153 matches
-
la baza generării lor sunt diferite. Simon (1986) a folosit o abordare oarecum diferită pentru a afla dacă PAN și PL reflectă același fenomen. În studierea relațiilor dintre PAN și PL la cicliști antrenați și neantrenați, a descoperit că, la antrenați, nu există nici o diferență între PAN și PL. La neantrenați, PL a fost atins la o încărcătură de lucru și un procent din VO2max mai mari decât PAN (p < 0,05%). A concluzionat că diferențele observate între PAN și PL
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
adevăr pragurile individuale anaerobe pot varia între 1.3 până la 6.8 mmoli. O experiență de peste 10 ani în teste de sânge, a arătat că pragul de 4 mmoli/l, aproximează pragul individual anaerob, doar pentru 50 - 60 % din înotătorii antrenați. Pragul anaerob se produce la valori semnificativ mai scăzute, pentru alții 20 - 30% și la o concentrație de acid lactic peste 4 mmoli/l, pentru restul de 10 - 20 procente. Alte încercări de a dezvolta metode de determinare ale pragului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
simpatică pot fi apreciate în funcție de concentrația sanguină sau de eliminarea urinară a catecolaminelor / a acidului vanil mandelic (AVM), ca principal produs de inactivare a acestora, fiind de 2-6 ori mai intense la subiecții neantrenați. Descărcările simpatico-adrenergice sunt mai reduse la antrenați, iar normalizarea se realizează mai rapid, datorită contrareglării vagale mai eficiente. La rândul său, eliberarea catecolaminelor apare diferențiată în funcție de tipul și gradul de solicitare fizică sau psihică. În timp ce efortul fizic de scurtă durată determină eliberare predominantă de adrenalină, eforturile intense
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
revenindu-i inspirației. Modificările tardive - apar în urma practicării îndelungate a efortului fizic și antrenamentului, la nivelul organismului și în special la nivelul respirației se instalează modificările ce pot reprezenta parametri ai gradului de antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute. Bradipneea poate avea valori de 10-12 respirații/min și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
parametri ai gradului de antrenament. Frecvența respiratorie - în repaus la cei antrenați, prezintă valori mai scăzute. Bradipneea poate avea valori de 10-12 respirații/min și se datorește dezvoltării mari a musculaturii respiratorii și măririi elasticității cutiei toracice. În timpul efortului, cei antrenați execută probe în apnee totală, iar după terminarea efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efortului datoria de O2 este plătită printr-un număr mai mic de respirații decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
decât cei neantrenați. Amplitudinea mișcărilor respiratorii - se mărește tot pe seama dezvoltării musculaturii toracice. Ca rezultat, crește volumul curent în repaus de la 500ml la neantrenați, la 700-800ml la antrenați. Raportul dintre inspirație și expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine mai mare, un raport inspirație
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
expirație (care la neantrenați este 1/5), la antrenați are valori de 1/8 sau1/2. Aceasta arată că timpul de efectuare a expirației se mărește la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine mai mare, un raport inspirație/expirație modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la organismele bine antrenate. Înregistrarea mișcărilor respiratorii prin pneumogramă este mult modificată la cei antrenați, având o amplitudine mai mare, un raport inspirație/expirație modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de neantrenați, care au 80-120 l/min. Mărirea debitului la antrenați se face pe seama măririi amplitudinii respiratorii, iar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
amplitudine mai mare, un raport inspirație/expirație modificat și o frecvență mai mică. Debitul respirator - rămâne nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de neantrenați, care au 80-120 l/min. Mărirea debitului la antrenați se face pe seama măririi amplitudinii respiratorii, iar la neantrenați pe seama frecvenței respiratorii. Există ramuri de sport care prin antrenamente îndelungate măresc ventilația pulmonară atingând
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nemodificat în repaus, având și la cei antrenați valoarea de 8 l/min. În schimb în timpul efortului, debitul respirator se modifică mult la cei antrenați, ajungând la 150-180 l/min, față de neantrenați, care au 80-120 l/min. Mărirea debitului la antrenați se face pe seama măririi amplitudinii respiratorii, iar la neantrenați pe seama frecvenței respiratorii. Există ramuri de sport care prin antrenamente îndelungate măresc ventilația pulmonară atingând un debit respirator maxim. De exemplu: înotul, canotajul, alergările de fond și antrenamentele la altitudine. Consumul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
frecvenței respiratorii. Există ramuri de sport care prin antrenamente îndelungate măresc ventilația pulmonară atingând un debit respirator maxim. De exemplu: înotul, canotajul, alergările de fond și antrenamentele la altitudine. Consumul de 02 - În timpul efortului este mult mai mare la cei antrenați, datorită adaptării respirației și circulației prin antrenament, precum și creșterii coeficientului de utilizare a 02 din sângele arterial. Consumul maxim de 02 la neantrenat nu poate depăși valori mai mari de 3000-3500 ml/min, pe când la cel antrenat acesta atinge valori
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
mare la cei antrenați, datorită adaptării respirației și circulației prin antrenament, precum și creșterii coeficientului de utilizare a 02 din sângele arterial. Consumul maxim de 02 la neantrenat nu poate depăși valori mai mari de 3000-3500 ml/min, pe când la cel antrenat acesta atinge valori de 5000-6000 ml/min. Capacitatea vitală - la cei antrenați atinge valori de 6500- 7000ml. Aceasta este în funcție și de ramura de sport practicată. De exemplu: canotorii și înotătorii prezintă valori foarte ridicate ale CV. Dacă un
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
acesta atinge valori de 5000-6000 ml/min. Capacitatea vitală - la cei antrenați atinge valori de 6500- 7000ml. Aceasta este în funcție și de ramura de sport practicată. De exemplu: canotorii și înotătorii prezintă valori foarte ridicate ale CV. Dacă un antrenat și un neantrenat sunt supuși la același efort și în aceleași condiții se observă că aparatul respirator al celui antrenat lucrează mai economic; frecvența respiratorie este mai mică în timpul efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
funcție și de ramura de sport practicată. De exemplu: canotorii și înotătorii prezintă valori foarte ridicate ale CV. Dacă un antrenat și un neantrenat sunt supuși la același efort și în aceleași condiții se observă că aparatul respirator al celui antrenat lucrează mai economic; frecvența respiratorie este mai mică în timpul efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară este mai mică la neantrenat, iar consumul de 02 în repaus este egal sau ușor scăzut și mult mai mare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
efortului în schimb amplitudinea mișcărilor respiratorii este mai mare; ventilația pulmonară este mai mică la neantrenat, iar consumul de 02 în repaus este egal sau ușor scăzut și mult mai mare în efort. Adaptarea aparatului respirator la efort la cei antrenați se face mai rapid decât la cei neantrenați, iar revenirea după efort se realizează într-un timp mai scurt decât la cei neantrenați. VI. 4. Funcția circulatorie - considerente generale Reacțiile adaptative ale organismului la efort sunt dominate de răspunsuri cardiorespiratorii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
Pentru același efort, la un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul de O2 în timpul unui efort crește cu 1 l / minut, debitul cardiac crește cu 6l / minut. Volumul inimii - prezintă modificări imediat după efort. prin măsurători efectuate înainte și după efort, se constată modificări ale
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
bradicardie). Bradicardia face ca pauza mai lungă dintre sistole să permită o relaxare mai bună a miocardului și o refacere mai bună a potențialului biologic al inimii. Deci, instalarea bradicardiei arată o bună stare de antrenament. Volumul sistolic - la cei antrenați este de 4050ml, datorită acetilcolinei eliberate de terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie, transportul O2 pentru acoperirea nevoilor organismului făcându-se cu o cantitate mai mică de sânge. În repaus, când nevoia de O2 și substanțe energetice este mică inima trimite
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și țesutul muscular, deci se pot produce schimburi mai intense. La cei neantrenați, O2 se găsește în concentrație de 190ml/litru în sângele arterial, în sângele venos 140ml/litru, iar în țesuturi rămân 50ml/litru. În sângele arterial al celor antrenați se găsesc tot 190ml/litru, iar în sângele venos concentrația O2 este de 100-110ml/litru de sânge, în țesuturi rămânând 80-90ml O2. Frecvența cardiacă - prezintă valori scăzute la sportivii care desfășoară antrenamente vreme îndelungată. Ea poate atinge valori de 30-40
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
180 ca frecvență critică, admițând și probabilitatea unei frecvențe critice de 210-220 bătăi / minut (Krestovnikov - 1951). Valorile superioare acestor frecvențe duc la scăderea debitului cardiac (prin scurtarea diastolei). Creșterea mai mare a frecvenței cardiace în competiții sportive (eforturi maximale) la antrenați (față de neantrenați), are o semnificație pozitivă și arată creșterea rezervelor funcționale cardiovasculare. Baicenko a emis teoria reactivității sportivului în formă, care precizează că la sportivii aflați în perioada de formă sportivă, reactivitatea cardiovasculară este mai mare decât în alte perioade
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nu atinge niciodată platoul (echilibrul stabilă sau steady state), continuând să crească (pentru a suplini scăderea debitului sistolic), cu prelungirea exercițiului (ca în cazul din figură la 200W) până la atingerea stării de epuizare - oboseală - fig.2. Interesant este că la antrenați oboseala apare înainte de epuizarea rezervelor cardiovasculare, pe când la neantrenați, nu; la aceștia, frecvența cardiacă crește fără simptome, existând pericolul apariției stopului cardiac. În eforturile moderate și submaximale (150-175W), în care există un echilibru între nevoile și aprovizionarea cu O2 a
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
important în vederea lichidării și a altor neajunsuri în comportamentul lor social. Reeducarea personalității și lichidarea dislexiei-disgrafiei decurg paralel, se află într-o relație de condiționare reciprocă. Desigur mai există și multe alte aspecte ale folosirii psihoterapiei în cadrul tratamentului logopedic. Trebuie antrenați (și eventual instruiți sau chiar reeducați) toți factorii educaționali, mediul familial având ponderea cea mai mare. Scala factorilor de mediu cu influență negativă este deosebit de mare și depinde în fiecare caz în parte de constelație diferitelor condiții. Cert este un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
înțeles importanța educației oamenilor pentru mișcare și au subliniat o ideea esențială care a stat la baza dezvoltării ulterioare a speciei umane: obiectivele și sarcinile pe care omul și le propune pot fi mai ușor atinse cu oameni sănătoși, și antrenați din punct de vedere fizic. În acest sens stau mărturie numeroasele date descoperite în lucrările de literatură și operele de artă din trecut, cu referire la locul Dan Iulian Alexe și rolul avut de mișcarea corporală în atingerea scopurilor pe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
le aducă, esențialul fiind de a crea noi piețe, de a face să meargă mașina economică. Supuși imperativelor producției și supralicitării competiției dintre națiuni, politicienii sînt obligați să prezinte aceste orientări drept ineluctabile și necesare, reducînd astfel li-bertatea alegerii cetățenilor. Antrenați pe căile pe care le deschide tehnoștiința, ei se supun urgenței și nu mai participă efectiv la aceste alegeri. Devin gestionarii unui sistem pe care nu-l mai controlează și, chiar dacă sînt conștienți de asta, nu li se mai pare
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]