299 matches
-
cămărilor de alimente, se reduce cantitatea conservelor, acestea nu se mai prepară în gospodărie etc. Ce se poate imputa acestor practici moderne, între altele, este intrarea în umbră a ceea ce era reunirea familiei în jurul mesei (comunicare, informare, coeziune, viață afectivă, aplanare conflicte etc.). Masa comună nu mai este astăzi necesară, întrucât fast-food-urile flexibilizează programul și locul servirii mesei. În anul 1970 o gospodină petrecea, în bucătărie, cam o oră pe zi. În prezent, timpul s-a redus la 30 de minute
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
din exterior, situația este ireala: un fiu își întemnițează propria mamă, aceasta izbutește să evadeze sărind pe fereastră, apoi pornește în fruntea unei armate pentru a-l înlătura de la domnie. În această situație era nevoie urgent de un mediator pentru aplanarea conflictului dintre cei doi, acest lucru fiind realizat de către sfătuitorul regelui, cardinalul Richelieu. Acesta îi recomandă reginei mama să înceteze atacurile și comploturile împotriva propriului fiu. Lui Ludovic îi sugerează să îi ofere Mariei de Medicis, dornică de putere, un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
că eu nu crez la aceasta. În urmă, dumnealui m-au luat, dimpreună fiind și bimbașa Anastasie, și mi-au zis să merg și să văz.“ Ca mijlocitor, Avram este în egală măsură responsabil de dezonoarea fetei, intervenția sa în aplanarea conflictullui devine foarte activă, încercând când de o parte, când de alta să obțină compromisuri. căsătoria presupune in formarea asupra reputației, puterii economice și statutului social al viitorului partener. Văduvii își negociază uneori singuri propria căsătorie. Ilie sudit rusesc se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
1478-1535) în Utopia (1516), Tommaso Campanella (1568-1639) în Cetatea soarelui (1602-1623) și mulți alții. Ceea ce caracterizează grosso modo aceste construcții imaginare este aspirația autorilor către pace, unitate și coeziune socială, o societate stabilă atât structural cât și funcțional, izvorâte din aplanarea sau chiar absența oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
chiar să fure cuțitele din bucătăria taberei și să-i atace pe cei din "grupul dușman", ajungîndu-se la adevărate "lupte de stradă". Intervenția șefului taberei, prin propunerea unui scop supraordonat (modelul generos Sherif) se dovedește a fi total ineficientă în aplanarea conflictului, fiind imposibil să se ajungă la faza cooperării. Iată cum noul scenariu violent activat caracteristic lumii libaneze, mentalității și istoricului puternic conflictual al acestei zone s-a dovedit mai influent decît mecanismul local ("scopuri supraordonate ajută la depășirea conflictelor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mare în producerea reacției o are persoana (tendințele sale vitale) și nu mediul. În afară de reacții persoana manifestă și „acte autocinetice” (după Vendreyis), „acte spontane” (consecința unor excitații interioare). Subiectul și obiectul se oglindesc în conștiință, această oglindire este consecința aplanării „conflictului” dintre persoană și lume. 2.2.1. Modele ale persoanei umane Esența teoriei „metapsihologice” a lui S. Freud este că: persoana umană este alcătuită din inconștient, subconștient și conștient. Caracteristică pentru versiunea freudiană a inconștientului este existența unui „determinism
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
exemplu, într-o companie în care nivelul de salarizare este scăzut, angajații nu se bucură de drepturi egale, iar posibilitățile de promovare sunt minime, angajații vor apela mai degrabă la un stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul evitării, aplanării și forțării, evident în strânsă legătură cu trăsăturile de personalitate ale fiecăruia. Aceasta deoarece lipsa unor poltitici de personal adecvate sau folosirea lor necorespunzătoare atrage cu sine o serie de nemulțumiri din partea angajaților și totodată comportamente corespunzătoare. Într-o companie
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care politicile de personal după care se ghidează o companie în relația sa cu propriii angajați o au asupra indicelui de conflict existent în cadrul grupurilor de muncă din compania respectivă și asupra stilului de abordare a conflictelor (colaborare, compromis, forțare, aplanare și evitare). 7. Obiective, ipoteze, metode Conflictul organizațional este un fenomen extrem de complex, care nu poate fi epuizat într-un singur studiu. De aceea, obiectivele pe care mi le-am propus prin acest studiu sunt următoarele: extinderea cauzalității conflictelor, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
presupunem că politicile de personal din cadrul unei companii (tratament egal, posibilități de promovare și dezvoltare, nivel de salarizare) influențează considerabil indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (evitare, forțare, aplanare, cooperare și compromis). Ipoteza specifică 1: presupunem că folosirea necorespunzătoare, neechitabilă a politicilor de personal în cadrul companiei va determina o creștere semnificativă a indicelui de conflict din cadrul grupurilor de muncă din compania respectivă. Ipoteza specifică 2: presupunem că folosirea necorespunzătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a indicelui de conflict din cadrul grupurilor de muncă din compania respectivă. Ipoteza specifică 2: presupunem că folosirea necorespunzătoare, neechitabilă a politicilor de personal în cadrul companiei va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale predominant de tipul evitării, forțării și aplanării. Ipoteza specifică 3: presupunem că folosirea echitabilă, corespunzătoare a politicilor de personal în cadrul companiei va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă predominant de tipul compromisului și cooperării. Ca metodă de investigare am recurs la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a doua ipoteză specifică a studiului presupune că folosirea necorespunzătoare, neechitabilă a politicilor de personal (tratament egal, posibilități de promovare, nivel de salarizare) în cadrul companiei va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale predominant de tipul evitării, forțării și aplanării. Cea de-a treia ipoteză specifică a studiului presupune că folosirea corespunzătoare, echitabilă a politicilor de personal va determina din partea angajaților o abordare a situațiilor conflictuale predominant de tipul compromisului și cooperării. Aceste două ipoteze specifice se confirmă prin corelarea
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ipoteze specifice se confirmă prin corelarea rezultatelor obținute la chestionarul de evaluare a politicilor de personal cu cele obținute la chestionarul care vizează stilurile de abordare a situațiilor conflictuale (A3). Tratament egal Posibilități de promovare Nivel de salarizare Evitare Forțare Aplanare Compromis Cooperare C1 569 570 542 684 578 683 571 608 C2 777 822 819 365 366 438 750 856 Tabelul 2. Rezultatele obținute de cele două grupuri de subiecți la chestionarele A1 și A3 Corelația dintre cele două variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
două variabile (politicile de personal și stilul de soluționare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă) a fost evidențiată prin calcularea coeficientului de corelație Pearson, ale cărui valori sunt redate în tabelul de mai jos. A1 - evitare A1 - forțare A1 - aplanare A1 - compromis A1 - cooperare Coeficient corelație - 0,496 - 0,457 - 0,440 0,460 0,637 Tabelul 3. Valorile coeficientului de corelație pentru scorurile obținute la chestionarele A1 și A3 Corelația dintre scorurile obținute la chestionarul A1 și cele la
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sau divergențelor, fie din partea persoanelor care s-au simțit neîndreptățite sau dezavantajate în raport cu alți colegi de-ai lor și care doresc astfel să compenseze nedreptatea făcută. Referitor la corelația dintre scorurile obținute la chestionarul A1 și cele obținute la dimensiunea aplanare, valoarea acesteia este de -0.440 , corelație negativă semnificativă pentru p = 0,01 bilateral. Cu alte cuvinte, atunci când aceste politici nu sunt folosite adecvat, echitabil, corespunzător se constată din partea angajaților o abordare a conflictelor predominant de tip aplanare. Acest stil
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
la dimensiunea aplanare, valoarea acesteia este de -0.440 , corelație negativă semnificativă pentru p = 0,01 bilateral. Cu alte cuvinte, atunci când aceste politici nu sunt folosite adecvat, echitabil, corespunzător se constată din partea angajaților o abordare a conflictelor predominant de tip aplanare. Acest stil de abordare a situațiilor conflictuale constă în adoptarea unei atitudini de tipul „ceea ce contează este ca noi să rămânem prieteni”; „interesele mele sunt mai puțin importante...” sau „treacă de la mine...”. Stilul este total neproductiv, întrucât nici una dintre părți
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nici una dintre părți nu este mulțumită de rezultatul obținut, deși, de cele mai multe ori, acest fapt nu este conștientizat, mai ales de către persoana care recurge la acest tip de abordare. De cele mai multe ori, relația dintre cei doi nu este salvată prin aplanare, iar conflictul revine în prim-plan, uneori chiar mai violent decât inițial. O explicație a faptului că acest stil de abordare a conflictelor este mai des folosit în companiile din prima categorie (C1), în corelație cu lipsa unor politici de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mai scăzute la compromis și la cooperare, față de scorurile obținute de către angajații C2. De asemenea, mai putem observa faptul că scorurile totale obținute de angajații C1 la compromis și cooperare sunt mai mici decât acele obținute la dimensiunile evitare și aplanare, care se situează pe primele două locuri în ierarhia acestor tipuri de abordări. În ceea ce privește angajații C2, scorurile totale obținute la compromis și cooperare sunt semnificativ mai mari decât cele obținute la dimensiunile evitare (365), forțare (438) și aplanare (366). Scorurile
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
evitare și aplanare, care se situează pe primele două locuri în ierarhia acestor tipuri de abordări. În ceea ce privește angajații C2, scorurile totale obținute la compromis și cooperare sunt semnificativ mai mari decât cele obținute la dimensiunile evitare (365), forțare (438) și aplanare (366). Scorurile ridicate obținute de angajații C2 la dimensiunea compromis pot fi explicate prin faptul că, o dată satisfăcute o serie de nevoi ale angajaților, cum ar fi cele legate de salariu, de tratamentul egal și de posibilitățile de promovare și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
alte cuvinte, politicile de personal din cadrul unei companii (tratament egal, posibilități de promovare și dezvoltare, nivel de salarizare) influențează considerabil indicele de conflict din cadrul grupurilor de muncă și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale de la locul de muncă (evitare, forțare, aplanare, cooperare și compromis). 9. Concluzii Prin studiul de față ne-am propus să evidențiem relația existentă între politicile de personal (respectiv nivelul de salarizare și recompensare, tratamentul egal, posibilitățile de promovare), indicele de conflict, pe de o parte, și stilul
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
scăzut și invers. Ipotezele specifice 2 și 3 au fost de asemenea probate prin calcularea coeficientului de corelație Pearson între politicile de personal implementate la cele două tipuri de companii și stilurile de abordare a situațiilor conflictuale, respectiv evitare, forțare, aplanare, compromis și cooperare. Rezultatele au indicat o corelație semnificativă, pe de o parte între politicile de personal corespunzătoare, adecvate și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de altă parte, între politicile
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a situațiilor conflictuale de tipul cooperării și compromisului și, pe de altă parte, între politicile de personal necorespunzătoare (generatoare de insatisfacție și nemulțumiri în rândul personalului) și folosirea unui stil de abordare a situațiilor conflictuale de tipul evitării, forțării și aplanării. Cunoscând aceste lucruri, companiile se pot implica mai mult atât în crearea unui mediu propice performanței, prin implementarea unor politici de personal adecvate, cât și în elaborarea unor programe care să contribuie la îmbunătățirea relațiilor dintre angajați, la creșterea coeziunii
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național dintre patronat, sindicate și Guvern și a climatului de stabilitate și pace socială. El are rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel național apărute între partenerii sociali, precum și în realizarea, promovarea și dezvoltarea dialogului social și a solidarității sociale.” (Legea 109/1997, art. 1, 2) CES este format din 27 de membri (nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
spre cunoaștere (Depinde de oameni să aleagă ce le este util și aceasta rămâne o mare problemă a omului modern ; în ce direcție își canalizează el ener gia ? ) Efectele se văd deja. Omenirea caută tot mai mult metodele diplomatice de aplanare a neînțelegerilor, iar acolo unde mai au loc conflicte, acestea sunt, de obi cei , regiuni în care gradul de informare a populației este redus. Dar mai este un aspect. Gradul de instruire și nivelul de cunoaștere al unui om sunt
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
nu poate fi definit ca neocalcedonian, ci ca un calcedonian autentic) și, de pe o poziție ce concorda cu neocalcedonismul lui Iustinian, de Leonțiu din Ierusalim (cf. pp. 000-000, respectiv 000-000). Politica teologică a lui Iustinian s-a focalizat și asupra aplanării controverselor ce se aprinseseră din nou în jurul lui Origen, după conflictele din epoca lui Teofil al Alexandriei (cf. p. 000). încă o dată călugării se numărau printre protagoniști; într-adevăr, origenismul, mai ales în versiunea lui Evagrie Ponticul (cf. vol. II
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de acțiune în ceea ce privește jurisdicția tribunalelor internaționale. Mijloacele juridice desemnate să mențină acea libertate au devenit mai rafinate sub regimul clauzei opționale. În loc de a excepta deschis de la adjudecare majoritatea categoriilor importante de dispute, ele servesc acum în mod special scopului de aplanare și ascundere a contrastului dintre adeziunea verbală la jurisdicția obligatorie și lipsa de dorință reală de a o accepta. De aceea, nu este surprinzător că, în general, Curtea Internațională Permanentă de Justiție era preocupată nu de limitarea luptei pentru putere
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]