232 matches
-
clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele ființelor non-umane. Definirea sferei moralității în sens larg prin includerea tuturor ființelor vii este compatibilă cu antropocentrismul axiologic. Dar putem noi oare să adoptăm în mod coerent o poziție diferită de antropocentrism? O discuție despre caracterul inevitabil al așa-numitului șovinism omenesc ne propun Richard și Val Routley 132. Voi prezenta în continuare în detaliu contribuția celor doi. Gândirea și etica de tradiție occidentală presupun asumarea unei atitudini șovine în sensul că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
plan raportarea la celălalt în detrimentul raportării la sine133. În fine, după unii teoreticieni ai mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unii teoreticieni ai mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că interesele noastre pentru o viață bună depind de modul în care protejăm mediul înconjurător, de unde rezultă că un demers antropocentric își asumă și dimensiunea asigurării echilibrului ecosistemelor. 3.3.3. Fascinația biocentrismului O construcție posibilă a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de alegere, iar nu una de adevăr. Mă opresc asupra a cinci asemenea căi de construcție pe care le consider dominante în literatura de specialitate. O primă abordare vizează resurecția noțiunii de valoare intrinsecă pe fondul criticii utilitarismului și a antropocentrismului. O a doua dezvoltare este posibilă prin luarea în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
distincție dintre om, care are valoare prin el însuși, și restul naturii, care are doar o valoare instrumentală, ceea ce face din om nu numai singurul beneficiar al creației, ci și cel care are dreptul să acționeze asupra ei, este expresia antropocentrismului sau, în termenii lui Routley, a "șovinismului omenesc" al filosofiei occidentale. Principiul său fundamental este următorul: filosofia liberală a lumii occidentale apără ideea că nimeni nu este liber să facă orice vrea deoarece: • nu este lăsat de alte persoane; • nu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Drept urmare, toate organismele vii ar intra în sfera moralității 148. Varmer pornește de la principiul de incluziune al lui R. B. Perry cu privire la evaluarea bunăstării individuale și la judecarea conflictelor de interese. El argumentează că principiul de incluziune duce la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de interese omenești sunt mai importante decât interesele altor organisme non-umane149. După Callicott 150, land ethic a lui Aldo Leopold poate fi interpretată drept o etică holistă care atribuie interese ecosistemelor, dar el
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
speciile și peisajele ei. Apariția așa-numitei "crize ecologice" prin deceniul al șaptelea al secolului trecut și, la scurt timp, a conștiinței ecologiste au dus la luări publice de poziție ale unor intelectuali care au considerat că religia creștină, prin antropocentrismul său, este unul dintre factorii care a dus la aceste consecințe. Articolul lui Lynn White jr., "The Historical Roots of Our Ecological Crisis"179, a fost primul în care antropocentrismul culturii occidentale, exprimat prin religia creștină, este considerat responsabil pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ale unor intelectuali care au considerat că religia creștină, prin antropocentrismul său, este unul dintre factorii care a dus la aceste consecințe. Articolul lui Lynn White jr., "The Historical Roots of Our Ecological Crisis"179, a fost primul în care antropocentrismul culturii occidentale, exprimat prin religia creștină, este considerat responsabil pentru criza ecologică. În general, se susține că religia creștină furnizează o perspectivă antropocentrică în relațiile cu natura, îl vede pe om drept stăpânitor al lumii. Aceasta duce la o schimbare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
radicale care a accentuat aspectele de dominanță tehnică asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că antropocentrismul modernității nu este în mod nemijlocit de inspirație creștină, ci ține, mai degrabă, de o etapă în evoluția culturii europene. De altfel, reprezentanții bisericii s-au alăturat societății civile în lupta împotriva poluării și militează pentru păstrarea unui mediu curat
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu aspirația de legitimitate: "De ce să nu ne ocupăm mai întâi de îmbunătățirea condiției speciei noastre și apoi de alte specii?" După Singer, o asemenea întrebare conține presupoziția specifică rasismului, evidentă dacă înlocuim "specie" cu "rasă", ceea ce arată că presupozițiile antropocentrismului duc la o atitudine inacceptabilă din perspectiva tezei eliberării animalelor. Sau, un alt exemplu semnificativ, îl reprezintă întrebarea " Este o dietă vegetariană adecvată nutrițional?", care conține presupoziția ascunsă că o dietă vegetariană ar putea fi pusă la îndoială în privința adecvării
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos în teoria mediului, dar ar fi importantă pentru o discuție despre animale domestice, captivitate și animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
practic în sensul acceptării faptului că în diverse situații practice luăm deciziile în funcție de interesele pentru viață ale unor organisme mai complexe, în ultimă instanță, că interesele speciei umane pentru conservarea propriei nișe biologice prevalează. Dar și această tentație pragmatică pentru antropocentrism poate fi supusă unei critici puternice pornind chiar de la efectele antropice în comunitatea biotică. Bunăoară, se poate arăta pe baza unor dovezi că specia umană este cea mai periculoasă pentru celelalte specii. Altfel spus, omul este cel mai feroce prădător
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moralității și la analiza raportului dintre incluziune și ierarhizare. Dacă sfera moralității este un întreg omogen, atunci toate speciile trebuie să fie egale între ele în privința șanselor la bunăstare. Dar dacă propunem ierarhii, atunci cum conciliem asemenea criterii cu critica antropocentrismului? Problema dreptății dintre specii este văzută în relație cu problema extinderii moralității. Am discutat anterior despre extinderea completă și despre extinderi parțiale. Deosebim acum între două sensuri ale extinderii complete. În primul sens, extinderea este completă și presupune aplicarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul epistemologic. Este necesară o perspectivă holistă. Sesizarea întregului și a interdependențelor se realizează intuitiv. Moralitatea se poate constitui intuitiv. • Nivelul etic. Natura are valoare intrinsecă. Ecologia profundă susține un egalitarism biocentric, în opoziție față de antropocentrism. • Nivelul politicilor. Trecem printr-o criză ecologică și ținta strategică trebuie să fie oprirea degradării mediului ambient. Unii reprezentanți ai ecologiei profunde găsesc posibilă depășirea crizei prin readucerea în discuție a tezei lui Malthus cu privire la necesitatea reducerii populației. • Nivelul acțional
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
la o mai bună înțelegere a funcționării ecosistemelor, ceea ce va duce la convergența dintre scopurile politice susținute de persoane cu concepții filosofice diferite despre mediul înconjurător. Concentrarea pe politici de mediu și pe realizarea convergenței duce la disoluția dihotomiei dintre antropocentrism și biocentrism, dar și a celei dintre abordarea individualistă și cea holistă. În al treilea rând, deosebesc între drepturi corelate cu datori și cu asumarea de obligații și responsabilități și ceea ce este corect din punct de vedere ecologic. Iar ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Teza convergenței susține că politicile bazate pe interesele omului și politicile ecologiste sunt, în cele din urmă, similare. Aceasta întrucât oamenilor le pasă de natură pentru că natura este importantă pentru ei. Este în interesul lor să protejeze natura. Diferența dintre antropocentrism și biocentrism ar fi numai una teoretică, nu și pragmatică. Indiferent de orientarea teoretică, principalele obiective aflate pe agenda ecologiștilor ar fi următoarele: • Conservarea biodiversității, a speciilor, a vieții sălbatice, precum și a habitatelor cum ar fi zone umede, estuare, păduri
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moral vorbim despre o atitudine prudentă sau despre prudențialitate. Aplicat la cazul mediului, argumentul prudențial cere evitarea acelor activități ale căror efecte asupra mediului pun în pericol siguranța, supraviețuirea și bunăstarea ființelor umane. Argumentul este recunoscut chiar și de către criticii antropocentrismului ca unul care ar putea face imposibilă încercarea de ne elibera de centrarea excesivă pe interesele umane. Oricum, acele activități care duc, de exemplu, la subțierea stratului de ozon, la scăderea resurselor piscicole sau la încălzirea globală, trebuie tratate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în om, în capacitatea lui de a gestiona problematica socială, punându-i-se în sarcină acțiunea pentru schimbarea societății. Se desfășoară un profund program de reconsiderare a locului omului, treptat și contradictoriu, de situare a lui în centrul lumii sale (antropocentrism). * Gândirea socială din această perioadă a creat bazele apariției filosofiei istoriei (sociale) moderne ce a caracterizat și ghidat gândirea socială europeană până la mijlocul secolului al XIX-lea. * A însemnat o nouă cultură socială diriguitoare prin esența sa. "Dacă Renașterea scria
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
informațională. E primul text scris în românește în care teoriile estetice ale lui M. Bense sunt aplicate la semiotica artelor vizuale. Dar M. nu renunță la teza fundamentală din prima sa carte, ci reia aici ideea potrivit căreia decisiv este antropocentrismul, componenta umană fiind esențială deopotrivă în crearea și în receptarea operei de artă. Astfel încât arta e privită ca o modalitate specifică majoră de definire a lumii lăuntrice a artistului, generatoare a unor impulsuri spre comunicarea propriei experiențe către o lume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288053_a_289382]
-
despre univers și despre locul pe care îl ocupă în el mintea umană, observăm că, în descoperirea fizicii fundamentale actuale, un factor necesar a fost o politică antropocentrică. Astfel, consideră Steiner, deși evoluția științei moderne a implicat o revoltă împotriva antropocentrismului, fizica recentă s-a îndepărtat mult de naturalism, descoperirile cu adevărat mari din fizica actuală fiind făcute posibile doar de abandonarea (adesea inconștient) punctului de vedere naturalist (Steiner 1998: 59-60). Argumentul său arată, în linii mari, astfel: 1. Când oamenii
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
38, 39, 42, 43, 54, 57, 60, 75, 76, 79, 82-89, 93-95, 97, 99-103, 111, 115, 125, 126, 200, 218 * Relativizat, 127-130, 219 Analitic, 11, 13, 14, 25, 28-30, 33-35, 53, 59, 67, 83-86, 94-97, 100, 103, 174, 176, 177 Antropocentrism, 187 Argumentul indispensabilității, 183, 185, 186, 189 Aritmetică * La Kant, 35, 36, 43 * Axiomatizare, 66 Axiome, 16, 28-30, 33-35, 46-48, 53, 55-57, 59, 67-69, 86, 87, 89, 90, 105, 120-122, 147, 160, 200 Ayer, Alfred Jules, 78, 81, 94 Azzouni
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
martirizați. Rugăciunea cântată permanent: „Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți neamuri și vă plecați”, nu era un act propagândistic, ci exprimarea stării de conștiință pe care o aveau. Se socoteau trimișii lui Dumnezeu în acest sfârșit de mileniu diabolizat, întors la antropocentrism, ca porcul la mocirlă sau câinele la vărsătura lui, care să trezească la conștiința teo-centristă sufletul tuturor neamurilor. Neamul românesc, prin ei, este mesagerul divin care face cunoscută lumii Lumina Jertfei lui Hristos. Ei pot fi socotiți apostolii și proorocii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
problema voastră din patul conjugal. Aceeași specie capătă astfel - caz unic - o dublă semnificație: bun când vă folosiți de ea, rău când nu vă trebuie. Deci nu câinele care-și vede de ale lui necazuri vă doare, ci egoismul. Sau antropocentrismul. Gata cu morala. Dar, pisicește - deși am la activ destule evadări În copac din pricina dulăului căruia nu i am putut cresta nasul (pardon, el are bot, doar eu am năsuc), - vă Întreb, Înainte de a hotărî o soartă, care-o fi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai valoroasă sau mai «competitivă» pe plan universal dacă «avem și noi postmoderniștii noștri».” Optzecist disident - față de vulgata lefterianistă și cărtăresciană privind p. românesc -, Mușina și-a afirmat poziția critică, a susținut necesitatea și legitimitatea în poezie a unui „nou antropocentrism”, pe care l-a teoretizat, și a continuat să critice îndârjit fetișizarea fenomenului prin texte cu caracter cvasi pamfletar: Să-avem și noi postmoderniștii noștri (1989), Paradisul din tomberon (1994), Postmodernismul socialist (1999) ș.a. O critică la fel de aspră va fi formulată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]