KorAP: Find »[drukola/base=apriorism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 6 >

150 matches

Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686

aceea a unității conștiinței și a raportului dintre ea și lumea ca totalitate; a doua, aceea a personalității, a semnificației sale filosofice. Pentru a o rezolva pe cea dintâi, spune Rădulescu-Motru, Kant postulează identitatea formală a eului și construiește ipoteza apriorismului și conceptul "unității sintetice de apercepție". Soluția kantiană este socotită nesatisfăcătoare de către filosoful român; teoria sa asupra identității de structură dintre conștiință și "unitatea lumii" reprezintă răspunsul filosofic la această problemă, care deschide, în personalismul energetic, două orizonturi: a) ontologic

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
La conscience transcendantale. Critique de la philosophie kantiene, în "Revue de Métaphysique et de Morale", Paris, 1913. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia lui Imm. Kant, în "Viața românească" 5/1924. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia în România veche, în "Convorbiri literare", apr. 1933. RADULESCU-MOTRU, C., Apriorism, vocație, știință, în "Revista de filosofie", 1-2/1941. RADULESCU-MOTRU, C., Ofensiva contra filosofiei științifice, în vol. Mărturisiri, Editura Minerva, București, 1990 (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 7/1943). RADULESCU-MOTRU, C., Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec

Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753

românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" - idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga - constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc" construită cu atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică - probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa - cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o înaintare într-o patrie siderală, unde se urmează ritmic dealurile încrederii și văile resignării" (p. 255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției istoriografice: naționalism critic. În plină sincronie cu precizarea formulei autohtonist-ortodoxiste a românismului, discursul istoriografic elaborat în avangarda reflecției istorice propune, prin exponenții săi (P.P. Panaitescu și C.C. Giurescu), un naționalism critic, curățat de excesele auto-glorificatoare produse de

[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369

cu Biografia ideii de literatură (I-VI, 1991-2000) și urma să se încheie cu Dicționar de idei literare (din care a apărut volumul I, A-G, 1973). Dincolo de diferențele de construcție și de demonstrație, proiectul are aceleași premise. Mai întâi apriorismul ontologic dominant în modelul literaturii. Conform acestui model, literatura este o matrice de universalii sau de disponibilități genetice, coexistente ab initio și preexistente tuturor actualizărilor istorice selective. Un principiu al tensiunii polare ordonează matca originară astfel încât antinomiile de bază ale

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
a domeniului, care a întreținut dispute aprige în teoriile literaturii. Se redimensionează și orgoliul noutății absolute, renăscut ciclic cu agresivitate rituală în domeniu. Nici antiliteratura, asupra căreia modernitatea revendică priorități absolute, nu face excepție. Se justifică astfel insistența teoreticianului asupra apriorismului ontologic, principiu suveran în matrița originară, unde toate sensurile esențiale sunt coexistente și date, așteptând să fie scoase din latență și să dobândească un destin istoric. În sfârșit, clădit pe baze documentare solide, modelul lexical al lui M. echilibrează raportul

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288040_a_289369]
Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899

caracterizat prin urâtul negru, fantomatic. Eroul e neliniștit, caută iubiri dureroase, emoțiile crunte ale revoluției, spre a se pierde apoi pe patine în imensitatea polară. Sărmanul Dionis închide filozofia teoretică a lui Eminescu și se bazează foarte superficial pe teoria apriorismului. Metafizica poetului e panteistic spiritualistă, amestec de leibnizianism, idealism german și schopenhauerism. Universul e o sferă spirituală cu o infinitate de spițe ce sunt spețele eterne. Individul însuși are prototipul său. Este evident că mecanica Totului e gândirea și că

Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083

său estetica expresionismului, descoperit și asumat pe vremea studiilor la Viena. Avea să mărturisească mai târziu că se simte foarte apropiat de Brâncuși, dar sub raportul unui „tradiționalism metafizic”, care detestă pitorescul etnografic sămănătorist și caută nota diferențială autohtonă în apriorismul inconștient. De asemenea, nu recunoștea ortodoxiei deținerea „adevărului revelat”, ci o socotea, ca și pe alte credințe religioase, o izvodire culturală, cu o amprentă stilistică proprie, adică o reprezentare subiectivă, deformată a realității. A și intrat, până la urmă, în conflict

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
să reevalueze, în comparație cu știința, și manifestând vădit o simpatie superioară pentru ele, metafizica, mitologia, gândirea magică, mistica, sub raportul importanței lor. Strădania sa speculativă e de a „anonimiza”, dacă se poate spune așa, creația spirituală umană, accentul căzând mereu pe „apriorism” și pe imbold „supraindividual”, chiar și acolo unde sunt evocate contribuții personale și se rostesc nume ca Democrit, Rembrandt sau Goethe. Tendința apare și mai marcată în argumentele aduse pentru reabilitarea culturilor așa-zis „minore”. Teoria minus cunoașterii, pe de

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508

românească sub acțiunea lui N. Crainic, declanșând prin această erezie intelectuală "disputa metafizică dintre București și Sibiu" (Mihu, 1995b, p. 30), Blaga (1969) rămâne ferm înrădăcinat în ancadramentul ideologic conturat în jurul consensului naționalist. Tezele blagiene ale "unității stilistice" românești și "apriorismului românesc" idei matriciale în metafizica românismului al cărui corifeu irecuzabil este Lucian Blaga constituie chiar armătura conceptuală a unei filosofii a fenomenului cultural românesc. Instalând în subsolul expresiilor culturale ale spiritului românesc un inconștient colectiv structurat sub forma unei inescapabile

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
Prin fixarea duhului etnic într-o matrice stilistică apriorică și inalterabilă istoric ce îi pecetluiește inconturnabil orice expresie culturală, Blaga elaborează o seducătoare metafizică a permanenței existențiale românești. Seducătoare metaforic și răpitoare poetic, teoria filosofică a identității naționale întemeiată în "apriorismul românesc" construită cu atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
atâta migală analitică dublată de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
decupate și reproduse fără prelucrare ("prelucrarea" implicând, neîndoielnic, o oarecare pervertire stilistică). Metafizia românismului pe care filosoful o expune în Spațiul mioritic se reazămă pe o serie de concepte universale, de maximă generalitate, precizate în Orizont și stil. Drumul către "apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
situeze sistemul lui Blaga în categoriile binare în care se împart "filosofia existenței" și "filosofia devenirii", formula în care se organizează atât de sistematic gândirea blagiană este perfect încadrabilă în blocul filosofiei existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
existenței. Blaga identifică în matricea stilistică autohtonă un "apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
apriorism românesc", un "românism" pe care îl înțelege sub forma unei constelații de determinante spirituale (p. 225). Cronotopul matricial alcătuit din încrucișarea axelor spațială și temporală conferă scheletul de rezistență al acestui apriorism românesc. Disecând analitic structurile interne ale acestui apriorism românesc, Blaga reliefează că acesta este, "înainte de toate un anume ondulat orizont spațial, cel mioritic, și la fel un orizont de avansare legănată în timp. Ele formează coordonatele unei spiritualități. Fuzionează cu aceste orizonturi înainte de orice un sentiment al destinului

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
orice un sentiment al destinului [istoric], trăit tot ca o ondulare, ca o alternanță de suișuri și coborâșuri, ca o înaintare într-o patrie siderală, unde se urmează ritmic dealurile încrederii și văile resignării" (p. 255). Prin această teorie a apriorismului românesc codificat într-o matrice stilistică autohtonă care se încrustrează indelebil în orice suflare culturală a geniului etnic, Blaga elaborează un foarte puternic argument, înrădăcinat într-un sistem metafizic de o robustețe geometrică, în favoarea permanenței ontologice a românismului în spațiul

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
întâi într-un concert al românismului în care cugetătorii specificului național se întreceau în acte de virtuozitate intelectuală, unele dintre ele ieșind chiar de pe portativul raționalismului fie acesta chiar și "ecstatic" pentru a interpreta o partitură din care răzbăteau sunetele "apriorismului românesc". Avangarda reflecției istoriografice: naționalism critic. În plină sincronie cu precizarea formulei autohtonist-ortodoxiste a românismului, discursul istoriografic elaborat în avangarda reflecției istorice propune, prin exponenții săi (P.P. Panaitescu și C.C. Giurescu), un naționalism critic, curățat de excesele auto-glorificatoare produse de

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]