1,520 matches
-
1885, al mai multor publicații franceze, a cunoscut direct creația populară românească, ca și Leo Bachelin, stabilit în 1889 în România, ca bibliotecar la Peleș și apoi ca profesor la mai multe licee din București. Jules Guiart, medic, etnograf și antropolog, specialist în etnoiatrie, a fost, între anii 1921 și 1930, conducător al Catedrei de istoria medicinii a Universității din Cluj. Mai tarziu, ne-au cunoscut folclorul, la București, Vincent d'Indy, Maurice Ravel iar Jean Cuisenier a scris, după îndelunga
O importantă descoperire by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/6622_a_7947]
-
Căloiu Oana În noaptea de 24 spre 25 decembrie, Antropologul John Rush a explicat că ideea de Moș Crăciun pe care o avem în prezent a apărut cu sute de ani în urmă în Siberia și zona Arctică. Potrivit legendelor, Moș Crăciun este un șaman modern, care a consumat ciuperci
Moș Crăciun - legenda șamanilor despre ciupercile halucinogene by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65273_a_66598]
-
să consume ciupercile halucinogene găsite în pădure. Se pare că de aici a apărut ideea că renii lui Moș Crăciun zboară. Potrivit credințelor șamanice, există un spirit de origine animală care călătorea cu reni atunci când erau în transă, a susținut antropologul. John Rush și-a motivat descoperirea prin asociere cu teoriile despre șamani, dar și prin faptul că antropologul nu poate găsi alt motiv pentru care Moș Crăciun locuiește la Polul Nord.
Moș Crăciun - legenda șamanilor despre ciupercile halucinogene by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65273_a_66598]
-
Moș Crăciun zboară. Potrivit credințelor șamanice, există un spirit de origine animală care călătorea cu reni atunci când erau în transă, a susținut antropologul. John Rush și-a motivat descoperirea prin asociere cu teoriile despre șamani, dar și prin faptul că antropologul nu poate găsi alt motiv pentru care Moș Crăciun locuiește la Polul Nord.
Moș Crăciun - legenda șamanilor despre ciupercile halucinogene by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/65273_a_66598]
-
ce reprezenta o cruce, ca să dovedească faptul că era creștin, și cu numele respectiv pentru a se ști cine e”. Tatuajul le apăra de turcii care le-ar fi răpit pentru a le obliga să se prostitueze Lars Krutak, un antropolog al tatuajelor, în Grecia, povestește despre întâlnirea cu sa cu Giannoula Giannaki (grecizat) / Ianula Ianachi - Ioana Enache (născută în Albania în 1906, apoi stabilită în nordul Greciei). În momentul cercetării lui Lars (2002), Ianula era printre puținele femei vlahe / aromânce
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
Octavian Soviany. Pudibonzii, domnișoarele și o samă de prelați se vor fi uitat cu rezerve la asemenea focalizări pe vieți soioase, îmbâcsite în crime și pulsiuni animalice. Radu Aldulescu ne-a obișnuit cu descinderile sale narative, cu o concretețe de antropolog sui generis, prin cotloanele sufletului de lumpen, de vicios sau de bătut de soartă pur și simplu. Problemele cotidiene legate eminamente de subzistență, măcinările generate de gândul ieșirii din sărăcia abrutizantă, relativ îndulcită în aburii alcoolului ubicuu, acuplările la granița
Blestemați și mântuiți by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/5015_a_6340]
-
Cum mai sunt românii În DILEMA VECHE nr. 412 din 5-11 ianuarie a.c., Vintilă Mihăilescu invită la câteva reflecții pornind de la volumul recent apărut Românii, un viitor previzibil?, semnat de Dorin Boldea. Deși e sceptic față de metodologia utilizată de autor, antropologul comentează câteva dintre rezultatele sondajelor incluse în carte. Cel mai grăitor este cel care privește decalajul între percepția de sine și percepția celorlalți: trăsătura „comportament civilizat” se află pe primul loc în percepția de sine și pe un loc codaș
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4994_a_6319]
-
semnat de Vintilă Mihăilescu și se intitulează De ce sprijinim cultura în Europa?, reluând titlul unei dezbateri publice organizate de curînd de către Metrucub/Resurse pentru cultură în colaborare cu Librăria Bastilia. Întrebarea, cu al său foarte oportun „de ce”, ne obligă, spune antropologul, ca, dincolo de inflamări reduse la scrierea cu majusculă, să chestionăm ce înțelegem de fapt prin „cultură” - mai exact, să regândim „practicile sociale curente de raportare la cultură”, actualmente fetișizată: „este o ușoară ipocrizie în a reduce cultura la «cultura înaltă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
curente de raportare la cultură”, actualmente fetișizată: „este o ușoară ipocrizie în a reduce cultura la «cultura înaltă» (a unora), pentru a te plînge apoi că ea nu este împărtășită de toți”. Motivele de-a sprijini cultura sunt adesea, spune antropologul, „prea omenești”. Iar dacă ne referim la ultima parte a întrebării, „în Europa”, și aici motivațiile sunt la fel, dacă includem în „omenesc” și noțiunea de „politic”: „deoarece este cel mai bun raport costbeneficiu (adică cel mai ieftin și eficient
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
realitatea din exterior. Prin pereții groși nu se aude niciun sunet, iar "ferestrele" vor fi de fapt ecrane pe care se proiectează imagini din Paris, New York, dintr-o pădure sau dintr-o plajă. Proiectul lui Hall va avea succes, susține antropologul John Hoopes de la Universitatea din Kansas, precizând că "frica vinde mai bine decât sexul". Larry Hall deja a investit patru milioane de dolari în proiectul său și speră ca până la sfârșitul lunii august să vândă toate cele șapte etaje de
Apocalipsa nu-i va afecta pe milionari. Află de ce () [Corola-journal/Journalistic/58445_a_59770]
-
Au, pe deasupra, exercițiul lucrului cu copiii. Sau cu studenții. Știu, adică, să creeze cititori. Unii dintre ei sunt și traducători. Cunosc în profunzime limbi și mai ales literaturi străine. Când nu traduc ei înșiși, antrenează tineri traducători. Alții sunt și antropologi. Alții sunt și jurnaliști. Alții sunt și părinți. Pentru toți, această întreprindere editorială pare să fi fost o joacă, pur și simplu, cuceritoare. Dar în nici un caz numai atât. Care-i faza cu cititul e o carte cu mai multe
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
stradă, prin București, pe drumurile patriei ori în așezările turistice unde fiecare își expune gustul artistic în maniere cât mai „personale”. Despre asta scrie Vintilă Mihăilescu în DILEMA VECHE din 19-25 mai 2011. Sub titlul Micile aberații ale marilor orașe, antropologul comentează câteva accidente arhitecturale și decorative inventariate de blogul cashidelucs.wordpress.com (Cronicarul semnalează și el un site cu același profil și la fel de savuros, www.cocalarimobiliar.ro): „Trecînd în revistă imaginile adunate pe site-ul cu pricina de-a lungul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5494_a_6819]
-
de Giuliano Sfichi, Edit. Polirom, 2013, 218 pag. Călătorind de cinci ori în Japonia, țară pe care a întîlnit-o livresc înainte de a o călca cu piciorul, Lévi-Strauss a ținut între 1977 și 1988 cîteva conferințe asupra spiritului nipon, cu ochiul antropologului preocupat mai puțin de muzee, cît mai mult de obiceiuri. Muzeul e forma convențională de supraviețuire a relicvelor, un fel de criptă savantă menită a procura plăcere intelectualilor, pe cînd obiceiul e sedimentul de viețuire a instinctului gregar, o fluctuație
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
de obiceiuri. Muzeul e forma convențională de supraviețuire a relicvelor, un fel de criptă savantă menită a procura plăcere intelectualilor, pe cînd obiceiul e sedimentul de viețuire a instinctului gregar, o fluctuație ritmică a marelui animal colectiv. Și cum un antropolog urmărește cu precădere tresăririle maselor în dauna capriciilor indivizilor, reticența față de muzee își are temeiul ei. În antropologie, drepturile omului la scara insului sînt un nonsens, detaliu care răzbate din tonul conferințelor de față. Dacă trecem peste protocolul retoric care
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
care-i cere ca, în fața gazdelor, să-și ceară iertare pentru ignoranța arătată specificului local, pentru ca apoi să-și dovedească din plin erudiția în privința lui, dacă trecem așadar peste trucul de captatio și mergem la miezul prelegerilor, ceea ce izbește la antropologul francez e nervul speculativ. Departe de a fi un spirit plat, în care Paul Johnson vedea (în Dușmanii societății) un marxist travestit în blană de etnolog, Lévi-Strauss se arată a fi un gînditor aproape organicist. E ca și cum, pășind în țara
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
îl face inapt pentru ierarhii valorice, pe cînd simțul critic al savantului trece pe lîngă paideuma, fiind deopotrivă de neputincios în a mirosi ierarhiile. Soluția propusă de Strauss e o faute de mieux : chiar dacă nu pătrunde în adîncul unei culturi, antropologului trebuie să i se conceadă putința de a face comparații între culturi, în ciuda superficialității fatale a considerațiilor: „Să ne ferim să cerem mai mult antropologiei; totuși, dacă nu poate niciodată să cunoască o cultură din interior, privilegiu rezervat nativilor, ea
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
se numără printre cei care susțin că ”încoronarea” lui Ion Cioaba din primii ani post-revoluție este încercarea vădita a sistemului de atunci de a discredita Casă Regală și tentativa MS Regele Mihai I de a reveni în țară, în 1992. Antropologul Ciprian Necula a prezentat documentul prin care autoritățile române îl recunoșteau pe Ion Cioaba, în 1992, drept ”rege” al romilor din România. Actul e parafat de instituții precum Ministerul de Interne, Ministerul Culturii și Camera Deputaților.
Ciuvică: Recunoașterea lui Cioabă, gestul politic urât al lui Iliescu, repetat de Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35712_a_37037]
-
Tentativele de extragere a mortalității din (auto-)reprezentarea sa echivalează cu o alterare a înseși umanității ei. Un alt element care ține de concepția personală despre moarte a Irinei Petraș și care o așază în raport de divergență față de un antropolog al morții precum Louis-Vincent Thomas este deconstruirea ritualității funerare ca adjuvant al asumării și trăirii colective a morții. „Spectacolul și scandalul social care însoțesc moartea” îi repugnă autoarei, iar ceremonialul în general, nu doar cel funerar, este considerat o formă
Beneficiile culturale ale morții by Adriana Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/3581_a_4906]
-
Francezul Yves Coppens este un antropolog optimist. El nu privește cu nostalgie către omul de odinioară. E convins că omul de mâine va fi mai inteligent decât cel de azi. Contestă existența raselor: grupurile umane n-au trăit niciodată atât de izolate, încât să dea naștere
Un antropolog optimist () [Corola-journal/Journalistic/3150_a_4475]
-
Cu Ruth Ozeki se petrece fenomenul invers: este cea mai „niponizată” scriitoare americană, preluând strălucit strategii și tehnici folosite de Haruki Murakami. Ruth Ozeki s-a născut și a crescut în New Haven, Connecticut, într-o familie mixtă (tatăl american - antropologul Floyd Lounsbury, și mama japoneză - Masako Yokoyama) și a urmat la Smith College studii britanice și studii asiatice, ultimele aprofundate prin studii de literatură clasică japoneză la Universitatea din Nara. A trăit în Japonia, interesată și de viața cotidiană (a
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
Pe Franklin nu-l interesează viața interioară, în schimb Leiris își face un autoportret suprarealist, în mai multe lucrări autobiografice, din convingerea că putem dobândi cunoașterea absolută doar explorând particularul până la ultima limită, prin sfâșierea de sine. Astfel, poetul și antropologul francez face, în Maturité, ca și în L’Age d’homme, o confesiune crudă, a unor aspecte inavuabile, sondând deopotrivă relația conștiinței cu trupul și limbajul. La Franklin există o anume seninătate, legată de depășirea limitelor: eroul, autodidact, a putut
O carte despre subiectivitatea creatoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3028_a_4353]
-
Așa crede antropologul francez Pascal Picq în recenta lui carte intitulată De la Darwin la Lévi- Strauss. „Cu 50.000 de ani în urmă, scrie autorul, când Homo sapiens s-a răspândit pe întreaga planetă, el a exterminat marile mamifere, a eliminat celelalte specii
Homo sapiens în pericol? () [Corola-journal/Journalistic/3256_a_4581]
-
Pascal Picq consideră că Homo sapiens e pe cale să se distrugă pe el însuși, distrugându-și treptat habitatul și resursele. Nu suntem specialiști, dar ne permitem trei remarce. Cea dintâi se referă la viziunea ecologistă care subîntinde remarcele științifice ale antropologului. Ecologismul pleacă de la premisa că civilizația distruge natura. E, probabil, adevărat, cu precizarea că, dacă Homo sapiens n-ar fi creat uneltele și n-ar fi descoperit izvoarele de energie ale solului și subsolului planetei, am fi trăit astăzi într-
Homo sapiens în pericol? () [Corola-journal/Journalistic/3256_a_4581]
-
în anii '20-'30 nicio tradiție de structurare științifică, de confruntare a ideilor metodologice și teoretice cu faptele. Accentuând pe observarea sociologică și pe caracterul sistematic al cunoașterii, Gusti a pus bazele unei sociologii întemeiata pe fapte și metodă"32. Antropologul Vintilă Mihăilescu observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dunării. Știam că au crescut cotele și că Dunărea a luat-o pe unde nu era înainte, dar parcă totuși... SUPLIMENTUL DE CULTUR|, numărul 73, din 22-28 aprilie, publică prima parte a unei discuții dintre Adriana Babeți și Otilia Hedeșan, antropolog și universitar timișorean. Destul de... fluid, de (primă)vară, și sprințar (că doar ocupă rubrica de Ars Coquinaria), interviul cîntărește mentalitățile în pliculețe de gallus: "acum 30 de ani era o chestiune de prestigiu să găsești vopsele chimice pentru ouă. Astăzi
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10693_a_12018]