268 matches
-
tinerilor de la 7 la 77 de ani". Dacă în anii '50 există un "catehism paralel", cu titlurile Tintin și Spirou, unde se regăsesc și narațiuni biblice (care pierd din interes în anii '60, fiind preluate de banda desenată creștină), laicismul anticlerical este reprezentat prin Vaillant, devenită ulterior Pif (revista sprijinită de partidul comunist francez), în care Evul Mediu este reprezentat fără drept de apel ca întunecat de obscurantismul clerical, direcție preluată și amplificată de Pilote și mai ales de Hara-Kiri, care
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
dintr-o scrisoare primită la Începutul lui decembrie. Cinase cu Clarence McIlvaine, de la Harper’s, care Îi spusese că Trilby le plăcuse și că doreau să Îl publice pe ambele maluri ale Atlanticului, cu condiția soluționării câtorva aspecte controversate, „tirade anticlericale și așa mai departe“. Du Maurier văzuse câteva comentarii pe marginea cărții și cita din ele: „Un categoric pas Înainte față de Peter Ibbetson... O operă minunată, plină de fisuri, dar și de acel ceva luminos care se Înalță deasupra criticilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
opus deviațiilor extreme ale mișcării. Nu prea convins, atâta vreme cât a susținut Încă de la Început direcția extraliterară a dezvoltării C.a. - Statut social: mic Întreprinzător - mic burghez. Totuși, din când În când, opinii politice de extremă stânga. - Convingeri religioase: indiferente, uneori anticlerical. - Orientare sexuală: căsătorit, 2 copii. - Calități extreme: fără. VASILE LEAC - 30 de ani la data nașterii Celebrului animal și foarte nefericit. Îngrijitor al unui teren de paint-ball. Mare cunoscător de poezie. Autor modest, cu pusee de genialitate. Două cărți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Încremeniții ăștia! Unii aristocrați și bocind În principii, alții ticăloși sadea. Cu toții - lipsiți de imaginație. * Oare cum de nu prevăzuserăm asta? Că vom ajunge de stânga, vreau să zic. Era clar de la bun Început: idealiști, oferindu-ne textele masselor, ușor anticlericali, simpatizând cu emigrația proletară română, cu căpșunarii din Spania, cu fierar-betoniștii din Israel, cu cei care-i ștergeau la fund pe octogenarii nemți, cu cei care culegeau portocale În Grecia. Cu cei care se omorau cu zile, trăind mizerabil, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
credea la muzeu. Asta le e deci educația religioasă. Nu-s prea duse fetele mele pe la biserică, după cum vezi. Mă grăbesc, pervers, să analizez: În avantajul cui o fi Întâmplarea asta? Cristina are pur și simplu umor sau conflictul cu anticlericalul Cătălin nu-i chiar atât de grav? După cele povestite În noaptea de mai, Îmi Închipuisem ceva mai dramatic. Îmi spusese atunci că soțul ei nu e de acord cu asta, cu frecventarea de către copii a bisericii. Și că ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
episcopul ortodox din Vârșeț, care, după cum spune o cronică, de pe la 1770, „pre mulți preoți văduvi... cu sila Îi călugări, În feară”. Asemenea atitudini se mențineau și către finalul veacului, deoarece iosefinismul, ca stare de spirit și politică oficială, În pofida intențiilor anticlericale și galicane de care era animat, nu va Încerca să disloce celibatul ecleziastic, nici ca mentalitate și nici măcar În ceea ce privește cadrul său juridic și instituțional. Decretul imperial din 1786, prin care se reglementează regimul căsătoriilor În Transilvania, prevede, la paragraful 21
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
protestanți, pe filiera lui Luther, din perspectivă ortodoxă, cu aplicație la câteva probleme esențiale: răul radical al firii omenești; mântuirea prin credință, nu prin fapte; îndreptățirea păcătosului prin jertfa lui Hristos; religiozitatea interioară opusă formalismului sacramental; evanghelism antitradițional; spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Dacă Luther consideră păcatul ca fiind congenital firii umane, catolicismul crede în virtutea regeneratoare a omului, născută în sufletul său din lucrarea mântuitoare a Harului Dumnezeiesc, a Sfântului Duh "care alungă păcatul din această vatră, născând astfel omul nou
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aceeași autoritate, pe temeiul tradiției apostolice necurmate, universale și neschimbate, care a dat Scripturile și care le garantează și unitatea de înțeles"18. Filosoful român ajunge astfel la ultima deosebire fundamentală între Luther și catolici, deosebire care implică spiritualismul apolitic, anticlerical și antipapal. Pentru Luther, rânduiala apostolică a Bisericii și Papa reprezintă "uzurpări și deformări ale duhului creștin originar", adevărate derogări de la textul scripturistic, identificând, în mod fraudulos, ordinea interioară a Împărăției lui Dumnezeu cu cea terestră a Împărăției Mamonei. Ecclesia
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
emigranți care ignorau totul despre caracteristicile vieții politice locale. Abia ieșite din izolare în timpul politicii Frontului Popular*, ele n-au nicio vocație să ajungă în mod democratic la putere. Cât despre intelectualitatea de stânga, ea este marcată de un spirit anticlerical, radical sau socializant, al cărui patriotism - în sensul Primăverii popoarelor de la 1848 - va ieși întărit din Rezistența* antinazistă. Totuși, un anumit număr de scriitori marginali, aparținând adesea avangărzilor estetice, aderă la comunism, o cale paradoxală de a scăpa de complexul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
republicani. La aceștia din urmă, represiunea este uneori rodul spontan al violenței populare pe care guvernul încearcă s-o supună unui control juridic (tribunale populare). Dar unele grupuri anarhiste, socialiste de stânga și comuniste impulsionează teroarea, dându-i o dimensiune anticlericală. în acest context, datorită dinamismului și disciplinei lor, beneficiind de formidabilul prestigiu al URSS, sfătuiți îndeaproape și conduși direct de trimișii IC - îndeosebi Palmiro Togliatti și Victorio Codovilla -, comuniștii câștigă zi de zi teren în fața socialiștilor. Urmând linia celui de-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
contribuind la prăbușirea URSS. Stalin și Biserica ortodoxă rusă Stalin* continuă persecutarea Bisericii ortodoxe în Rusia și a Bisericii uniate în Ucraina. în 1925, este înființată o Ligă a ateilor militanți, condusă de ideologul E. Iaroslavski, care difuzează o propagandă anticlericală (broșuri, conferințe, filme, manifestații) și ajunge chiar să deschidă muzee antireligioase. în paralel, gazeta Sub stindardul marxismului apără concepțiile atee ale guvernării. Aceleași orientări sunt difuzate în partidele comuniste, așa cum o proclamă programul Internaționalei Comuniste* în 1928: „Printre obiectivele Revoluției
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
conflictelor ideologice ce apar În domeniul social contemporan, există o serie de termeni care evocă vechile dispute religioase: laicitate, neutralitate, clericalism sunt câțiva dintre ei. De Îndată ce Îi pronunțăm, suntem bănuiți că am aparține uneia dintre cele două categorii În conflict: anticlericalilor sau partizanilor unei Întoarceri la teocrație. Din fericire, realitatea este mai puțin maniheistă. ν Pe lângă laicismul combatant și integrismul multiform, putem să ne imaginăm un ideal laic ca instrument de pace socială, Într-un univers politic multiconfesional. Care sunt originea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1682 de Adunarea clerului. Promulgat ca lege de stat, acest text afirmă, pe lângă obligația papei de a respecta regulile și cutumele Bisericii galicane, independența monarhilor față de Sfântul Scaun În toate chestiunile laice. Intenția politică, se simte, nu este nici anticlericală, nici antireligioasă, ci urmărește doar ca, prin constituirea unui cler autonom dependent de puterea civilă, să asigure autonomia statului față de orice tutelă exterioară. Desigur, Încă nu se pune problema scoaterii legilor, a guvernământului, a deciziilor administrative și a serviciilor publice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu auputut schimba situația și În cazul articolelor organice. Conflictul laic va căpăta o nouă dimensiune În secolul al XIX-lea. Nu doar că lupta a devenit mai dură, ci, mai mult, conflictul a devenit franco-francez, luând o turnură vizibil anticlericală, dacă nu chiar antireligioasă. Bătălia nu se mai dă Între galicani și ultramontaniști, ci se extinde și devine mai clară: ea Îi opune acum pe cei care doresc reclericalizarea domeniului politic anticlericaliștilor radicali. Lupta deschisă Lupta care urmărește luarea puterii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
menită să răspundă acțiunilor Lojelor masonice. O ilustrare a ascensiunii clericalismului militant: la alegerile din 1876, episcopii și-au sporit presiunile asupra credincioșilor și preoților pentru a-i vota pe candidații Ordinii morale, contribuind astfel la declanșarea unei violente reacții anticlericale. Acesta a fost clericalismul pe care Îl denunța Gambetta În 1877, În Camera deputaților: „Clericalismul, iată dușmanul!”, reluând formula percutantă a lui Napoléon Peyrat (1863). Paradoxal, și de data aceasta, promotorii cei mai radicali ai idealului laic sunt, alături de Lamennais
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se afirmă Împotriva credințelor religioase, bănuite că ar aliena conștiințele și ar Înăbuși voința individuală. Afacerea Dreyfus (1894-1906) vaface națiunea să se scindeze În două tabere. La stânga, republicanii, Liga drepturilor omului, socialiștii din jurul lui Jean Jaurès, precum și numeroase grupuri anticlericale, printre care unele protestante; la dreapta, Liga patrioților, catolicii reuniți În jurul ziarului La Croix, antisemiții și moștenitorii blocului moral al ultramontaniștilor. Sfântul Scaun Îl condamnă pe Lamennais și, o dată cu el, ideile moderne (liberalismul moral, progresul). Enciclicele Mirari vos a lui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
chinuit al unor manipulări psihologice și morale, așa cum se poate observa În cadrul sectelor, și nu expresia liber consimțită a unui angajament metafizic sincer. În ciuda luptelor pentru influență care au continuat Între anumite religii tentaculare, a conflictelor Între clericalii nostalgici și anticlericalii lipsiți de orice credință sau a disputelor dintre curentele integriste, pare de dorit ca Bisericile să rămână În afara școlii și În afara instituțiilor civile În general. Pluralismul religios și pacea socială nu sunt posibile decât cu acest preț, la fel ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se datorează faptului că democrația a trebuie să se afirme, de la bun Început, Împotriva unei puteri În bună măsură clericale, În ciuda unor opțiuni galicane ale monarhiei. În afară de Elveția, celelalte state europene au rămas monarhii, uneori confesionale. Nici măcar În Statele Unite afirmațiile anticlericale nu au atins vreodată aceeași virulență ca În Franța. În Italia și Germania, laicitatea este indisociabilă de mișcarea naționalistă, adică de voința de a afirma unitatea națiunii Împotriva hegemoniei puterilor ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878) și Sonderbund În Elveția au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sursă identitară printre altele. Biserica trebuie să găsească o nouă modalitate de a răspunde acestor provocări. În cea mai mare parte a țărilor postcomuniste, a avut loc o dezbatere politică sau chiar confruntări între forțele politice favorabile Bisericii și forțele anticlericale, asupra unor probleme precum relația Biserică stat, finanțarea Bisericii, restituirea proprietăților confiscate de către regimul comunist, influența Bisericii asupra normelor sociale și asupra valorilor. Dovadă că Bisericile dominante din aceste țări, reprimate și slăbite sub regimul comunist, încearcă să-și recâștige
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
țării între Rusia, Prusia și Austro Ungaria, pe parcursul războaielor mondiale și comunismului. Biserica Catolică a Lituaniei e cea mai legată de identitatea națională dintre toate țările baltice, dar mișcarea națională lituaniană a avut în mod tradițional o aripă laică și anticlericală. B. Tradițiile monoconfesionale / competitive Identitatea națională slovacă s-a manifestat, ca și în Polonia, prin intermediul Bisericii Catolice. Dar, ca și în cazul Cehiei, au existat momente de-a lungul istoriei când aproape toată națiunea era protestantă. Din acest motiv, mai
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Biserica și aliații ei să întrețină o colaborare mai calculată. Marea coaliție a partidelor de dreapta care aveau un program comun, a erodat influența partidelor ecleziastice extremiste și a câștigat în 1997. Echilibrul între adepții pozițiilor Bisericii și forțele politice anticlericale fiind distrus, partidele care apărau Biserica au pierdut din nou la alegerile din 2001. Stilul radical al Bisericii Catolice a fost una dintre cauzele declinului clivajului religios, acest clivaj fiind orientat puternic spre anticlericalism și, în consecință, importanța lui s-
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
apropiat de valorile sociale creștine, însă cu toate acestea Biserica l-a abandonat, întrucât nu mai era suficient de eficient în promovarea intereselor Bisericii. O astfel de mișcare tactică a ajutat la echilibrarea forțelor politice favorabile Bisericii și a celor anticlericale, evitând mărirea excesivă a influenței acestora. C. Slovacia devenind o forță pro-democratică În Slovacia, clivajul religios a avut o influență importantă în politică. Partidele creștin democrate au obținut o parte substanțială a voturilor la toate alegerile; au înregistrat o pierdere
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
nu au încredere în administrația publică, justiție, Parlament și sindicate. Aceste două țări diferă totuși în atitudinea lor față de Biserică (tabelul 7). Pentru unii religia este o componentă esențială a independenței naționale, ceilalți fiind supuși pe parcursul multor ani unei propagande anticlericale, care a lăsat urme profunde în mentalul populației, religia nu joacă același rol. Lituania se află în vârful listei neîncrederii în Parlament, administrație publică, justiție și poliție, în partea de jos a clasamentului aflându-se rolul Bisericii. O analiză atentă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
puțin cîte puțin locul satirei politice și chiar religioase, anticlericalismul îndreptat mai ales împotriva ordinelor religioase semănînd cu cel al lui Jean de Meung, în a doua parte a Romanului trandafirului. Detaliul realist, glumele pline de veselie, ironia antife-ministă și anticlericală, satira aplicată eticii curtenești caracterizează și cele cam 150 de fabliaux-uri care s-au păstrat, alături de "chantefable" alternanță de versuri asonantice destinate a fi cîntate și de bucăți de proză -, compuse în a doua jumătate a secolului al XIII-lea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
reuneau în cadrul unor reuniuni bizare. Principiul după care aceasta se guverna era acela că fiecare asociat trebuia să-l sprijine pe celălalt, prin toate mijloacele posibile. Membrii acestei asociații proveneau din rândul francmasonilor și, pe lângă loialitatea față de suveran, nutreau sentimente anticlericale și antiaristocratice, precum și spiritul reformist din perioada iosefină 96. Din capul locului, "Asociația Secretă" a fost pusă în serviciul împăratului, având menirea de a-l informa pe suveran asupra tuturor situațiilor din imperiu și despre atitudinea și activitatea politică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]