161 matches
-
asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ...�� l) STAI ÎI; ... m) testul cu 20 de propoziții neterminate
METODOLOGIE din 7 martie 2002 pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare şi evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientarii şcolare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140746_a_142075]
-
de motricitate digitală, A. Rey; ... i) probe de asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI
HOTĂRÂRE nr. 218 din 7 martie 2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare şi evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientarii şcolare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140745_a_142074]
-
asamblare (pătrat, triunghi); ... j) proba Piaget-Head (orientare în spațiu); ... k) testul Head (mâna, ochi, ureche); ... l) Denver; ... m) Portage. 3. Examinarea psihologică a personalității: a) chestionare de personalitate; ... b) CÂT, testul de apercepție pentru copii; ... c) ȚÂȚ, testul tematic de apercepție; ... d) Lucher, testul culorilor; ... e) Szondi, proba pulsiunilor; ... f) Catell și R.Zazzo, proba de perseverare; ... g) testul casa-arbore-om; ... h) testul arborelui; ... i) testul Rorschach; ... j) Freiburg; k) STAI I; ... l) STAI ÎI; ... m) testul cu 20 de propoziții neterminate
HOTĂRÂRE nr. 218 din 7 martie 2002 privind aprobarea Metodologiei pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare şi evaluare a copiilor/elevilor în vederea orientarii şcolare a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140745_a_142074]
-
prea multă ținere de minte a răului", "prea multă ranchiună" și amintindu-le că Vechiul Legământ vorbește și de "un timp pentru supărare", dar și de "o vreme pentru uitare, iertare și împăcare". Toate acestea fiind spuse e limpede de ce "apercepția lui Nicolae Steinhardt în Israel și în lumea evreiască e aproape negativă"8, ca să-l cităm pe Teșu Solomovici. Iată ceea ce Miruna Munteanu numește "Cazul Steinhardt" în Ziua, din 27 ianuarie 2007, articol în care publică pasaje întregi din volumul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Teșu Solomovici. Iată ceea ce Miruna Munteanu numește "Cazul Steinhardt" în Ziua, din 27 ianuarie 2007, articol în care publică pasaje întregi din volumul despre Istoria evreilor din România al lui Solomovici. Așadar premisele unei relații tensionate existând, vom vedea cum "apercepția" lui Steinhardt în lumea evreiască merge de la ironia lui Mirodan până la atacul murdar și neasumat al unui articol din revista Orient Expres din Tel Aviv din aprilie 2000, trecând prin provocarea ostentativă a lui V. Rusu. Ironia lui Mirodan e
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
și În perspectiva modernă, În felul ei oarecum eretică, Începând cu opera lui Nietzsche, care consideră datele categoriale ca fiind credințe și imagini folosite frecvent. Apare și la gânditori cum ar fi Collingwood sau Jung care expun categoriile ca pe apercepții analogice, credințe, dispoziții mentale inconștiente sau metafore În acțiune. Reflecțiile moderne mai nuanțate, așa cum apar la Heidegger, Dilthey, Jaspers sau Rorty consideră timpul, spațiul, multiplicitatea și totalitatea ca pe niște valori categoriale suspecte, instabile, aflate În relație cu viața simțurilor
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93365]
-
reprezentărilor (în descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în simțul intern ("conștiința de sine empirică") și una a exercitării actelor de apercepție ("apercepția transcendentală" cea responsabilă de statornicia și unitatea conștiinței)32. Reprezentările, certitudinea determinațiilor sufletului, aparțin simțului intern în măsura în care ele pot fi obiect pentru reprezentări, adică în măsura în care pot fi intuite. De aceea simțul intern operează cu percepții, cu imagini, cu amintiri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
în descendență leibniziană), adică a reprezentării eului și a raportării acesteia la intelectul însuși. El distinge două tipuri de conștiință de sine: una a stărilor psihologice în simțul intern ("conștiința de sine empirică") și una a exercitării actelor de apercepție ("apercepția transcendentală" cea responsabilă de statornicia și unitatea conștiinței)32. Reprezentările, certitudinea determinațiilor sufletului, aparțin simțului intern în măsura în care ele pot fi obiect pentru reprezentări, adică în măsura în care pot fi intuite. De aceea simțul intern operează cu percepții, cu imagini, cu amintiri etc.
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de statornicia și unitatea conștiinței)32. Reprezentările, certitudinea determinațiilor sufletului, aparțin simțului intern în măsura în care ele pot fi obiect pentru reprezentări, adică în măsura în care pot fi intuite. De aceea simțul intern operează cu percepții, cu imagini, cu amintiri etc. De cealaltă parte, apercepția pură este exclusiv pentru gânduri, pentru inteligență și pentru facultatea de a lega, de a sintetiza. De ea este nevoie pentru conștiința a ceea ce facem (nu a ceea ce percepem), deoarece modul în care cineva devine conștient de actul reprezentării nu
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
ca echivalentul reflexiv al actului subiectiv să poată gândi în el mai mult decât acesta din urmă însuși oferă. Astfel, dacă gândirea își debordează obiectul prin sinteză supraîncărcată, elementul contemplativ este restituit etapelor mai cuminți ale raportării la sine și apercepția de tip transcendental primește ajutorul sistemului categorial al personalității, coborând în concretul aplicativ al substanței individuale articulate. Prin această nouă abordare cogniția devine, o dată cu gândul, activă și depășește pasivitatea specifică percepției, aducând modificări discrete (conform cu maniera noetică ce-i e
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
reciproc recognoscibili în cadrul definitoriu al unei conformități existențiale. Ea împinge până dincolo de granițele subiectivității dezbaterea raportului comun care se instituie între cei doi și unifică sub cupola categoriilor interiorității experiența lor împărtășită, caracterizând procesul relațional pornind de la datele simțului intern. Apercepția de sine ajunge astfel să joace un rol hotărâtor în implicarea socială a subiectului și decelează grăuntele de participație afectivă lăuntrică din noianul de obiectivări care compun evoluția sa comunitară. Conștient în chip discriminatoriu de multiplele asemănări și diferențe care
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și buna practică a reflectării asupra propriului sine (întrucât persoane fără o dotație superioară sunt adeseori capabile de o autentică repliere pe faptul propriilor trăiri), totuși strategiile cunoașterii eficiente guvernează întregul proces reflexiv. Pe registre existențiale diferite, modalități diferite de apercepție activă aspiră produsul intelectual pur și îl angrenează într-un rost umanizant, particularizat și în același timp deschis către participație spirituală. Mai mult, limitele propriilor capacități nu pot fi depășite nici în focul provocărilor lăuntrice, acolo unde, poate, o inedită
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații sociale sau imagini legate de viața socială, dar ale căror detalii nu sunt foarte clare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații sociale sau imagini legate de viața socială, dar ale căror detalii nu sunt foarte clare, necesitând a fi interpretate. Pentru fiecare dintre aceste imagini, subiecții trebuie să scrie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a subiectului este oarbă fără concept, după cum și gândirea, fără intuiția sensibilă, funcționează în vid. Intuiția sensibilă reprezintă o condiție a cunoașterii, care implică existența unui "eu", a cărui substanțialitate este dată de ceea ce se sintetizează în experiența internă ca apercepție și transcendență. "Eu"-l este cel care gândește, care le judecă pe toate, existând limite între care, după Kant, acest "eu" poate fi în același timp judecător și judecat, actor pe scenă și totodată spectator în sală. Sunt limitele indicate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de rând, pentru a putea să dea explicații problemelor sociale cotidiene. În tot ceea ce a întreprins s-a simțit influența filosofiei germane clasice, a lui Kant și Hegel, în recunoașterea substanțialității fenomenelor sufletești, a celor de conștiință, în formularea rolului apercepției în reflectare, în elaborarea asociațiilor de idei, a experienței anterioare, a voinței, a stabilirii relațiilor dintre oameni. Psihologia încă nu era născută, iar disputarea problemelor de acest fel se făcea încă pe masa de lucru a filosofilor și nu în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
două legități ale cunoașterii: cele asociative și cele aperceptive. Acestea din urmă, în acord cu o linie de gândire mai veche, a lui Leibniz, sunt cele care exprimă desfășurarea neîngrădită a gândirii în procesul de cunoaștere. Cu referire la această apercepție Wundt a încercat să explice voința, ca expresie a îmbinării unei activități interne instinctive, în raport cu o alta de relație cu obiectele externe. Timp de doi ani Wundt i-a fost asistent lui Helmholtz, pe care în final îl părăsește pentru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
evidență de psihofizică. Fiecăreia dintre aceste direcții le era comună necesitatea de a aduce noi argumente, noi răspunsuri la eternele probleme legate de elaborarea asociațiilor, la cele care se refereau la reflectarea senzorială, la reflectarea mentală, la cele ale voinței, apercepției, etc. Obiectul de cunoaștere propriu-zis nici nu era încă destul de clar definit, dar elanul închegat și cultivat în acest cadru era inepuizabil și avea puterea să atragă în jur tot mai mulți adepți. De aici nu putea rezulta decât dobândirea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
legături psihice poate ajunge să fie mai bogat decât elementele care o compun. Wundt a sesizat legătura cauzală dintre asociație și imaginea rezultată. Aceasta din urmă îl va determina să calce pe linia trasată de Leibniz în abordarea problemelor de apercepție. Prin acest termen el a vrut să explice claritatea și limpezimea imaginilor ca fiind diferită de imaginile confuze și întunecate. Spre deosebire însă de metodologia leibnizeană inițială, el subliniază că între imaginile percepute și apercepție se află o procesualitate asociativă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Leibniz în abordarea problemelor de apercepție. Prin acest termen el a vrut să explice claritatea și limpezimea imaginilor ca fiind diferită de imaginile confuze și întunecate. Spre deosebire însă de metodologia leibnizeană inițială, el subliniază că între imaginile percepute și apercepție se află o procesualitate asociativă graduală. La Wundt, claritatea sau întunecimea imaginii nu este decisă de altceva decât de un indicator subiectiv, de direcția atenției. Apercepția se află în centrul cercului atenției, locul unde vederea este cea mai clară, centru
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Spre deosebire însă de metodologia leibnizeană inițială, el subliniază că între imaginile percepute și apercepție se află o procesualitate asociativă graduală. La Wundt, claritatea sau întunecimea imaginii nu este decisă de altceva decât de un indicator subiectiv, de direcția atenției. Apercepția se află în centrul cercului atenției, locul unde vederea este cea mai clară, centru în care totul se află la periferie. Concepția sa despre apercepție este formulată și fundamentată empiric. În laboratorul său s-au întreprins numeroase cercetări de explicare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
întunecimea imaginii nu este decisă de altceva decât de un indicator subiectiv, de direcția atenției. Apercepția se află în centrul cercului atenției, locul unde vederea este cea mai clară, centru în care totul se află la periferie. Concepția sa despre apercepție este formulată și fundamentată empiric. În laboratorul său s-au întreprins numeroase cercetări de explicare a rolului atenției, completat de evocarea rolului emoției în atenție, a mișcărilor musculare, chiar de localizare frontală a apercepției. Viziunea lui, inspirată din teoria lui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
află la periferie. Concepția sa despre apercepție este formulată și fundamentată empiric. În laboratorul său s-au întreprins numeroase cercetări de explicare a rolului atenției, completat de evocarea rolului emoției în atenție, a mișcărilor musculare, chiar de localizare frontală a apercepției. Viziunea lui, inspirată din teoria lui Leibniz asupra apercepției, este mai articulată și cuprinzătoare. Mai mult, la Wundt, formularea problemei apercepției va fi un bun pretext de a aduce pe același tărâm o serie de alte influențe și efecte determinante
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și fundamentată empiric. În laboratorul său s-au întreprins numeroase cercetări de explicare a rolului atenției, completat de evocarea rolului emoției în atenție, a mișcărilor musculare, chiar de localizare frontală a apercepției. Viziunea lui, inspirată din teoria lui Leibniz asupra apercepției, este mai articulată și cuprinzătoare. Mai mult, la Wundt, formularea problemei apercepției va fi un bun pretext de a aduce pe același tărâm o serie de alte influențe și efecte determinante ale vieții sufletești, pe cele în care elementele senzorial-asociative
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
explicare a rolului atenției, completat de evocarea rolului emoției în atenție, a mișcărilor musculare, chiar de localizare frontală a apercepției. Viziunea lui, inspirată din teoria lui Leibniz asupra apercepției, este mai articulată și cuprinzătoare. Mai mult, la Wundt, formularea problemei apercepției va fi un bun pretext de a aduce pe același tărâm o serie de alte influențe și efecte determinante ale vieții sufletești, pe cele în care elementele senzorial-asociative se întâlnesc cu cele logice, cu cele involuntare, etc. Descoperirea și reprezentarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]