806 matches
-
an. Rambursarea prin anuități constante - presupune plata unei sume anuale egale - numită anuitate - pe toată perioada creditului. Anuitatea este formată din rata de rambursare plus dobânda Și se calculează: A=Vi x Rd/ 1 -(1+Rd)ˉͫ Unde: A = anuitatea Vi = valoarea împrumutului Rd = rata dobânzii m = numărul de ani 15 http://www.banknews.ro/utile/informatii-despre credite.php 62 rambursarea la final presupune faptul că suma se restituie integral la scadență, iar pe perioada creditului se achită doar dobânda
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
sub care se acordă creditele: avansuri în cont (cont autorizat să aibă sold debitor în limita unui plafon), credite acordate sub formă de lichidități (creditarea contului clientului), cesiune de creanțe (scontare, factoring), 5. în funcție de modalitatea de rambursare: credite rambursabile pentru anuități constante, credite ranbursabile prin rate constante, credite rambursabile integral la scadență. 6. în funcție de situația economico-financiară a debitorului: credite performante, acordate clienților cu situație economico-financiară bună, sigură Și stabilă, credite în observație, specifice clienților cu situație economico financiară bună, dar care
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
creditelor bancare sunt următoarele: rambursarea în rate egale - presupune restituirea unei rate anuale constante pe toată perioada creditului, iar dobânda se calculează aplicând rata dobânzii La soldul rămas. Astfel, ea va fi mai mică de la an la an. Rambursarea prin anuități constante - presupune plata unei sume anuale egale - numită anuitate - pe toată perioada creditului. Anuitatea este formată din rata de rambursare plus dobânda Și se calculează: A=Vi x Rd/ 1 -(1+Rd)ˉͫ Unde: A = anuitatea Vi = valoarea împrumutului
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
restituirea unei rate anuale constante pe toată perioada creditului, iar dobânda se calculează aplicând rata dobânzii La soldul rămas. Astfel, ea va fi mai mică de la an la an. Rambursarea prin anuități constante - presupune plata unei sume anuale egale - numită anuitate - pe toată perioada creditului. Anuitatea este formată din rata de rambursare plus dobânda Și se calculează: A=Vi x Rd/ 1 -(1+Rd)ˉͫ Unde: A = anuitatea Vi = valoarea împrumutului Rd = rata dobânzii m = numărul de ani 15 http
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
pe toată perioada creditului, iar dobânda se calculează aplicând rata dobânzii La soldul rămas. Astfel, ea va fi mai mică de la an la an. Rambursarea prin anuități constante - presupune plata unei sume anuale egale - numită anuitate - pe toată perioada creditului. Anuitatea este formată din rata de rambursare plus dobânda Și se calculează: A=Vi x Rd/ 1 -(1+Rd)ˉͫ Unde: A = anuitatea Vi = valoarea împrumutului Rd = rata dobânzii m = numărul de ani 15 http://www.banknews.ro/utile/informatii-despre
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
an. Rambursarea prin anuități constante - presupune plata unei sume anuale egale - numită anuitate - pe toată perioada creditului. Anuitatea este formată din rata de rambursare plus dobânda Și se calculează: A=Vi x Rd/ 1 -(1+Rd)ˉͫ Unde: A = anuitatea Vi = valoarea împrumutului Rd = rata dobânzii m = numărul de ani 15 http://www.banknews.ro/utile/informatii-despre credite.php 62 rambursarea la final presupune faptul că suma se restituie integral la scadență, iar pe perioada creditului se achită doar dobânda
CONTABILITATEA INSTITUȚIILOR BANCARE by Andruşcă Maria Carmen () [Corola-publishinghouse/Administrative/627_a_1118]
-
legea din 1864 sătenii au fost emancipați de clacă și de dijmă; pe lângă libertate li s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei mici părți de pământ pentru arătură și fânaț pentru cari însă ei sânt obligați a plăti o anuitate de despăgubire. Legiuitorul nu a avut prevederea a recunoaște că nu era destul a consacra libertatea și dreptul de proprietate pentru fostul clăcaș; în condițiile morale și intelectuale, în care se afla săteanul, în împrejurările economice create ar fi trebuit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru orice stat, cuponul datorit directamente de stat prezintă o mai mare siguranță pentru creditori decât cel datorit de o societate anume. Pe de altă parte, orișicine va înțelege că el apasă mai greu asupra finanțelor țării decât o simplă anuitate. Când răscumpărarea va fi efectuată, statul va datori un cupon anual de peste 25 milioane. Fiecare își aduce aminte cât de greu a fost uneori a plăti regulat cuponul de 9 milioane. Greutăți egale pot să se prezinte și în viitor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Atunci plata regulată a unui cupon de peste 25 milioane va crea pentru stat o situațiune incomparabil mai dificilă decât cele anterioare. Pentru a face și mai clară noua situațiune, nu cred inutil a adăoga că diferința între stat plătind o anuitate și statul plătind un cupon este aceea care esistă între o datorie fără titlu, înscrisă în cărțile unui bancher, și între o datorie bazată pe o poliță neguțătorească. Amândouă trebuie plătite, însă întîia datorie e îngăduitoare, pe când neplata celei de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mijloc, gheșeft infect, gheșeft a la Banca de București. Cel mai mare rău din toate e că statul nu devine proprietar al drumurilor de fier, ci împarte acest titlu cu mii de acționari cari vor pretinde ca să li se plătească anuitățile nouăzeci de ani de-a rândul, încît de mai nainte va fi pricină de gâlceavă între statul român si acei acționari cari nu vor voi să-și preschimbe acțiile pe titluri de ale statului. Acești acționari vor veni totdauna înarmați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu simță, fără a avea nevoie de multă vorbă, ce însemnează această a doua ediție a afacerii căilor ferate. [16 noiembrie 1879] ["JUDECÎND CINEVA... Judecând cineva din punct de vedere naiv, și-ar face desigur cruce când ar afla câtă anuitate plătește statul nostru pe an pentru drumurile Societății acționarilor pe de o parte și câtă marfă și persoane transportă ele pe de alta. {EminescuOpX 355} Daca visteria ar plăti chiria transportului cu carul a tot grâul cât îl esportăm și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
transportă ele pe de alta. {EminescuOpX 355} Daca visteria ar plăti chiria transportului cu carul a tot grâul cât îl esportăm și birjă pentru toți călătorii câți percurg România, suma aceasta pe an ar fi cu mult mai mică decât anuitatea plătită de stat pentru drumurile de fier. Așadar, daca toți chirigii din țară ar fi în serviciul statului pentru a transporta gratis productele oamenilor și pe oameni, această cheltuială a visteriei ar fi mai mică decât cea pe care o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pentru drumurile de fier. Așadar, daca toți chirigii din țară ar fi în serviciul statului pentru a transporta gratis productele oamenilor și pe oameni, această cheltuială a visteriei ar fi mai mică decât cea pe care o are astăzi plătind anuitatea unui drum care nu transportă nimic gratis, ci din contra cu prețuri foarte mari. Când vede cineva această negustorie curat ca a lui Nastratin, nu se va îndoi că roșii trebuie s-o fi făcut. Numai ei, cari nu știu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu toate astea calculul amănunțit că, daca statul ar plăti an cu an transportul gratis al tuturor mărfurilor pe cari țara le produce și bani de drum oricărui călător din România, această cheltuială a visteriei ar fi nici în jumătate anuitatea de 181/2 milioane ce le plătește astăzi. Iată dar că un cap cu minte și sănătos în locul d-lui Brătianu ar fi compensat pe deplin cota de muncă națională care-l susține - prin ce? Prin un calcul de două-trei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui Brătianu e făcută nu pe 59, ci pe 90 de ani. Iată dar țara, prin o greșeală de calcul, condamnată a plăti 30 de ani de-a rândul cu totul degeaba și în tot anul câte 181/2 milioane anuitate, după ce capital și dobânzi ar fi fost de mult înapoiate. Aceste sânt lucruri elementare, pe cari le pricepe oricine, și sânt o dovadă că un om de caracter precum și un om cu cultură adevărată compensează pe deplin societatea care-l
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
economiile sale în. punga străinilor, pe când aceste sute de milioane s-ar fi putut întrebuința gradat pentru înflorirea și prosperarea economică a țărei. Astfel, în doi ani de guvernare radicală, s-a scomptat viitorul generațiunilor viitoare, transmițîndu-li-se ca moștenire plata anuităților înscrise în buget. Votul din 1876 este o a doua nesocotință, comisă tot prin efectul declamațiunilor patriotice a acestui partid radical ce lasă sfâșieri adânci în pământ și goluri profunde în finanțele țărei când trece pe la putere. S-a strigat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ce fondațiune avea împrumutul? Monopolul tutunurilor ca acuma? Nici vorbă. Art. 2 alineatul 6 spune curat că acest împrumut se fondează pe căile ferate, pe produsul lor și pe suma trecută în buget de 18 609 750 franci, adecă pe anuitatea garantată astăzi. Nimic mai mult, nimic mai puțin. De monopolul tutunurilor nici mențiune măcar. Dar în schimbul acestei răscumpărări lua statul asupra-și datoriile și procesele societății, adică pasivul ei? Câtuși de puțin. Art. 4 zice: Societatea acționarilor căilor ferate române
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sforicica lui de pământ și nu are nici cea mai mică aplecare de a lua pământ de la stat. Cu toate acestea singurul viitor posibil al acestor moșii e ca ele să fie parcelate în mod sistematic și cumpărate, fie prin anuități, fie pe prețuri de plătit înainte de către țărani. Las' că pentru vânzarea lor, așa mari cum sânt nu se găsesc capitaluri mari, dar chiar dacă asemenea {EminescuOpX 377} capitaluri s-ar găsi, ele vor fi străine, ba mai rău decât străine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
găsesc capitaluri mari, dar chiar dacă asemenea {EminescuOpX 377} capitaluri s-ar găsi, ele vor fi străine, ba mai rău decât străine, jidovești. Din contra, pentru proprietăți mici se grămădesc la noi în țară cumpărătorii, pentru parcele în fine plătibile în anuități am avea pe toți membrii familiilor țărănești cari nu sânt primogeniți. Iată dar perspectiva cea mai folositoare de a desface proprietățile statului în modul cel mai folositor nației și poate cel mai folositor visteriei. Așadar efectele practice ale primirii acestei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
iar la vorba noastră. În mai multe rânduri am spus că daca toate mărfurile și toți călătorii din România s-ar transporta gratis pe cheltuiala visteriei, cu carul și cu teleguța, tot statul n-ar cheltui atâta cât plătește ca anuitate pentru drumurile de fier. Atât de neînsemnată este producția noastră. Cu drumurile de fier ale d-lui Brătianu, las-că transportul e scump pentru marfă și călător, dar mai plătește și Statul un adaos anual de zeci de milioane. Adică curat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comunicațiune e cam simplă, însă cu atât mai adevărată. Noi zicem așa: ia atâtea cară cât grâu și oameni ai de transportat la Kiustenge, plătește din visterie prețul transportului, și totuși acesta va fi de zece ori mai mic decât anuitatea ce-o vei plăti zeci de ani de-a rândul pentru un drum de fier ce va transporta scump, pentru un pod ce va costa scump. Am dedus din această socoteală că circulație și transport sânt numai pretexte mărturisite cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
onor. d. I. Ghica s-a pus să susție două idei cari nici unui monstru nu se cădea să-i treacă prin minte. D-sa a susținut mai întîi că noi am fi datori să plătim în timp de 90 ani anuitatea ce plătim astăzi; deși în 50 ani se amortizează cu totul capitalul drumurilor de fier! Pe urmă că noi am fi datori să plătim nu numai acțiunile primitive, dar și acțiunile de prioritate; cu toate că noi nu ne-am obligat să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
înainte de d. Ioan Ghica, dovedind că sunt nu numai neadevărate, dar și absurde. D. Manu a demonstrat în fine că chiar după cifrele arătate în espunerea de motive, și capitalul datoriei va fi mai mare decât crede d. ministru, și anuitățile vor întrece cu mult anuitatea ce plătim astăzi. În privința capitalului, cu cifrele din espunerea de motive d. general Manu a demonstrat că capitalul datoriei ce contractăm prin această convențiune va fi nu de 237 mil. cât pretinde d. ministru ci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că sunt nu numai neadevărate, dar și absurde. D. Manu a demonstrat în fine că chiar după cifrele arătate în espunerea de motive, și capitalul datoriei va fi mai mare decât crede d. ministru, și anuitățile vor întrece cu mult anuitatea ce plătim astăzi. În privința capitalului, cu cifrele din espunerea de motive d. general Manu a demonstrat că capitalul datoriei ce contractăm prin această convențiune va fi nu de 237 mil. cât pretinde d. ministru ci mult mai mare, și a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Și în privința dobânzilor, cu codul german în mână, a aprobat că acționarii ce nu vor voi să preschimbe au dreptul la un dividend nu de 31/3 procente pentru fiecare acțiune, ci cu mult mai mare, și că prin urmare anuitatea ce vom plăti va întrece cu 300 sau 400 de mii lei anuitatea ce plătim astăzi. Argumentațiunea d-lui Manu a fost așa de puternică încît d. ministru de finance, d. Sturza însuși, oh, rușine!, a fost nevoit să-l
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]