3,471 matches
-
de a produce în mod eficient o valoare adăugată care să satisfacă nevoi umane. Identificarea oportunităților de a satisface nevoi umane urmată de achiziționarea și utilizarea unor resurse (umane, materiale, informaționale etc.) pentru a satisface aceste nevoi se numește spirit antreprenorial (Jones, G., 2004) . E de remarcat faptul că spiritul antreprenorial este esențial pentru înființarea organizațiilor, mai ales a celor private. El presupune nu doar identificarea unor nevoi nesatisfăcute și a modalităților de a le satisface eficient (convenabil pentru beneficiar), ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
să satisfacă nevoi umane. Identificarea oportunităților de a satisface nevoi umane urmată de achiziționarea și utilizarea unor resurse (umane, materiale, informaționale etc.) pentru a satisface aceste nevoi se numește spirit antreprenorial (Jones, G., 2004) . E de remarcat faptul că spiritul antreprenorial este esențial pentru înființarea organizațiilor, mai ales a celor private. El presupune nu doar identificarea unor nevoi nesatisfăcute și a modalităților de a le satisface eficient (convenabil pentru beneficiar), ci și punerea în practică a ideilor. Câteva dintre principiile pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
economie de scop (costurile de administrare, transport, marketing și desfacere se împart la mai multe produse așa încât fiecărui produs îi revine un cost mai mic). Un exemplu de utilizare a principiului economiei de scală Un foarte bun exemplu de spirit antreprenorial și eficiență datorată economiei de scală este legat de inventarea și producerea becului electric de către Thomas Alva Edison. După ce în 1879 inventase becul electric în urma a mii de încercări pentru a găsi un filament rezistent, Edison a înființat în 1881
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o lume strict deterministă; decizia certă, de tip probabilist; decizia în incertitudine persistentă; modelul cibernetic de decizie. Mihaela Vlăsceanu (1993) a identificat, de asemenea, patru modele sau strategii decizionale: modelul clasic de luare a deciziei; modelul planificării formale comprehensive; modelul antreprenorial de decizie; modelul incrementalist (adaptativ sau rațional adaptativ) de luare a deciziei. Cele patru modele identificate de cei doi autori sunt în bună măsură echivalente, anumite diferențe și interpretări specifice apărând în special la modelul deciziei certe de tip probabilist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Nu există 2. Modelul raționalității limitate Modelul deciziei certe de tip probabilist Limitată Stabil în interiorul grupului care ia decizia (coaliția) - Raționalitate limitată - De satisfacere - Interesul coaliției - Satisfacere - Subiectivă - Cea mai bună soluție dintre cele disponibile Scăzute 3. Modelul nestructurat Modelul antreprenorial/al deciziei în incertitudine persistentă Nu este disponibilă - Foarte instabil - Evenimente neașteptate - Incertitudine mare - Obstacole - Încercare și eroare - Ciclic - Când apar obstacolele se merge înapoi la start Mari 4. Modelul incrementalist Modelul cibernetic - Disponibilă în realitate - Furnizată - Relativ stabil - Mici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
competiție cu un producător național al acelorași produse. Economia de scală îl face pe producătorul național să aibă un preț marginal mai mic, iar firma locală se poate impune doar prin calitate superioară, specific local al produselor, management performant, creativitate antreprenorială ș.a.m.d. Să ne imaginăm aceeași companie locală care se trezește pe piața internă, lângă propriile magazine, cu gigantul american Wall-Mart. Va fi aproape imposibil să se mențină în competiție pentru că Wall-Mart, cel mai mare angajator privat din SUA
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
cel mai mare caz de fraudă din lume, cel mai mare faliment și studiul de caz cel mai frecvent întâlnit la cursurile de etică. Cum s-a ajuns aici? Enron este un eșec din care trebuie să tragem învățăminte. Creativitatea antreprenorială este o calitate care adesea face diferența între organizațiile de succes și cele obișnuite, dar „contabilitatea creativă” practicată de Enron a făcut de fapt diferența între succesul real și sustenabil și succesul de fațadă finalizat cu un faliment răsunător ( HYPERLINK
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
distribuție trebuie să le depășească: de comunicare, de încredere, de costuri specifice legate de transport etc. Istoricul companiei UMT a fost înființată în anul 2001, în Brașov, de Eusebiu Cușnir, un tânăr absolvent al Facultății de Științe Economice cu spirit antreprenorial, care acumulase deja experiență în diverse tipuri de afaceri în care lucrase ca angajat la diferite niveluri de răspundere. Firma distribuie în regiune utilaje pentru industria forestieră și pentru grădinărit, din categoria mașinilor de tuns iarba, fierăstraielor mecanice, gatherelor etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
categorii. Circumstanțele înființării firmei Ultima experiență de angajat la reprezentanța Husqvarna din București a fost decisivă pentru opțiunea de a înființa o firmă proprie de distribuție pentru produsele Husqvarna în regiunea Brașovului, orașul de origine al lui Cușnir. Pe lângă spiritul antreprenorial, câteva aspecte au fost esențiale în decizia de a înființa compania, după cum spune domnul Eusebiu Cușnir: - Cunoașterea produselor firmei, care aveau certe calități tehnice și prețuri competitive. - Existența contactelor cu distribuitorul și a încrederii reciproce între cei doi parteneri, producătorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și stiluri de conducere, de introducerea rețetelor de motivare a resurselor umane sau de încercarea de aplicare a unui tip de ma-nagement inovativ, constatăm că scopurile organizațiilor econo-mice românești sunt orientate (încă) doar spre profit. Profituri realizează doar organizațiile dinamice, antreprenoriale sau creative pe termen scurt, care se dezvoltă prin reinvestire; celelalte organizații luptă pentru dezvoltare durabilă și competitivitate. În plus, inconsistența legislativă din ultimii 19 ani a plasat societatea românească pe un loc neonorant și neprofitabil pentru populația aflată încă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ierarhie sau independență. Unul dintre cei mai reputați specialiști în cultura organizațională, Charles Handy, a structurat patru tipuri de culturi organizaționale care, evident, nu se regăsesc într-o stare pură în nici o companie 138. Cultura puterii este specifică unor companii antreprenoriale de mici dimensiuni (de pildă, structuri organizaționale politice, sindicate etc.). O companie structurată de o așa manieră se adaptează mai rapid la cerințele unei piețe dinamice. Pânza de păianjen este imaginea acestui tip de cultură. Cultura puterii este caracterizată de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
1999. Jennifer Lopez s-a remarcat și în calitate de jurat al emisiunii-concurs "American Idol", dar și cu numeroase albume pop, care s-au vândut în peste 75 milioane de copii. Jennifer Lopez este și o femeie de afaceri cu un simț antreprenorial dezvoltat, artista lansându-și propria companie de producție, o linie vestimentară și o gamă de parfumuri. În 2012, Jennifer Lopez a ocupat primul loc în topul celor mai bine plătite vedete de la Hollywood, întocmit de revista Forbes, cu venituri de
Jennifer Lopez: Am fost o persoană fără adăpost by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71990_a_73315]
-
în ceea ce privește proprietatea privată și mai ales libera inițiativă. După cum vom putea constata, și în acest sens vor exista diferențe între cele două localități. Dacă în Vama Veche inițiativa privată începe să se contureze timid după 1994-1995, în 2 Mai spiritul antreprenorial se va manifesta din plin în toată această perioadă, chiar de la începutul anilor ’90. Primele magazine apar pe strada principală și odată cu acestea și primele terase și restaurante, prin amenajarea propriilor curți. Terasele și magazinele deschise de localnicii din 2
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
insuficiente. În 2 Mai, atât în ceea ce privește cazare, cât și deschiderea unor terase sau magazine, lucrurile au decurs firesc, ajustarea cererii și a ofertei neafectând radical strategiile localnicilor, care continuau să beneficieze de prezența turiștilor. Legat de beneficiile obținute din activitățile antreprenoriale, un punct de vedere interesant este propus de Vintilă Mihăilescu (2005), care, în urma unei cercetări de teren, distinge între următoarele strategii de dezvoltare a afacerilor în cele două sate: - Strategia bulgăre de zăpadă: caracteristica acesteia este dezvoltarea în pași mărunți
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în cele două sate: - Strategia bulgăre de zăpadă: caracteristica acesteia este dezvoltarea în pași mărunți (organică), prin extindere în conformitate cu cererea, și este specifică localnicilor cu afaceri familiale din 2 Mai. - Strategiile businessman: presupun un capital de pornire și ceva experiență antreprenorială. Sunt caracteristice mai degrabă antreprenorilor nerezidenți în Vama Veche. - Strategiile sezoniere: presupun investiții relativ modeste, cu rolul de a testa piața pe timpul unui sezon. Sunt adoptate în egală măsură de rezidenți și de nerezidenți, cu o frecvență mai mare în
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Băsescu. Pe domnul Patriciu l-a deranjat un film despre capitalismul românesc, din care domnia sa iese cam șifonat, și generalizează în același spirit antiintelectualist de acum 20 de ani. Scrie domnul Patriciu: „intelectualii de acum nu fac diferența între succesul antreprenorial bazat pe codul etic al capitalismului și, de cealaltă parte, furtul în complicitate cu birocrația statului“. Mineriada continuă, așa este, dar mâinile văzute și nevăzute care mânuiesc și astăzi bâta trebuie căutate în altă parte. și domnul Patriciu, expert în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
conceperii politicilor”, în care statul a jucat un rol dominant în intermedierea relațiilor economice. Birocrații erau asimilați într-un mediu în care statul determina oferta și clienții, stabilea prețurile și salariile, furniza finanțele, controla distribuția și supraveghea majoritatea aspectelor comportamentului antreprenorial. Chiar dacă multe dintre aceste instrumente de intervenție au fost desființate sau reduse, o mare parte din ele încă există. Obiceiurile vechi rămân larg răspândite - în special în țările în care cifra de afaceri birocratică a fost scăzută în primii ani
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
tradiție locală; creșterea numărului de locuri În Învățământul profesional (școli de ucenici) În vederea diminuării abandonului școlar; asigurarea unui număr mai mare de locuri În Învățământul profesional pentru domeniile solicitate pe piața locală a forței de muncă; colaborarea pentru dezvoltarea educației antreprenoriale a elevilor din anii terminali; inițierea unor programe de informare și consiliere profesională a elevilor din anii terminali care sa cuprindă: prezentarea unor noțiuni de piața muncii, strategii de căutare a unui loc de muncă, informații privind cele mai solicitate
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
potențial ridicat de valoare adăugată, noile tehnologii informatice și de comunicare, Îmbunătățirea managementului resurselor umane În contextul restructurării industriale, programe de consiliere profesională pentru dezvoltarea carierei, activități de dezvoltare a competențelor de management În domeniul resurselor umane și promovarea spiritului antreprenorial. O altă prioritate: combaterea efectelor șomajului structural, rezultantă a procesului de restructurare al economiei prin aplicarea unui complex de măsuri active și preventive, adresate În special tinerilor, șomerilor de lungă durată și persoanele care desfășoară activități În mediul rural și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu realizează venituri lunare sau realizează venituri mai mici decât indemnizația de șomaj, cu accent pe promovarea programelor de formare profesională, În concordanță cu cerințele pieței muncii, servicii specializate de informare și consiliere privind cariera, programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial etc., facilitarea accesului la Împrumuturi În vederea demarării de afaceri pe cont propriu prin promovarea de scheme de microcreditare. O a treia prioritate o constituie promovarea coeziunii și incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care părăsesc sistemul de stat de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
muncii să fie interesantă din punct de vedere financiar, inclusiv prin reducerea presiunii fiscale asupra celei de-a doua persoane care contribuie la venitul familiei; stimularea șomerilor pentru a-și crea propria Întreprindere, de exemplu prin formare În domeniul spiritului antreprenorial și prin acordarea de microcredite. Țări care se confruntă În prezent cu fenomenul revenirii lucrătorilor emigranți, ca urmare a crizei, ar trebui să favorizeze integrarea lor rapidă pe piața muncii. Întrucât femeile fac obiectul unor contracte precare sau se află
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
unele state membre, consiliile sectoriale privind locurile de muncă și competențele contribuie deja la mobilizarea Întreprinderilor, partenerilor sociali și autorităților publice În vederea determinării viitoarelor nevoi; Mai multe parteneriate Între universități și Întreprinderi sunt destinate Îmbunătățirii elaborării programului academic, a spiritului antreprenorial și a transferului de cunoștințe. Aceste inițiative ar trebui să devină o practică comună și să servească drept bază pentru planurile de studiu și formare profesională. Necesitatea modernizării Învățământului și formării profesionale continuă să există și după Învățământul inițial. Datele
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
aplicare relația educație formare profesională pentru a ajunge la o integrare reală și o complementaritate Între cele două sisteme; să se aibă În vedere interesul economic general de reorganizare și modernizare a Administrației Publice, să se faciliteze accesul la spiritul antreprenorial, prin raționalizarea operațiunilor birocratice, și acordarea de sprijin Întreprinderilor În timpul fazei de pornire, prin inițiative specifice, să Îmbunătățească și să facă eficiente relațiile dintre guvern și sectorul privat. În scopul de a urmări aceste obiective au fost identificate următoarele acțiuni
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
individuală și familială. La nivel de gospodărie, contează și starea materială, stocul de educație, distribuția pe vârste. Participarea comunitară instituționalizată este mai mare pentrugospodăriile înstărite, cu stoc de educație sporit și cu adulți tineri în componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea la lucrările comunitare organizate de primărie. Dacă cineva din gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci există o mai mare probabilitate ca participarea comunitară instituțională (organizată de primărie) să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
primărie. Dacă cineva din gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci există o mai mare probabilitate ca participarea comunitară instituțională (organizată de primărie) să fie mai redusă. Faptul ar putea fi explicat prin relația dintre activitățile antreprenoriale la nivel de gospodărie și activitățile comunitare organizate de primărie. Primăria ca instituție de guvernare locală este un gen de interfață între birocrația locală și cea extralocală. Primăria este foarte importantă pentru antreprenor sau patron din perspectiva taxelor și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]