755 matches
-
devin În această situație personaje. Transgresând realitatea, ele nu mai pot fi reale, pentru că se raportează exclusiv la aventura umanului, care se identifică cu valorile unice și exclusive pe care le ilustrează. Personajul, spre deosebire de persoană, Încetează de a mai fi antinomic, de a mai avea contraste. El se definește și se caracterizează exclusiv prin unicitate, el este expresia unor tendințe În care vedem polarizate un singur tip de valori, care afirmă sau neagă natura umană. Ambii depășesc posibilitățile persoanei În lume
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
l-a lămurit. A precizat că are același sens ca și în formularea „legii folosirii” (law of use). Satisfacția produce „efecte puternice” (strengthening effect of satisfyingness), iar iritarea generează „efecte slabe” (weakening effect of annoyingness). Sesizăm în această frumoasă simetrie antinomică și un anume „gust pentru sistem”, care s-a dovedit dăunător pentru elucidarea exactă a raporturilor dintre motivație și învățare. El l-a obligat pe Thorndike să-și revizuiască după 1930 enunțurile cuprinse în legea efectului. Mai ales cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Berdiaev, spune: "Cum poate fi lumea aceasta simultan coruptă de demon și impregnata de Dumnezeu? Berdiaev nu se sfiește să fie contradictoriu: o recunoaște fără ezitare, adăugând că orice conștiința religioasă (și el este o asemenea conștiința) e, prin esență, antinomica"21. Se poate spune că Cioran este o conștiință religioasă, chiar dacă îl contestă neîncetat pe Dumnezeu? El însuși recunoaște că nu este ateu, pentru că divinitatea este o constantă în gândurile lui, insă Dumnezeu pe care il invocă Cioran nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a ilustrat ca un adevărat tribun al acestora, afirmându-le și reafirmându-le în arena internațională cu un atașament irevocabil, cu o hotărâre reversibilă - totul într-o expresie de profundă demnitate, în care patriotismul și internaționalismul, departe de a deveni antinomice, își găseau o armonioasă echilibrare”. Nicolae Titulescu, ca ministru de externe al României, cât și partidele și cercurile politice din România care activau pentru menținerea statu-quo-ului teritorial au considerat că trebuie găsite noi mijloace pentru a păstra integritatea țării. “În
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
de dissoudre l'autorité. Mais le but dans lequel on peut dissoudre l'autorité est de la refonder, et cela constitue une obligation morale. Mots-clefs: John Locke, loi naturelle, contrat social, obligation politique, libéralisme În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
este în exces dăunează. Filmul este și un protest față de consumerismul occidental, dar și o invitație de a salva, chiar și acum, în al 12-lea ceas, planeta. Este, cred, o compensație simbolică a eșecului de la Copenhaga. Două simboluri situate antinomic în film sunt mai mult decât sugestive și mi-au atras atenția: copacul sacru al strămoșilor Na'vi și supertehnologia militară. Omul vechi vs. omul nou. Spiritualitate vs. consumism. Filmul mizează mult pe efectul antinomiilor, fapt ce pe mine nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fost dezvăluite în presă aceste planuri, Secretarul Apărării, Donald Rumsfeld, a trebuit să nege imediat veridicitatea proiectului. Însă credibilitatea și puterea blândă americane fuseseră deja prejudiciate. În cele din urmă, este o eroare să privim diplomația publică doar în termeni antinomici. Uneori este vorba despre o competiție între "informațiile mele și informațiile tale", dar de multe ori ambele părți pot avea de câștigat. Diplomația publică germană din timpul Războiului Rece constituie un bun exemplu în acest sens. Spre deosebire de cea franceză, care
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
neliniștea apropierii sfârșitului, fatalitate scrâșnit acceptată, și optimismul manifest al creatorului ce-și vrea roadele muncii împrăștiate în mulțime. Copacul roditor, mărul cules de toți, extrăgându-și sevele din grădina patriei, devine motiv fundamental al liricii sale. Poet al stărilor antinomice, ignorând nuanțele intermediare, nu departe de exaltările lui B. se află și opusul acelei atitudini, la fel de radical afirmată. Temperament al extremelor, poetul se vrea însă în fiecare moment - exemplar. Trăirea timpului individual înseamnă, pentru gustul lui negator și polemic, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
să alunge ceața!»/ Mândrii cetățeni ai Sienei, în strai măreț,/ izbucniră în râs.” Consecința cea mai directă este un regim schizoid, vital și în același timp traumatic pentru respirația poemului. Schizoidia este explicitabilă printr-o serie de cupluri tensionate și antinomice, descompunând cele două sintaxe care intră în compoziția poeziei lui R.: obscurizare versus discursivitate, „comedia literaturii” versus comedia realului, obsesia ultraliteraturizantă, mallarmeeană, a Cărții versus obsesia civică a adevărului dinafara literaturii, obsesia adecvării la real (obsesia „descrierii” unor lucruri umile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289365_a_290694]
-
est présentée à la fin du volume. Mots-clés: Éthique de l'environnement, sphère de la moralité, individualisme et holisme éthiques, anthropocentrisme et biocentrisme, libération des animaux, devoirs indirectes, "écologie profonde", développement durable, éthique globale În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului științific la începutul modernității, Dan Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
formale” proprii „republicilor parlamentare” și „libertăților reale” generate de edificarea socialismului este astfel menită unui viitor strălucit evidențiind alergia pe care o vor manifesta mai târziu partidele comuniste față de „democrațiile burgheze”. Marx și, încă și mai mult, Lenin apreciază radical antinomic construirea socialismului și libertățile democratice: „Statul, scrie Marx, nu poate fi nimic altceva decât dictatura revoluționară a proletariatului”; or, aceasta implică distrugerea sistematică a instituțiilor și a procedurilor proprii „statului parlamentar burghez”. în sfârșit, succesul de care se bucură, în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ar trebui să apreciem faptul că în fond războiul rece nu a fost doar un simplu și îndelungat fenomen antagonic manifestat între două sisteme mondiale, între Est și Vest. El a reflectat o lume dominantă de șocul a două ideologii antinomice, o lume marcată de prezența unei ostilități controlate și în care s-au înregistrat semnificative crize sau conflicte, mocnite sau declarate, intrasistem. Așadar, în această ordine ideatică, ne-am permite a sublinia faptul că problema stopării ascensiunii sovietice pe continentul
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
om de mari contraste, cu toxine și excesiv în totul. Stăpân ca nici un alt scriitor român pe posibilitățile nelimitate ale limbii, și-a creat, prin forța cuvântului („figuri tari tăiate cu fierul”, N. Iorga) și puterea de șoc a împerecherilor antinomice, un stil, care a pus capăt epigonismului eminescian. Nu s-a afiliat nici unui curent, deși într-o carieră literară de peste șapte decenii a fost contemporan cu numeroase orientări estetice. A avut o evoluție singulară. A contrariat și lucrul nu i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
intelectuale fantezia literară a criticului, cea mai arbitrară dintre „echivalențe”4Ă. Dincolo de atari obiecții, Șerban Coiculescu putea scrie în 1938 rânduri de reală prețuire la adresa prietenului său, eliberat de balastul conjuncturalului ori al complezenței. Portretul se constituie din sugestive linii antinomice ce vădesc până la urmă 1 Șerban Cioculescu - Aspecte literare contemporane, București, Editura Minerva, 1972, pp. 611-614 2 idem, p. 612 3 ibidem, p. 613 4 ibidem 89 complementaritatea: „Sceptic dar și surprinzător de afirmativ, iubitor al spontaneității, dar extraordinar de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
arată că în mass-media domnește o hegemonie a gândirii așa-zis unice: o concepție despre societate care și-a găsit împlinirea în triumful pieței. Concepție, în fond, marxistă: dacă au dispărut clasele sociale, dacă burghezia și proletariatul nu mai sunt antinomice, istoria s-a sfârșit, sau cel puțin istoria pentru care lupta de clasă reprezenta motorul central. Burghezia continuă să existe drept clasă, fiind în prezent singura care există, obiectiv și subiectiv, dat fiind că inegalitățile sociale persistă în țările dezvoltate
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ascunsă”, rânduită „mai înainte de veci”, spre slava celor îmbrăcați în hainele noului Adam. Pentru a înțelege această revelație a tainei lui Hristos, care recapitulează în sine toate misterele insolvabile ale creației, rațiunea trebuie să accepte crucificarea teologică prin exercițiul gândirii antinomice și paradoxale. Gadamer, Polanyi și Marcel sunt pentru Andrew Louth doar „înaintemergători” ai acestui proiect teologic restaurator care infirmă atât sterilitatea sceptică a rațiunii carteziene, cât și entuziasmul idealist al spiritului hegelian. Nici una dintre științele pozitive ale modernității n-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a științei sociale britanice, intelectualii continentali vor propune o interpretare diferită. Ea începe prin răsturnarea logică a raportului parte-întreg și continuă cu modificarea definiției „socialului”, înțeles ca dat pozitiv, indubitabil. În cazul „științei sociale” franceze, prima noutate a abordării tensiunii antinomice dintre individ și societate ține de abandonarea soluției providențiale, cu excepția gânditorilor catolici „contrarevoluționari” precum Joseph de Maîstre (1753-1821)1 sau Louise-Ambroise de Bonald (1754-1840) - cel din urmă autor al faimoasei butade (L’homme pense sa parole avant de penser sa
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
-l aplica unei astfel de cercetări este Ioan Vultur, pentru care proiectul comunicativ fantastic este definit ca interacțiune interogativă între subiectul produselor și cel receptor care vizează provocarea lectorului să soluționeze și să caute, prin dezvoltarea unei structuri de contrast antinomice, paradoxală în raport cu cunoașterea comună. Iar, frontierele fantasticului (fabulosul feeric, miraculosul mistico-magic și superstițios, ocultismul inițiatic, literatura științifico fantastică, proza poetică și alegorică, proza vizionară, literatura de aventuri, proza de analiză etc) sunt studiate de Sergiu Pavel Dan, care nu le
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de stingere - imagine recurentă în poezia lui S. -, viața omului e jalonată de haos („cu groază privim înainte, cu groază privim înapoi”, Odată) , eul resimte vertijul trecerii, al efemerității și insignifianței individului („noi suntem o fărâmă din Totu-mprăștiat”, o sintagmă antinomică pentru „Marele Tot”). Ulterior percepțiile negative (unele doar reflexe livrești) se atenuează, și în plachetele Fierbea az-noapte marea... (1933), Nopți pontice (1937) - reluate, împreună cu alte poezii din periodice sau inedite, în volumul Nopți pontice (1969) - privirea poetului contemplă mai calmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
el să descoperim latențele de paradox pe care le cuprinde propria noastră existență? Dacă le-am interpreta pe acestea în sens spiritual, existența curentă ar putea căpăta ceva dintr-un simbol practicat, care participă întrucîtva, de foarte departe, la pulsația antinomică a Polului divin. în înțelesul lui cel mai productiv spiritual, apofatismul nu se reduce la o teologie negativă, care, tematizînd divinul prin negarea/depășirea categoriilor mundane, ar face pandant teologiei afirmative, abordării catafatice. Ca simplu complement al abordărilor de tip
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
afirmativ și negativ, precum și articularea lor, în a doua parte a tratatului el aplică aceste principii la cosmologie și antropologie. Aici, Cusanus exaltă metodic, pînă la obsesie, pentru a o întrupa în minte și în discurs, o temă străveche : condiția antinomică a umanului. Tocmai condiția lui de infinit în finitudine și de ființă interval îi dă omului posibilități metafizice, dinamica unui traseu vertical. Pentru Berdiaev, de asemenea, fiecare persoană își împlinește existența și destinul în măsura în care folosește interior dinamismul opuselor în conjuncție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cele douăzeci de proze scurte care alcătuiesc volumul Smog (1971) au ca temă comună erosul banalizat, grotesc adeseori, degradat de „smog” (existența obscură a pesonajelor): gustul autorului pentru artificiul stilistic (ca o trăsătură dominantă a scriiturii lui - aglomerarea de determinanți, antinomici adesea, în jurul unui nume), pentru bizarerii și grotesc-trivial devine evident. Încercare de cronică de moravuri, romanul Cum îndemult Bucureștii petreceau (1977) imită stilul epocii pe care, ca să o redea în amănunt, autorul o descrie prin apel la ziare, reviste, scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
Tatăl prin lucrarea Duhului Sfânt, de lepădare de sine: „Cel ce va voi să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie”. Căci lucrarea lui Dumnezeu în noi este dialectică și antinomică. Spun Sfinții Părinți: „Lucrarea lui Dumnezeu în noi fiind însoțită de ostenelile (mortificările) omului” (Sfântul Maxim Mărturisitorul), și „Dumnezeu este Cel Care voiește și Cel Care lucrează în noi” (Sfântul Apostol Pavel). Cele trei stadii de trăire duhovnicească, starea purgativă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
câmp problematic fecund, cel al revalorizării gândirii tradiționale. Volumul grupează patru eseuri consacrate temei enunțate în subtitlu, cu referire precisă la Constantin Brâncuși (Comentarii indiene la Brâncuși), Mircea Eliade (India în destinul cultural al lui Mircea Eliade), Lucian Blaga (Structurile antinomice la Lucian Blaga și accepția indiană a metaforicului) și Mihai Eminescu (Eminescu - Arhetipul). A. abordează subiectele alese prevalându-se de dubla lui competență de cunoscător al gândirii indiene și al culturii occidentale. Procedează la un demers hermeneutic comparativ, menit să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
Nichifor Crainic, editată postum, relevă că și în deceniile precedente existaseră momente de tensiune între stânga și dreapta. Indiferent însă de raporturile explicite, cele două orientări nu compun un același curent ideologic sau, în orice caz, reprezintă nuanțe distincte, chiar antinomice ale g. Filosofia lui Blaga a și fost, de altminteri, categoric respinsă de D. Stăniloae (Poziția domnului Lucian Blaga față de creștinism și ortodoxie, 1942) și Crainic s-a raliat punctului de vedere al acestuia. În paginile revistei, ponderea valorică o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]