985 matches
-
aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7. Efectorii Mușchii respiratori includ diafragmul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în cursul respirației verbale se face pe seama redistribuirii aerului între cele două faze ale ventilației și prin prelungirea întregului ciclu respirator. 19. Hematoza pulmonară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aerul. Astfel capilarele au un suport mecanic extern ușor deformabil și se destind sau se colabează în funcție de presiunile din interiorul lor și din jur. Presiunea din afara capilarelor se numește presiune alveolară și este aproape de presiunea atmosferică în timpul respirației normale; în apnee cu glota deschisă cele două presiuni sunt identice. In mod obișnuit presiunea efectivă din jurul capilarelor este presiunea alveolară; creșterea acesteia peste presiunea intracapilară colabează capilarele. Diferența de presiune dintre interiorul și exteriorul vasului este numită presiune transmurală. Presiunea din jurul arterelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
creșterii zgomotului imaginii. În fine, cu cât timpul de achiziție este mai scurt, cu atât artefactele de mișcare sunt mai mici ! AVANTAJELE CLINICE ALE CT SPIRAL 1. Rapiditatea achiziției datelor (scanarea se poate face în/pe parcursul unei singure perioade de apnee cu durată între 15 și 30 secunde !). 2. Scăderea cantității de contrast iodat. 3. Înlăturarea aproape în totalitate a artefactelor de mișcare, ceea ce permite reconstrucții de foarte bună calitate 3D, inclusiv ale țesuturilor moi ! 4. Mai bună delimitare a organelor
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
au înlăturat acest dezavantaj și au permis extinderea FOV ! APLICAȚII CLINICE ALE CT SPIRAL În examinarea capului cu CT SPIRAL sunt mai reduse artefactele cauzate de mișcările respiratorii și de cele de înghițire, datorită scanărilor într-o singură repriză de apnee. Cantitatea de contrast iodat este redusă semnificativ, permițând, chiar și în aceste condiții, diferențierea vaselor de sânge de nodulii limfatici ! Reconstrucțiile au o calitate deosebită. Astfel, MIP permite o bună caracterizare a plăcilor atteromatoase calcificate și este, efectiv, cea mai
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
puțin invaziv decât angiografia și doar puțin mai invaziv decât RMN. Pentru CT SPIRAL, făcându-se o achiziție volumetrică, reprezentarea tridimensională a arborelui vasculareste mult mai exactă. PROTOCOLUL CT SPIRAL PENTRU CAP 1. Setările scannerului: 120 kV-140kV, 240 mAs. 2. Apnee voluntară, la comanda operatorului. 3. Grosimea slice-ului: 5 mm la copii, iar la adulți, 7 mm, fosa anterioară și 5 mm fosa posterioară atât pentru copii cât și pentru adulți. 4. PITCH: între 1 și 1,5. 5.Imagini
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
milioane de americani suferă de tulburări cronice ale somnului, multe dintre acestea făcându-i pe bolnavi să se trezească în mod spontan de până la 500 de ori pe noapte, fără să-și dea seama. Cea mai întâlnită afecțiune se numește „apneea în somn”, rezultatul respirației neregulate și al deficienței de oxigen la nivelul creirului pe care aceasta o provoacă. Cei care suferă de apnee se trezesc brusc cu o tresărire noaptea, gâfâind disperați pentru a putea respira. Toate tulburările somnului, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
până la 500 de ori pe noapte, fără să-și dea seama. Cea mai întâlnită afecțiune se numește „apneea în somn”, rezultatul respirației neregulate și al deficienței de oxigen la nivelul creirului pe care aceasta o provoacă. Cei care suferă de apnee se trezesc brusc cu o tresărire noaptea, gâfâind disperați pentru a putea respira. Toate tulburările somnului, inclusiv sforăitul, îi fac pe oameni să fie complet extenuați dimineața, indiferent de cât de mult stau în pat. Reglarea regulată a respirației și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
la un nivel Înalt de oboseală. În această variantă de testare crește precizia evaluării capacității maxime, se reduce influența factorilor distructivi și se reușește creșterea informativă a testului prin intermediul calculării indicelui de reabilitare a factorilor fiziologici. 3. Proba Ștanghe - timpul apneei după inspir. Subiectul se așează pe scaun, sprijinindu-se comod de spătarul scaunului și se relaxează. Se face un inspir moderat adânc și se reține respirația. Dacă executantul este În stare să-și țină respirația mai mult de 90 de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
respirația. Dacă executantul este În stare să-și țină respirația mai mult de 90 de secunde - perfect, de la 60 până la 90 secunde - bine, de la 30 la 60 secunde - satisfăcător și mai puțin de 30 secunde - rău. 4. Proba Ghenci - timpul apneei după expir. După un inspir și un expir total se face un inspir și un expir obișnuit după care se reține respirația. Oamenii neantrenați sănătoși pot sa-și rețină respirația timp de 20-30 secunde, sportivii 30-90 secunde. În cazul existenței
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Lecțiile de respirație În trei faze se recomandă a fi realizate de 2-3 ori pe zi a câte 10-25 min., dimineața, ziua și seara. Sistemul A. N. Strelnicov Diferitele variante tradiționale ale gimnasticii de respirație acordă importanță, cel mai frecvent, apneelor după inspir. Gimnastica de respirație A. N. Strelnicov face recomandări contrar acestor norme. Metodica de bază a acesteia este antrenarea musculaturii respiratorii, care se bazează pe două exerciții principale: 1 - aplecare simultană cu un inspir rapid și scurt; 2 - ducerea
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
cu o grupă de persoane slăbite (după traumatisme, În procesul de recuperare). Gimnastica respiratorie se potrivește cu alergarea de tonifiere, Înotul, jocurile sportive. Pentru evaluarea stării funcționale a sistemului respirator al practicanților se utilizează probe speciale de respirație: proba Ștanghe - apnee după inspir. Persoanele sănătoase, În vârstă sunt capabile să realizeze aproximativ 40-45 sec., iar sportivii antrenați Între 60 180 sec.; proba Ghenci - apnee după expir. Persoanele sănătoase neantrenate pot să realizeze 20 30 sec., sportivii - 30-90 sec. Sistemul C. Buteico
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Pentru evaluarea stării funcționale a sistemului respirator al practicanților se utilizează probe speciale de respirație: proba Ștanghe - apnee după inspir. Persoanele sănătoase, În vârstă sunt capabile să realizeze aproximativ 40-45 sec., iar sportivii antrenați Între 60 180 sec.; proba Ghenci - apnee după expir. Persoanele sănătoase neantrenate pot să realizeze 20 30 sec., sportivii - 30-90 sec. Sistemul C. Buteico Metodica exercițiilor de respirația a lui C. Buteico este reprezentată de teoria ”bioxidului de carbon” În respirație (contrar teoriei de ”oxigenare” D. Holdein
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
atletică grea nu a fost legată de activitatea musculară ci de necesitatea organismului de oxigen) iar la cel care suferă de astm determină chiar și spasme ale bronhiilor. Particularitățile eliminării respirației profunde constau În asimilarea respirației superficiale. Pe măsura realizării apneei și În timpul respirației superficiale, sângele și țesuturile se Îmbogățesc mai bine cu oxigen și cu bioxid de carbon, se normalizează dezechilibrul acido-bazic, se Îmbunătățesc procesele de schimb. Antrenamentul după metoda C. Buteico necesită eforturi mari de voință, perseverență și timp
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de la Începutul ciclului de antrenament, durata respirației superficiale la fiecare din cele cinci Încercări ale ciclului. Se recomandă respirația nazală, În timpul pauzei după expir nu este indicată Încordarea, să se facă 6 cicluri a câte 20-40 de minute fiecare. Atingerea apneei până la durata de un minut se poate realiza În aproximativ un an de antrenament. Astfel, exercițiile de respirație pot asigura activitatea fizică optimă de zi cu zi a organismului unei persoane În vârstă sau În etapa de recuperare. Sistemele prezentate
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
până la 10-20 de repetări). În partea finală se execută doar exerciții de relaxare. Complexul de exerciții de „nivel scăzut” durează 30 de minute. O importanță deosebită În hatha yoga i se acordă sistemului de exerciții respiratorii, construit pe respirația profundă, apnee, respirație cu rezistență. Esența acestor exerciții se reduce la scăderea frecvenței respiratorii, creșterea profunzimii, dezvoltarea musculaturii respiratorii. Lecțiile de hatha yoga unesc În ele metode de atingere a artei de concentrare (Încordare) și relaxare a mușchilor, bazate pe formula: Întindere
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ale frecvenței respiratorii. Receptorii J Receptorii “juxtacapilari” (receptori J) se găsesc în peretele alveolar lângă capilare. Impulsurile care pleacă de la acești receptori merg pe calea nervului vag, lent (prin fibre nemielinizate) și determină respirație rapidă, superficială; stimularea lor intensă produce apnee. Distensia capilarelor pulmonare și creșterea volumului lichidului interstițial activează acești receptori. Receptorii J au un rol important în dispneea asociată cu insuficiență cardiacă stângă, pneumonie și microembolism. De asemenea, receptorii J contribuie la creșterea frecvenței ventilației din cursul efortului. 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
contracția. Acești receptori pot fi implicați în senzația de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]