unii dintre ei această imagine a rămas definitivă. Vremea părinților îi apare lui Alecsandri drept o „epocă interesantă“, de care, subliniază cu luciditate poetul, „ne ținem noi înșine prin legături intime“ (Constantin Negruzzi. Introducere la scrierile lui). O
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
boier purtând ișlic și giubea tivită cu blană... Un alai domnesc: unii dregători au gugiumanuri de samur cu fundul roșu, alții tricornuri cu pene albe... Un tânăr în redingotă, ridicându-și cilindrul în semn de salut, și un vârstnic în anteriu, care-și saltă calpacul cu amândouă mâinile... Femei târându și prin praful uliței rochiile grele de mătase sau catifea... Negustori în pragul dughenelor: giubele de postav, pantaloni vârâți în cizme, șepci rotunde cu cozoroc... O gâlceavă la ușa unei biserici
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ancestrale, transmisă, din păcate, până În zilele noastre. Scriitorul a proiectat romanul În două volume, așa cum reiese și din titlu. Primul volum, ori prima parte, era proiectat să redea un tablu realist al devenirii, afirmării dar și pedepsirii ciocoilor vechi, cu anteriu si cu călămari la brâu din timpurile fanariote, iar cel de al doilea volum, ori a doua parte, urma să prezinte o imagine la fel de realistă a ciocoilor noi, cei Îmbrăcați În frac și cu mănuși albe, cu pretenții mondene, din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt schimbate cu voluptate de seducători și seduși. Iar uneori, să nu uităm, este ales chiar și un rege de carnaval. Lumea blogurilor rediscută, de fapt, ideea de confesional, de spovedanie. Nu mai este nevoie de un duhovnic tipic, cu anteriu, întrucât blogurile au devenit, în anumite cazuri, locuri de auto-spovedanie. Nu mai este necesară spovedania clasică, în sens religios, întrucât blogurile sunt și locuri predilecte de mărturisire, în care, însă, lipsește ceva esențial: lipsește tocmai urmarea spovedaniei, curățirea și canoanele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
și New York, 2002, p. 17. 15 Ibidem, p. 41. 16 Ibidem, pp. 39-40. 17 "Lumea a fost șocată de sosirea noii regine, Henrietta Maria, întrucât ea a adus cu dânsa o suită de preoți catolici care hălăduiau în jurul Londrei în anteriele lor caraghioase, provocând scandal și repulsie printre cetățeni". Roger Lockyer, Tudor and Stuart Britain, 1485-1714, Routledge, New York și Londra, 2005, p. 296. 18 "În 1625, parlamentul a voit să facă o revizuire generală a taxelor vamale. Intențiile au fost, se
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
permis o judecată mai nuanțată. Trendul general era de modernizare, deși covârșit de vexațiunile și de arbitrariul care însoțea orice administrație rusească. Fiii de boieri erau încurajați să meargă să studieze la academiile rusești, iar părinții lor, să renunțe la anteriu, giubea și barbă ca să-și “europenizeze” hainele și manierele, ceea ce în sine reprezenta un aspect pozitiv. Aceste elemente de modernizare vor demara un proces ireversibil de evoluție către România modernă. Așa cum am arătat mai sus, potrivit statutului lor juridic, primele
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Armand Călinescu, ministru de interne. Partidele politice au fost desființate. În locul lor a luat ființă Frontul Renașterii, partid fantomă, marionete în uniforme sclipitoare și ridicole, care primeau ordinele de la "mareșalul palatului". Pentru că era greu să-l dezbrace pe patriarh de anteriul preoțesc și să-l îmbrace în uniforma de vodevil a "Frontului Renașterii", l-a înlocuit și a făcut prim-ministru pe Armand Călinescu. Pe bietul Călinescu, care nu făcuse nici armata, nu-l prindea deloc uniforma frontului, căci mai era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Deci nu-l pot otrăvi, nu-l pot pumnalà, și se pot gândi cu groază că l-ar fi putut suprima. BIBLIOTECA ACADEMIEI. STAMPE Tipuri și Costume Cioban moldovan cojoc și glugă, căciulă, cizme, ca și astăzi. Boer muntean A15 anteriu haina lungă dedesubt verde, cu brâu fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra verde cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mânicile hainei de deasupra ies mânicile fraise ale hainei dedesubt. Acoperământul capului nalt de blăniță brumărie, cu fund fraise covârșind mărginile. Șalvari galbeni, colțuni galbeni în meșă roșie. Ciubuc lung până-n pământ cu imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu ciucur în vârf, și cu podoabe de pene de struț și flori în jur. Conul dintr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
societatea musulmană să fie mai deschisă față de lumea din afara imperiului. Preocupat de formă și de stil, dar și de conținut, sultanul s-a îmbrăcat ca un șef de stat european și și-a obligat funcționarii lui să-i urmeze exemplul. Anteriul și turbanul au fost înlocuite cu costumul birocratului european, iar fesul, echivalentul pălăriei, a devenit însemnul oficial purtat pe cap de otomani. Sultanul însuși asista la concerte și la recepțiile ambasadelor, iar modul lui de viață a devenit mai transparent
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca un nenorocit, putând să las impresia total eronată că Farmacistu ăsta e cine știe ce chiabur care a agonisit averi pe spinarea poporului. În seara aia, a venit și popa la mine și m-a luat cu blândețe. Nu umbla în anteriu, sau cum s-o fi numind costumația lui, ci călărea o mobră sau o capră, cum i se mai zicea, și, astfel costumat, aducea mai degrabă cu un motociclist din cine știe ce bandă care terorizează periferiile metropolelor. - Lasă, bă, tu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
niște cizme până la jumătatea piciorului. Și întrucât era înalt și voinic, părea și mai pocit. Pelerinul îi povesti că fuseseră întemnițați în Alcalá, că li se ceruse să se îmbrace ca studenții și că tovarășul său, în timpul caniculei, îi dăduse anteriul unui biet cleric. Atunci călugărul murmură printre dinți, lăsând să se înțeleagă că răspunsul nu-i era pe plac: Caritas incipit a seipsa 2. Dar să revenim la povestea noastră. Locțiitorul, neputând să mai scoată nimic de la Pelerin, reluă: „Foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei din care era făcut anteriul negru al evreului <endnote id="(366)"/> ; sau ghicitori : „Joacă dracu’ pe părete,/ Cu jidoavca de ureche” (= umbra ; <endnote id="cf. 38, p. 380)"/> ; sau Înjurături : „Du-te-n jidovi” (= Du-te dracului ; <endnote id="cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale funcționarilor. Lumea în care Caragiale trăia era una a unor instituții recente, a unor deprinderi și reflexe sociale noi, a unor servituți de cu totul altă factură decât cele ale lumii fanariote din care face parte Dinu Păturică „cu anteriu și cu călămări la brâu”. Ne amintim că Nicolae Filimon finaliza doar jumătate din proiectul său care-l recomandă ca un fiziolog modern al neamului ciocoiesc, adică funcționăresc. Cât de rău văzut era acest funcționar o știm prea bine din
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ogive, chei de boltă, pereții sculptați cu motive heraldice, "sală a tronului" e bucurie mare: Domnul cu Doamna, boieri mari, boieri mici, dregători, căpitani prăznuiesc "Strălucita izbândă de la Podul Înalt", prin "Ospățul de biruință". Boierii, în straie de sărbătoare, cu anterie și bărbi după datină bizantină; cei tineri, cu scurte, rași după nărav talian; toți mustăcioși, cu plete unse cu unt; nu puțini, legați cu feși, însemnați în bătălie cum șade bine unui viteaz. Se bucură. Toți sunt veseli, pe jilțuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în cocina lu' tac-tu?" îl sictiream în gând. "Încalecă! mi-a poruncit el. După mine!" Și-a dat pinteni. Mamăăă!! Mai bine nu mă făceai, decât să sufăr cât am pătimit, spune el și își șterge sudorile cu mâneca anteriului. Tot într-un galop a ținut-o. Și eu, cu limba de-un cot, după el... A luat cetățile la rând: de la Suceava, taman la Hotin, Tighina, apoi la Cetatea Albă, Chilia și înapoi la Cetatea Neamțului, la Suceava... Tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ta!! Măria ta!!! Te pomenești c-a plecat! Zărghitul!... O fi plecat!... Cum așa?! Nespălat de păcate?!... Tocmai el?... Păcătosul! Dumnezeule!!! Iadul îl mănâncă!... Măria ta!! strigă el cu disperare, dar nu primește nici un răspuns, aruncă cârja și, cu poalele anteriului ridicate, începe să alerge. Măria ta!!! Stai așa!!! Măria ta!!!... Tăcere... "La Suceava, în cetate, peste tot e liniște!"... Răsare soarele... EPILOG ÎNVIEREA iulie 1476 "După poticala dentâi a lui Ștefan Vodă, ce au perdut războiul, de sârg au strâns
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ce va fi cu Moldova?! Spune! Prorocește!! Ce va fi cu Moldova?! Soarta Moldovei voi s-o aflu! Daniil se eliberează și-i vorbește cu blândețe: Vrei să știi ce va fi? Da' pentru aiasta nu trebuie să-mi rupi anteriul... Tace... Tăcere, lungă tăcere... Și, după un timp ce pare lui Ștefan fără sfârșit, se aude glasul lui Daniil, grav, solemn: Află dar! Nu vei fi biruit... dar nici biruitor nu vei fi!" Câteva clipe, Ștefan, aiurit, nu pricepe: Eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]