957 matches
-
fost ruptă, apoi, la rândul său, în noiembrie 1921, Mussolini a adoptat un program naționalist și conservator și a fondat Partidul Național Fascist, care în iulie 1922 avea 700,000 de membri. În luna august a fost declanșată o grevă antifascistă generală, dar nu a reușit să readucă la viață Partidul Popular Italian (Partito Popolare Italiano) și a fost reprimată de fasciști. Cu câteva zile înainte de marș, Mussolini s-a consultat cu ambasadorul american Richard Washburn Child, dacă guvernul Statelor Unite ar
Marșul asupra Romei () [Corola-website/Science/322490_a_323819]
-
asemenea cunoscut sub numele de "Valeri (Willi) Brainin-Passek", 27 ianuarie 1948, Nijni Taghil), poet și traducător, eseist, culturologist, muzicolog, pedagog de muzică, inventator, manager de muzică și compozitor ruso-german. Tatăl lui Brainin- un poet și traducător austriac, un emigrant politic, antifascist Boris Brainin, pseudonim literar Sepp Österreicher, 1905—1996, din familia vieneză Brainin, care a dat mai multe figuri cunoscute ale culturii și științei. Mama - Asia Passek (1919-2005), (ru: Ася Ильинична Пассек), a fost medic pediatru. Passek este o familie nobilă
Valeri Brainin () [Corola-website/Science/318057_a_319386]
-
Toți bărbații între 18-45 ani, iar femeile între 18-35 de ani, au fost trimiși la munca de reconstrucție în U.R.S.S. Nici în acest caz n-a existat un criteriu politic sau de clasă, fiind trimiși chiar și comuniști și antifasciști germani care abia ieșiseră din închisori. Deși Gheorghe Gheorghiu-Dej a cerut expulzarea etnicilor germani, Stalin s-a opus unei asemenea măsuri, dar a acceptat lipsirea de dreptul de vot a tuturor celor incriminați, sub pretextul oferit de liderul PCR că
Grupul Etnic German din România () [Corola-website/Science/319374_a_320703]
-
murit înecat la o vârstă fragedă, iar celălat frate a emigrat în SUA, devenind cetățean american. Tatăl ei, unul din fondatorii Partidului Comunist din Birmania, apoi (1943) comandant al Armatei de Independență a Birmaniei și ulterior (1946) conducător al Ligii Antifasciste pentru Libertatea Birmaniei, a fost acela care a negociat independența Birmaniei cu Marea Britanie în 1947, fiind apoi, în același an. asasinat de către rivalii săi După ce tatăl ei a fost asasinat, mama ei a devenit o figură publică importantă, ocupând printre
Aung San Suu Kyi () [Corola-website/Science/298804_a_300133]
-
sovietici, dar nu constituie o explicație deplină, deoarece unii dintre cei reținuți, cum ar fi Hermann Field și Herta Field, nu lucraseră pentru OSS. Toți acești umanitariști, ca și Wallenberg, interacționaseră însă cu un număr mare de refugiați socialiști și antifasciști în timpul războiului, iar această experiență a fost utilizată în politica facționalistă și în procesele politice ale regimului Stalin. În 2009, reporterul a scris un articol în " în care a realizat profilul efectelor pe termen lung ale dispariției lui Raoul Wallenberg
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
cu sprijin sovietic, la București s-a instaurat guvernul „"de largă concentrare democrată"” Doctor Petru Groza, care, în esența sa, a fost un guvern comunist minoritar. Reforma agrară din 22 martie 1945 a dus la împroprietărirea foștilor luptători de pe frontul antifascist, văduvele și orfanii acestora și țăranii care aveau în proprietate pământ puțin. La nivelul Racoviței numărul beneficiarilor acestei reforme a fost mic, după cum mică a fost și întinderea loturilor acordate în suprafețele de teren de „La Bradu” și „Peste Olt
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
și ale sindicatelor din România. În anul 1921 devine membru fondator al Partidului Comunist Român (PCR), în perioada interbelică făcând parte din conducerea unor organizații de masă legale, create și conduse de către PCR. A luat parte la constituirea Comitetului Național Antifascist în anul 1933 și a altor orgnizații legale de luptă împotriva pericolului fascist. Din cauza activității sale antifasciste, începând cu anul 1936 a fost arestat și judecat de mai multe ori, fiind întemnițat timp de mai mulți ani în închisorile de la
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
perioada interbelică făcând parte din conducerea unor organizații de masă legale, create și conduse de către PCR. A luat parte la constituirea Comitetului Național Antifascist în anul 1933 și a altor orgnizații legale de luptă împotriva pericolului fascist. Din cauza activității sale antifasciste, începând cu anul 1936 a fost arestat și judecat de mai multe ori, fiind întemnițat timp de mai mulți ani în închisorile de la Doftana, Miercurea Ciuc și Târgu Jiu. A fost membru fondator al asociației "Amicii U.R.S.S.". De asemenea, a
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
Jiu. A fost membru fondator al asociației "Amicii U.R.S.S.". De asemenea, a desfășurat o intensă activitate publicistică în slujba politicii P.C.R., militând pentru preluarea puterii de către comuniști. În timpul guvernului antonescian, Petre Constantinescu-Iași s-a implicat în realizarea unității forțelor antifasciste, participând în mod activ la pregătirea loviturii de stat de la 23 august 1944. După preluarea puterii de către Partidul Comunist Român, a deținut funcții de mare răspundere pentru instaurarea și consolidarea regimului comunist în România. Mai întâi, a fost ministru al
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
1945 - 30 noiembrie 1946. În anul 1948, a fost ales ca vicepreședinte al primului Prezidiu al Marii Adunări Naționale. În calitate de deputat, el a fost președinte al Grupului român al Uniunii interparlamentare; membru al Consiliului mondial interparlamentar; membru în Comitetul Național Antifascist și vicepreședinte al aceluiași comitet din România. În perioada 28 ianuarie 1953 - 19 martie 1957, prof. Petre Constantinescu-Iași a deținut funcția de ministru al cultelor în guvernele conduse de către Gheorghe Gheorghiu-Dej și Chivu Stoica. Pentru activitatea sa politico-culturală, i s-
Petre Constantinescu-Iași () [Corola-website/Science/307209_a_308538]
-
ani, sub îndrumarea prof. Gheorghe Spacu, Raluca Ripan, și Dan Rădulescu, în colaborare cu care publică o serie de lucrări științifice. În acești ani este atras de ideile de stânga și frecventează cercul lui Tudor Bugnariu. Are o poziție net antifascistă și antirevizionistă, publicînd în 1936 broșura " Pacea este în pericol. Înarmările Germaniei hitleriste". De asemenea, între anii 1939-1940 publică în revista săptămânală "Țara Nouă" o serie de articole („Cât consumă războiul”', „Eliberarea economică a lumii” etc.) precum și în revistele "Națiunea
Coriolan Drăgulescu () [Corola-website/Science/307175_a_308504]
-
primul său roman, ""La voie royale"", în care relatează evenimentele la care a luat parte în Indochina. În anii 1926-1927 întreprinde călătorii în Laos și în China, unde participă activ la operațiile grupurilor comuniste. Începând din anul 1933, devine militant antifascist, participă la Războiul civil din Spania de partea forțelor republicane, organizând o escadrilă de aviație pe care o va comanda până în 1937. Totuși, după o participare în 1940 la congresul scriitorilor sovietici de la Moscova, începe să se distanțeze de ideile
André Malraux () [Corola-website/Science/298386_a_299715]
-
Roosevelt și Churchill și-au împărțit zonele de influență din Europa postbelică. În anii următori, Stalin a transformat sistematic statele din Europa de Est în state-satelit. În 1948, comuniștii au venit la conducere în toată regiunea Europei estice, aflați în alianță cu antifasciștii non-socialiști. Singurele excepții au fost Grecia și Iugoslavia. În 1949 s-a format Germania de Est ce va rămâne în sfera sovietică. În 1946, Stalin a dezvoltat teoria celor două "lagăre", despre diferențele dintre lumea comunistă și lumea capitalista, căreia
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste () [Corola-website/Science/297336_a_298665]
-
Olga (Golda) Bancic, (n. 10 mai 1912, Chișinău, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus - d. 10 mai 1944, Stuttgart, al Treilea Reich) a fost o activistă comunistă română și franceză, luptătoare antifascistă, eroină a Rezistenței franceze din perioada ocupației naziste a Franței. S-a născut într-o familie de evrei din Basarabia, care la acea dată făcea parte a Imperiului Rus. La vârsta de 12 ani, a fost arestată pentru prima dată
Olga Bancic () [Corola-website/Science/304046_a_305375]
-
strada Polonă și strada Corneliu Botez, există o stradă care, până în 1995, s-a numit Olga Bancic. Pe zidul uneia din clădiri se afla o placă de marmură cu următorul text: "Olga Bancic" "10 mai 1912 - 10 mai 1944" "Luptătoare antifascistă din România executată de hitleriști la Stuttgart prin decapitare " Viața, lupta și moartea ei eroică însuflețește azi munca poporului român pe drumul progresului" Numele străzii a fost schimbat în Alexandru Philippide iar placa de marmură a fost smulsă de la locul
Olga Bancic () [Corola-website/Science/304046_a_305375]
-
secretar general al Partidului Comunist Român, având atuul de a fi „băștinaș”, spre deosebire de unii din precedesorii săi. Participant în iulie-august 1935 la congresul al VII-lea al Cominternului la Moscova, a primit misiunea de a organiza un așa numit „front antifascist” și în România, ca manevră de întărire a poziției comuniștilor și a filosovietismului în țară. După ce a colaborat, împreună cu alții, la îndepărtarea și la lichidarea în cursul Marii Terori din URSS a multora din tovarășii săi din conducerea Partidului, ca
Boris Ștefanov () [Corola-website/Science/307446_a_308775]
-
îndepărtați din alte teatre germane. Hitler a arătat o așa mare admirație pentru Wagner și o atât de mare venerație față de familia sa și față de Festivalul său încât, la cererea lui Winifred i-a scris dirijorului italian Arturo Toscanini, un antifascist hotărât, să-l roage să conducă Festivalul, însă Toscanini a refuzat. Anii 1930 cunosc o reînnoire artistică pentru Festival. Decorurile și costumele spectacolului Parsifal, neschimbate de la crearea sa în 1882, erau atât de deteriorate încât securitatea reprezentațiilor nu mai era
Festivalul de la Bayreuth () [Corola-website/Science/327644_a_328973]
-
a derulat operațiuni polițienești importante, unele cu sprijinul lui Jdanov, de multe ori la ordinul direct al lui Stalin, de fiecare dată însă fără consultarea lui Beria. Una dintre primele asemenea operațiuni a fost cea din octombrie 1946 împotriva Comitetului antifascist evreiesc, care a dus la uciderea lui Solomon Mihoels și la arestarea mai multor membri ai mișcării. Campania a avut efecte secundare asupra lui Beria, care fusese inițiatorul mișcării în 1942. Jdanov a murit subit în august 1948, iar Beria
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
prim-secretar al partidului comunist ilegal. În anii 1943-1944 conduce Partidul Păcii ("Békepárt"-BP), formațiune politică legală folosită de asemenea pentru acoperirea activității cercurilor comuniste. În 1944, când încearcă să treacă granița în Iugoslavia pentru a-i contacta pe partizanii antifasciști ai lui Tito, este arestat și trimis cu un tren încărcat cu evrei la destinația lagărului de concentrare Mauthausen. Într-o stație de tranzit la Komárom evadează și se întoarce clandestin la Budapesta. După victoria sovietică de la Budapesta, la sfârșitul
János Kádár () [Corola-website/Science/303226_a_304555]
-
legitimitatea celor două guverne, si ca o consecință a dezacortului dintre SUA și Regatul Unit privind paticiparea Chinei, nici Coreea de Nord și nici cea de Sud nu au fost invitate. Italia nu a fost nici ea invitată, în pofida faptului că guvernul antifascist al lui Badoglio declarase oficial război Japoniei la 14 iulie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de sfârșitul războiului. Portugalia nu a fost invitată, desi teritoriul Timorului de Est care îi aparținea fusese invadat de Japonia care a ignorat neutralitatea Portugaliei
Tratatul de la San Francisco () [Corola-website/Science/321464_a_322793]
-
Sydney Webb, Phillip Snowden și Clement Attlee. Deși era fidel Internaționalei Socialiste, a refuzat primirea Partidului Comunist Britanic, având un program radical, colectivist, egalitar, devenind treptat tot mai liberal și prudent, fiind un partid al justiției sociale, progresist, pacifist și antifascist. Susținători din rândurile muncitorilor calificați și intelectuali erau recrutați din Yorkshire, districtele miniere din Țară Galilor și Londra, având ca publicație Daily Herald. În timp ce cele două partide se aflau în plină ascensiune, Partidul Liberal se află într-un lung declin
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
regimului nazist, se alătură Fuhrerului. Au apărut și grupări paramilitare precum Căștile de Oțel (1918) ce numără 500 000 de membri, Secțiile de Asalt ce cuprindea 300 000 de membri național-socialiști în 1932, Frontul de Fier cu trupe de șoc antifasciste organizate de socialiști (1930) și Frontul Roșu cu trupe paramilitare comuniste cu peste 100 000 de membri, fiind interzis în 1929. Deși dreapta are câștiguri electorale, mișcările extremiste iau amploare. Se formează guverne de coaliție pentru că nici un partid nu obținea
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
din Paris. Intră în diplomație și ocupă diferite funcții în ambasadele Greciei din 1931 până în 1962. Debutul editorial cu placheta Strofi(Cotitura), are loc în 1931. A scris relativ puțin, dar versurile sale au fost bine primite pentru mesajul lor antifascist, de fapt Seferis a reluat ideile umanismului clasic grecesc și le-a recontextualizat, pentru a le adapta la contextul socio-istoric al secolului XX. A fost distins cu premiul Palamas în 1947 și cu un prestigios premiu englezesc, Foyle, acordat pentru
Giorgos Seferis () [Corola-website/Science/305796_a_307125]
-
Cele trei submarine au luat parte la operațiunile germane din Pacific până când "Giuliani" a fost scufundat de submarinul britanic "Tallyho" în februarie 1944, iar celelalte două au fost preluate de Marina Imperială Japoneză după capitularea Germaniei. Alberto Tarchiani, un ziarist antifascist, a fost numit ambasador la Washington de către guvenul Badoglio. Mareșalul Badoglio era șeful guvernului provizoriu italian care funcționa în condițiile ocupării țării de către puterile aliate. Ambasadorul a sugerat ca Italia să declare război Japoniei pe 14 iulie 1945. Acest act
Istoria militară a Italiei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316496_a_317825]
-
acesteia, Eleonora (Ileana Predescu). Apropierea frontului determină retragerea armatei române, iar căpitanul Stratilat pleacă fără Valentina. Moșiereasa Catinca se refugiază și ea, în timp ce palatul ei este rechiziționat. După evenimentele istorice de la 23 august 1944, Iulia își dedică timpul îngrijirii luptătorilor antifasciști, luând contact cu ideile comuniste și aderând la ele din convingere. În anii de după război, ea se încadrează în partid și participă la campania sanitară de combatere a tifosului. Treptat, între ea și secretarul de partid Pavel Golea (căruia îi
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]