514 matches
-
postum, în 2002, o minuțioasă și plină de devoțiune întreprindere, din care nu s-au păstrat decât părțile publicate în „Convorbiri literare”, circa o treime din volumul plănuit să apară în 1949, în preajma centenarului nașterii poetului. Având ca subtitlu Poeziile antume din punct de vedere filologic, studiul s-ar fi vrut încununarea unei susținute preocupări pentru corecta cunoaștere, interpretare, editare și difuzare a operei lui Eminescu, manifestată prin publicarea corespondenței și a numeroase referințe privitoare la poet în culegeri de documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
poeziei eminesciene în literaturile europene („Convorbiri literare”, 1939) și studiul Contribuție la o viitoare ediție critică Eminescu: „Laïs” (1942). După ce ani la rând se războise cu unii cercetători și interpreți ai vieții și operei eminesciene, T. purcede la restabilirea textului antumelor. Face o analiză minuțioasă a elementelor care pot contribui la definitivarea formelor, atestând subtile cunoștințe de limbă, încearcă să detecteze sensurile care ar sprijini o opțiune sau alta a poetului. Combate cu argumente actualizarea ortografiei în texte, intervențiile în punctuație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
istorică totalitară sau de profilul cititorului ideal. De la P. au rămas secțiuni de jurnal neprelucrate pentru tipar, neșlefuite și dând senzația unui surplus de autenticitate. Scoase la lumină, paginile produc, într-o măsură, un efect de contrast față de lucrările diaristice antume. Pe de o parte, nu mai sunt estompate sporadicele tensiuni în relațiile cu apropiații literari, iar pe de altă parte, îl arată pe autor mai puțin desprins de realitățile epocii de dictatură - nu atât de cele politice, cât de reflexele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului și de analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
refuzase să îi publice Balade of Charitie / Balada carității care acum este considerată de unii critici ca fiind cea mai rafinată creație rowleyană (tot această revistă îi publicase în iunie 1769 singurul poem al lui Rowley care avea să apară antum, Eleanora and Juga); totuși, scurta lui operă bufă, The Revenge / Răzbunarea, fusese acceptată pentru a fi pusă în scenă de proprietarii grădinii publice de distracții Marybone Gardens din Londra - cîștigase pentru ea cinci lire, pe care le-a cheltuit de
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
mi"; "O! eu trebuie, neluat în seamă, mormîntul să îl caut!"; "Amintește-ți, mă-împleticesc pe marginea prăpastiei, / Zîmbetul tău sau mustrarea îmi pecetluiește soarta de pe urmă". Eleanora and Juga / Eleanora și Juga (iunie, 1769; singurul poem de Rowley publicat antum, prin acceptul lui Alexander Hamilton, în Town and Country Magazine) - "turnuri ruinate"; "ziduri pustii"; "chilii prăbușindu-se"; Frica, uriaș spelb"; "Oroare țipînd"; "bezna groaznică a nopții"; "bufnițe de rău augur"; "corbi funerari croncăne"*; "dumbrăvi bîntuite"**; "calea cea mai singuratică"; "duhuri
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
Cu siguranță că acest amănunt a fost crucial în decizia lui Chatterton de a i se adresa astfel tocmai lui. 1769, iunie - Town and Country Magazine publică poemul lui Chatterton intitulat Eleanora and Juga; avea să fie singurul poem publicat antum. 1770, aprilie - Decepționat profund de reacția de respingere venită din partea lui Walpole, îl convinge pe John Lambert să îl lase să plece de la atelierul de copii legale, convingîndu-l că avea probleme psihice (este invocat se pare și suicidul). 1770, 15
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
începutul lunii august 1941, se găsea la Odessa, încorporat în armata sovietică. Împreună cu alți camarazi de arme îmbarcați pe un vapor, probabil cu destinația Crimeea, va fi ucis într-un bombardament declanșat asupra vasului. Cele două volume de versuri publicate antum, Apocalips terestru (1932) și Somnul singurătății (1936), pun în evidență o poezie care a stârnit controverse, etichetată fie „ermetică”, fie mesageră a unui „fals ermetism”. Muzicalitatea poemelor lui R. impresionează, însă alăturările de cuvinte sunt șocante, bizare, menite a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune a neîmplinirii, de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște: „Precum, de treci prin inima acestei vaste bruse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
În partea introductivă se definește conceptul de literatură contemporană, potrivit autorului aceasta începând cu generația celor ce au debutat în timpul sau imediat după război (generația „amânată”, după pertinenta formulă a lui Lucian Valea), cuprinzând în chip firesc și creația postbelică (antumă sau/și postumă) a scriitorilor care își au centrul de greutate în epoca interbelică, dar au continuat să scrie și după război. Criteriul selecției rămâne și aici cel valoric. Noua sinteză - nici pe departe doar didactică - îmbină principiul abordării monografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
editarea poeziilor, el optează nu pentru criteriul cronologic, ci pentru cel al „omogenității” de sentiment și de concepție și, pe urmele lui Ibrăileanu, pentru „unificarea «radicală»”. Ediția de proză, cea mai cuprinzătoare de până la data apariției ei (1943), conține, pe lângă antume, și postumele deja publicate, precum și șapte titluri inedite. În ambele ediții, textele sunt precedate de ample și erudite studii, putând alcătui - însumate - o carte. SCRIERI: Simple fantezii pentru toamnă, București, 1926; Preludii în zori, București, 1928; 1917. Poeme de război
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286333_a_287662]
-
în 1885), C. - „bolnav de boala mea”, cum spune - pare a se resemna. Tema morții (și a după-morții) apare pentru prima oară într-o scrisoare din 19 septembrie 1887 către Titu Maiorescu. Între două crize, înregistrează ultimul succes literar major antum, citind la 4 mai 1888, la una dintre întrunirile Junimii din Iași, pe care uneori le onora cu prezența sa, partea a patra a Amintirilor din copilărie, tipărită postum. Își petrece puținul timp rămas punând „rânduială în cele însemnări” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
în poezia barbiană?” - criticul elabora Istoria poeziei românești, cea mai importantă, prin amploarea construcției, prin concepția care o ordonează, dintre lucrările sale. S. investighează trei secole de poezie românească, de la Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir până în perioada interbelică, ultimul volum antum încheindu-se cu prezentarea poeziei lui Lucian Blaga. Un prolog, unde sunt expuse cadrul conceptual, criteriile cercetării, preconizează renunțarea la perspectiva istorico-literară tradițională și afirmă opțiunea pentru o istorie a formelor, a convențiilor poetice. În primele două volume sunt puse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
unități similare din țară. Unele lucrări cu un caracter mai special vor fi semnalate în alte note, la capitolele respective. (b) p. 90 Editarea textelor marilor noștri scriitori clasici s-a pus, mai întîi, în legătură cu imensa operă în manuscris (alături de antume) a lui Eminescu. Ea a fost rezolvată prin monumentala ediție a lui Per-pessicius (1939-) din care au apărut pînă acum 6 volume. Editarea marilor clasici în serii complete, de-o înaltă ținută științifică, de fapt adevărate "monografii" ale criticii de
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
timpului lui Mircea cel Bătrân, meditație asupra istoriei, a balansului între etern și efemer, romanul amestecă narațiunea obiectivă cu eseul în încercarea de a configura o inițiere filosofică a personajului principal. Influența sadoveniană e, pe alocuri, prea evidentă. Ultimul volum antum, Pe malul Styxului (1980), este un bildungsroman filosofic, o carte autobiografică devenită testament. SCRIERI: Simfonia neterminată, Blaj, 1942; Cântecul stelelor, Blaj, 1945; Interferențe, București, 1968; Însemnări pe scut, București, 1968; Frumusețe amară, București, 1969; Oameni în alb, București, 1970; Atitudini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288068_a_289397]
-
câștiguri estetice. Esențială rămâne însă atitudinea lui P. față de propriul traseu poetic: o caldă împăcare cu sine și cu lumea, fără regrete și fără reproșuri (Drum lung). În poeziile din volumul La timpul unu (1974), ca și în ultima plachetă antumă, Taina oracolelor (1976), nota preeminentă o constituie neliniștea ce înfioară versul, o teamă vagă ce se strecoară printre cuvinte: „Au început să mă îndrăgească morții / Alunecând în muzicale trape” (Absență). SCRIERI: Chemarea primăverii, Iași, 1959; Stele roșii, pref. Demostene Botez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288785_a_290114]
-
momentelor fundamentale din existența poetului (nașterea, iubirea, supraviețuirea prin cântecul care „sacralizează totul”), dă și titlul antologiei publicate în „Biblioteca pentru toți” (1993), urmată de altă selecție (restrânsă la erotică), intitulată Mississippi (1993), și de Noul Adam (1994), ultima carte antumă, o meditație asupra scrisului, asupra harului, văzute ca îndemnuri și daruri ale providenței. Logosul e miracolul care transmite „substanța pururea divină”, concluzie peremptorie ce pune capăt unei experiențe agitate, luptei înverșunate cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
fondator al Societății Scriitorilor Români. C. și-a adunat proza scurtă în volumele Pe plai (1903), Traiul nostru (1906), Inimă de mamă (1908; Premiul Academiei Române),Vis de primăvară (1909), Fără noroc (1914), Flămânzii (1925), care au cunoscut mai multe ediții antume. Cele mai numeroase secvențe sunt descrieri lirice ale unor aspecte din viața rurală sau din natură, portrete de copii și animale, scăldate într-o duioșie care, în pofida unor improprietăți stilistice, poate sensibiliza prin sinceritatea trăirii. O altă categorie o constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina de-aur roș”) recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al poetului și gloria antumă a „Egipetului”. „Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ambasadele Franței din Budapesta, Bangkok și Praga. Interesul pentru România se manifestă de timpuriu: începe să se familiarizeze cu limba română la vârsta de doisprezece ani datorită pasiunii de a colecta mărci poștale; din 1976 datează primele sale traduceri din antumele eminesciene și din poezia lui Lucian Blaga, rămase nepublicate. W. debutează în „Caietele Eminescu” cu studiul comparativ Mihai Eminescu et Gérard de Nerval (1985). Mai publică în „Synthesis”, „România literară”, „Revue de littérature comparée”, „Dialogos” ș.a. Întreprinde, la Paris și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290674_a_292003]
-
Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais, confruntă ediții curente sau erudite cercetări și aspiră a da fluență expresiei, stabilitate terținei și a imprima firescul originar endecasilabilor săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute antum, încercarea lui B., meritorie, e curând și nedrept ignorată, după moartea poetului. Cornelia și I. Hașeganu reușesc să reia tipărirea poemei, după manuscrisul complet revăzut de traducător, în revista pe care o redactau la Brașov în anii războiului („România tânără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
tipărit în 1932. Poetului i-au mai apărut în timpul vieții două cărți - Standard (Poeme de petrol și energie) (1934) și Întâlnire cu pasărea Phoenix (1947) -, iar în 1973 se va publica o antologie unde sunt reproduse integral cele trei volume antume, cărora le-a fost adăugată o selecție din poemele apărute în periodice. Au rămas în manuscris ciclul de poeme Grigorescu, textele proiectate să alcătuiască volumele Albastru - poeme de mare, Steaua Doftanei, Cheia universală, precum și Excursii (reportaje din anii 1929-1946), monografia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
cercetat același poem din mai multe perspective. Mai întâi a făcut o descriere a operei, apoi a alcătuit un rezumat care concentrează elementele creației și stabilește o ierarhie a semnificațiilor. Imaginea lui Eminescu se întregește după o examinare atât a antumelor, cât și a postumelor. Structura cărții: Descrierea operei, Cultura, Eminescu în timp și spațiu, Filozofia teoretică, Filozofia practică, Teme romantice, Cadrul psihic, Cadrul fizic, Tehnica interioară, Tehnica exterioară. Analizând meticulos textele, G. Călinescu a scris pagini memorabile, cu amănunte și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Eminescu a valorificat mai multe teme și motive tipic romantice: geneza, visul, stingerea, iubirea, borealismul, neptunismul, dar și serafismul (starea de grație a spiritului eminescian), sublimarea naturii, viziunile edenice, religia sexuală, somnolența estatică. În Tehnica interioară judecă în special poeziile antume, iar în Tehnica exterioară analizează versul sub aspect formal. ROMANELE LUI G. CĂLINESCU Romanul Cartea nunții e un roman liric, la modul grec, luând ca model Daphnis și Chloe de Langos. Romanul e mai mult un exercițiu linear, abstract, fără
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
România liberă”, iar după război scrie în „Gazeta literară”, „Contemporanul”, „Secolul 20” ș.a. Prea puține din aceste texte, prefețele la cărți de literatură universală, ca și comentariile din emisiunile de televiziune ori transpunerile proprii din lirica germană vor fi reunite antum într-o carte. Intelectual preocupat să aducă în planul interferențelor variate domenii ale spiritului, pe care le supune unui demers critic sever și imaginativ deopotrivă, S. este în cele din urmă un impresionist care, fără nici un efort, se poate plasa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]