195 matches
-
Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră” ș.a., dar îndeosebi în „Gândirea” (cu o colaborare neîntreruptă între 1931 și 1944). A mai semnat Nicolae Ancuța Rădoi, Andronic și Sandu Plavie. Abia după 1980 îi apar mai multe cărți de versuri, în care va fi antologată o producție lirică de aproape șase decenii: Poeme (1982), Sunet peste culmi (1985), Călătorie de taină (1988) ș.a. În tot ce a scris V. se dovedește, ca și în viață, un spirit artist, care contemplă și meditează, pune întrebări esențiale
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
1941), va trece după 1944, și pentru că avea o mare ușurință a versificației, către poezia epică festivistă, lozincardă: Tuturor (1948), Neobosita laudă (1969) ș.a. Cu un simț critic notabil și cu o conștiință lucidă a uzurii în timp, poetul se antologhează parcimonios în volumul Poeme. 1931-1965 (1965) și mai ales în Puterea iubirii (1971). Proza însă, cultivată cu precădere după 1960, îndeosebi pe subiecte istorice, uneori cu o poetizare a stilului în descendență sadoveniană, captivează prin claritate narativă, prin știința portretizării
POPESCU-25. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288946_a_290275]
-
istoria (1972), carte de reportaje scrisă în colaborare cu Radu Mareș și Vasile Sălăjan. Obține, de asemenea, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie cu De neatins, de neatins (1978), Fericit prin corespondență (1982) și Binemuritorul (1996). Opera poetică i-a fost antologată de mai multe ori: Degetul de gheață (1984), Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu? (1999), Versuri (2000). Este prezent în majoritatea antologiilor de poezie română contemporană apărute în țară și în străinătate. Versurile i-au fost traduse în maghiară
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Țepeș, transformat de o întreagă literatură în vampirul Dracula, aruncând anatema, în chip ce ține deja de tradiție, asupra contesei Elisabeta Bathory, care ar fi fost „un vampir adevărat, cu atât mai înspăimântător cu cât este o femeie”. În fine, antologând texte, insistă asupra unor chestiuni controversate din publicistica eminesciană, pe care le abordează nenuanțat, dintr-un unghi lipsit de perspectivă, ca în Eminescu împotriva socialismului (1991), Eminescu - apărătorul românilor de pretutindeni (1995), Eminescu, istoricul (1998), ori vorbește despre o „dogmatică
NEDELCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
ia doctoratul în filologie cu lucrarea Miorița - o hermeneutică ontologică. Debutează cu poezie în „Contemporanul” (1964), iar editorial cu volumul de versuri Cum eu... (1974). Colaborează la „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Tomis”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. Poezia i-a fost antologată în mai multe volume apărute în țară și în străinătate. Este căsătorită cu criticul literar Marin Mincu. Cu excepția liricii, autoarea își semnează textele cu numele Ștefania Mincu. Desfășurată într-o tonalitate gravă, uneori abstractă și transportând o emoție puternic spiritualizată
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
Dația”, întâiul periodic românesc, scos de I. M. C. Rosetti și Anastasie I. Lascăr în 1827 la Lipsca (Leipzig). De asemenea, a editat, în colaborare cu Vasile Popeangă, Din istoria literaturii didactice românești, lucrare a lui Onisifor Ghibu (1975), a antologat, în colaborare cu Antoaneta Tănăsescu, Discursuri de recepție la Academia Română (1980), a realizat o antologie de proză românească în limba bulgară (1965) și mai târziu o antologie a poeziei românești din Iugoslavia (1995, în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). SCRIERI: Folclor
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
Gauchet, Pierre Manent, Jean-Marc Ferry, Blandine Kriegel, Stéphane Rials, Bernard Manin, Gilles Lipovetsky, Anne Godignon și Jean-Louis Thiriet. Cărțile colecției sunt la fel de revelatoare pentru ceea ce Pavel și Lilla considerau important în câmpul filozofiei franceze, fiind semnate de unii dintre autorii antologați de cei doi, cărora li se alătură Jean-Marie Schaeffer (filozofia artei), A. Compagnon (teorie literară și filozofie), Jean-Pierre Dupuy (originile științei cognitive, unul dintre puținele domenii în care francezii excelează), V. Descombes (o critică a cognitivismului), Pierre Rosanvallon (regândirea statului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Scriitorilor din Arad) și Cântecel(e) (1998; Premiul ASPRO) - beneficiază, firește, de libertatea deplină de expresie de după 1989, dar, ciudat, oboseala existențială, puseurile ricanante și sentimentul tot mai acut al „târziului de sine” încercănează poezia fostului insurgent. Chiar și poemele antologate în volume apărute în străinătate (Canada, Irlanda, Austria, Germania, alături de Mircea Cărtărescu și alți congeneri) țin mai mult de imaginea optzecismului de primă oră, decât de evoluția în timp a autorului. Ca și alți poeți optzeciști, B. susține și critic
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul, preferințele, afinitățile, într-o deplină acceptare a obsesiilor spirituale. Un număr însemnat de tălmăciri din Baudelaire rămase de la C. Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert Browning. Tentată poate la o reevaluare (boala de cord îi anunța sfârșitul), își editează, în același an, întâia carte: Chenar pe marginea
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
ediții din clasici români, capabile să răspundă interesului educațional pentru lectură al celor din exil. Primul și singurul număr apărut cuprinde versuri de Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, G. Coșbuc, O. Goga, I. Minulescu, G. Topîrceanu, Ion Pillat. Sunt antologate și bucăți de proză din opera lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.L. Caragiale, I. Al. Brătescu-Voinești. O secvență aparte a sumarului este rezervată „talentelor din exil”, dar versurile semnate de T.N. Miron, A. Vendalovschi ș.a. nu justifică prin nimic încrederea
CAIETUL LITERAR „FACLIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286009_a_287338]
-
fi să-i ai pe toți laolaltă: înțelepciunea lumii în douăzeci de cărți. Un raft ecumenic la Humanitas Kretzulescu și la Cărturești Verona. Doi. Cine se va încumeta la o serie editorială „Ei despre noi. Noi despre ei“, care să antologheze zecile de cărți (mai ales jurnale din anii de studii și memorii de călătorie) ale românilor despre Berlin, Roma, Paris, Viena, Budapesta, Florența, Londra etc., paralel cu largi frag mente, dibaci extrase, din notele călătorilor străini în țările române? Pitoresc
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Jean Cocteau și Joseph Delteil, despre romanul Le paysan de Paris al lui Louis Aragon, despre poezia lui Paul Éluard din Capitale de la douleur, despre afinitatea paradoxală dintre „poezia pură” a neoclasicului, intelectualizatului Valéry și cea „proliferantă” a lui Tzara, „antologhează” în Integral poezia modernisto-avangardistă a franței contemporane). Însă, deși „nu lipsește niciodată din dezbaterile care agită avangardele europene ale epocii”, el se plasează întotdeauna „în linia a doua”, în ariergarda avangardei, după cum observă același Michel Carassou. Un susținător înțelept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Antologia literaturii române de avangardă" alcătuită de Sașa Pană, precum și unor texte care i s-au părut criticului că anticipă sau catalizează spiritul reformator și profetic al avangardismului (Bacovia, George Magheru, Ion Barbu, Dan Botta, Geo Dumitrescu). Tot astfel sunt antologați autori aflați în vecinătatea mișcării: B. Fundoianu, Virgil Carianopol, Tașcu Gheorghiu, M. Blecher, Constant Tonegaru, dar nu și Miron Radu Paraschivescu. Aproape 200 de pagini de poezie, prozopoeme și proză (inclusiv un fragment din piesa "Englezește fără profesor" de Eugène
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
mai mari cu poezia tradiționalistă decât cu cea modernă (a se vedea cazul exponențial al poeziei lui Ion Vinea). Autorul are iscusința de a focaliza și reconsidera texte cunoscute, mai puțin cunoscute sau date uitării, aparținând colaboratorilor revistei în cauză, antologați de Emil Pintea în "Antologia literară "Gândirea""; deși nu operează, bineînțeles, pe un teren virgin, scriitura criticului, analitică și totodată disociativă, limpidă și captivantă, are darul de a ne convinge, dacă mai era cazul, că spiritul "Gândirii" nu poate fi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
cazuistica post-saussuriană. 53 Pentru o încă utilă biografie a lui Ghica, cf. Dan Bogdan, 1987. 54 Pentru cele mai bune prezentări ale vieții și ale operei macedonskiene, cf. Marino, 1966 și 1967. 55 Ambele nuvele sunt de neașteptată actualitate, fiind antologate de Lucian-Vasile Szabo în volumul Fantome. Zece bijuterii fantastice semnate de autori români (Timișoara: Ed. Bastion, 2008). 56 Emilia Șt. Milicescu observă că "[d]ata elaborării nuvelei Trubadurul coincide cu epoca de mare tensiune din viața lui Delavrancea, premergătoare căsătoriei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cum spui tu. Însă, cel puțin la fel de importantă mi se pare a fi inițiativa numită Generația expirată, lansată de ziarul "Cotidianul". După "marii români", vom afla care sunt "românii expirați". "Din rațiuni de igienă socială, trebuie să pronunțăm și să antologăm niște nume care au produs în România handicap social, cultural, politic. O parte din istoria noastră recentă trebuie să fie îndiguită și clasată în mod rezonabil în mentalul colectiv" ("Cotidianul", 7 nov. 2006). Această igienă socială va sluji "reforma interioară
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
poemele haiku. Nu este vorba de liste Întocmite arbitrar pentru a indica doritorilor ce cuvinte ar putea folosi drept kigo, ci de kigo-uri folosite deja În poeme și deci atestate prin Întrebuințare și doar culese de cei care le-au antologat Întocmind listele. Saijiki este denumirea unei antologii de haiku care este concepută și realizată pe anotimpuri. Astfel de antologii conțin și liste ale cuvintelor sezonale (kiyose) cu explicația sensului acestor cuvinte (hon’i), care În literatura japoneză este una cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
criticii canonice în fața așa numitei subliteaturi (de unde și conotația negativă atribuită polemicii, tocmai în intervale de explozie a acesteia) se va converti într-un interes tot mai mare (preocupările exegezei și hermeneuticii francofone o demonstrează din plin) de a recupera, antologa și interpreta științific acest segment de creație, ca pe o valoroasă și întregitoare piesă de puzzle. În absența ei, orice mare scriitor ar fi, fără îndoială, injust amputat. Ține, până la urmă, de evoluția intimă și firească a raporturilor dintre critică
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
unei realități străine sunt impresiile criticilor literari. Exempli gratia: Carnetele europene ale lui Adrian Marino sau Jurnalul parizian al lui Eugen Simion. Dintre numeroasele relatări ale călătorilor străini În România, pe cele cu caracter literar, din secolul trecut, le-a antologat Simona Vărzaru, Prin țările române. Călători străini din secolul al XIX-lea, Editura Sport-Turism, București, 1984; numărul imens al relatărilor literare aparținând unor români aflați În străinătate, de la Dinicu Golescu XE "Golescu" și Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
zări ceea ce pentru ochii viitori va deveni limpede?26. Articolul Marianei Enache din ultimul număr al revistei Arta din anul 1989 analizează ilustrația operei lui Creangă în perioada interbelică. Articolul nu are o miză analitică, ci mai degrabă istorică. Autoarea antologhează edițiile grafice dedicate operei lui Ion Creangă în această perioadă și prezintă selectiv edițiile semnate de Dumitrescu Stoica, Maria Manolescu Bruteanu și Theodor Kiriacoff Suruceanu Trecerea sumară în revistă a ilustrației interbelice pentru opera lui Ion Creangă pune în evidență
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Apostol. Piesele de teatru ale lui V. sunt grupate în trilogii: Oameni în luptă (1964), alcătuită din Oameni care tac, Oamenii înving și Oamenii sunt oameni (Ancheta), sau 3 comédii (1968), intitulate Portretul, Tezaurul lui Justinian, Scrisori anonime, ori sunt antologate tematic: Procese istorice (1976), unde intră mai vechile Judecata focului, Procesul Horia (1967), Avram Iancu sau Calvarul biruinței (1970), la care se adaugă Adio, majestate! și Colivia cu năluci. Textele se definesc fie ca scheciuri bulevardiere de îndoctrinare, salvate, pe
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
nente la ʺZiarul de Iașiʺ și ʺLumea ieșeanuluiʺ; redactor și redactor șef la revista ʺTimpulʺ; a tradus din limba rusă peste 30 de volume la editurile Polirom, Institutul European, Tehnopress etc.; a publicat proză în reviste de cultură și este antologat în ʺOzone friendlyʺ-Ed. Outopos, 2002; în 2005 a publicat volumul de povestiri ʺînvierea muțilorʺ la editura Versus Tehnopress; volumul este premiat pentru debut la Concursul Ziarului de Iași, la concursul ʺAl. Odobescuʺ- Călărași, de Ministerul Culturii în 2006. Travestit în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și trăsăturile mai puțin știute ale omului Mihai Eminescu. E un caleidoscop viu și spectaculos, care ar trebui mai curând discutat în școală, în locul elanurilor encomiastice sau a clișeelor iraționale care înconjoară imaginea poetului în discursul paideic românesc. Volumul, care antologhează o colecție aproape exhaustivă a mărturiilor despre Eminescu, cuprinde, pe lângă clasicele evocări ale lui Slavici, Maiorescu, Creangă, Delavrancea, Caragiale sau Mite Kremnitz, și o mulțime de alte descrieri ale unor personaje care l-au cunoscut mai apropiat sau care doar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
datorează lui Alexandru Macedonski, Îndrumătorul cenaclului și revistei „Literatorul”, cu o activitate oarecum singulară și În primele două decenii ale secolului al XX-lea. Alți parnasieni români sunt Ion Pillat, Ion Barbu (ciclul poemelor publicate În „Sburătorul“), ori de cei antologați de Nicolae Davidescu, În 1943, În volumul „Din poezia noastră parnasiană” În care apar poeții: Mircea Demetriad, Gabriel Donna, Alexandru Obedenaru, Gheorghe Orleanu, Alexandru Petroff și Iuliu C. Săvescu ; important este și aportul altor parnasieni români: Th. Speranția, D. Rariște
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
justificare a preocupărilor sale. Două dintre cărțile lui sunt axate contrapunctic pe chestiunea Securității: este vorba despre Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989 (Editura Polirom, Iași, 2002) și Moștenitorii Securității (Editura Humanitas, București, 2004). Marius Oprea a antologat și comentat câteva dintre documentele cele mai importante legate de crearea, structura și funcționarea organului de represiune în România comunistă, în Banalitatea răului vorbind în primul rând despre „ocupația sovieto-comunistă”, care a fost determinantă pentru nașterea Securității, instituția de represiune
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]