576 matches
-
satisfacerea nevoilor trupești. Povestirea fusese preluată de la Giovanni Boccaccio, în al cărui Decameron o regăsim, însă Chaucer îi conferă detalii aparte, individualizează mai mult personajele și modifică sensibil deznodământul. Dacă ceea ce povestise corăbierul semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei impresii că latura comică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu înșelăciunea, decât cu ocultismul (Povestirea argatului avei). De sfera maleficului ține un motiv frecvent cultivat în literatura Evului Mediu și a Renașterii, este vorba de pactul cu diavolul, element aparținând fabulosului popular (Povestirea fratelui cerșetor - care îl vede pe aprod într-o lumină total nefavorabilă, un om corupt, pârând la stăpânire pe toți cei care greșesc și însușindu-și bani drept mită, mai rău și decât necuratul, și care, drept pedeapsă, va fi luat în iad). În Evul Mediu timpuriu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
satisfacerea nevoilor trupești. Povestirea fusese preluată de la Giovanni Boccaccio, în al cărui Decameron o regăsim, însă Chaucer îi conferă detalii aparte, individualizează mai mult personajele și modifică sensibil deznodământul. Dacă ceea ce povestise corăbierul semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
a te descurca întrun spațiu narativ atât de vast ele sunt necesare.” 576 Dacă realizăm o analiză panoramică a ansamblului Povestirilor din Canterbury sesizăm că doar șase povestiri sunt comice în întreg ansamblul lor narativ (a morarului, a logofătului, a aprodului, a corăbierului, a lui Sir Thopas și a duhovnicului de maici), două alte istorisiri (a fratelui cerșetor și a negustorului) sunt satire care folosesc procedee comice, dar în scopuri vădit moralizatoare. Povestirile „serioase” predomină, în ciuda unei impresii că latura comică
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de 30 de centimetri. Tot la Cazaban, un judecător primește plângerea unui chiabur pentru o crimă dublă: vecinul, tânăr boier, îi împușcă o găină ce îi călcase terenul, apoi o și mănâncă. Judele achită inculpatul pentru că e de famile bună. Aprodul, mai dibaci, îi explică că a greșit. Boierul, scăpătat, a ucis găina în scop alimentar iar procesul avea rolul de a-l umili pe conaș. Dacă i-ar fi dat dreptate, țăranul ar fi oferit ca plocon judecătorului zece găini
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Praștia Praștia, ziar bilunar, în 2 pagini, de polemică socială, politică și literară,apare la 20 decembrie 1923 sub deviza „Să spui adevărul râzând” (Horațiu), sub direcția unui comitet, redactor G. Ponetti, proprietară Elena Dan, redacția și administrația Bârlad, strada Aprodul Purice nr. 4, ca o ... praștie îndreptată către oamenii de felul „dl. Iancu Mihăilescu, absolvent a patru clase primare, telefonist la căile ferate... care, în numele literaturii române, s‐a ridicat împotriva poetului G. Tutoveanu prin ziarul bârlădean „Brazdă Nouă” din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rafinat. 3. CU PRIM-MINIȘTRI, la sfat ! Contează că toți cei 14 de care vorbesc au fost în bătaia puștii (camerei) mele ! Că au răspuns întrebărilor mele în amărâtele noastre de studiouri sau pe "terenul" lor înconjurați de trupe speciale, aprozi, secretare etc. Cei din Republica Moldova erau niște marionete care nu-și dădeau drumul la vorbă decât la semnul ascuns al președinților. Mircea Druc era grozav de independent, de o claritate încântătoare în exprimarea pe față împotriva Rusiei, din cauza asta e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
-te de acum cu tărie, i-a zis episcopul, ține-te hotărât de credința în Dumnezeu și, cu puterea pe care El ți-o va da, vei dobândi tot ce ai ales. Mergi în pace!“ Și abia ieșit din biserică aprodul l-a și chemat în fața scaunului de judecată. Odată ajuns înaintea judecătorului și mărturisindu-și credința cu și mai mare râvnă Marinus a fost dus așa cum era la locul de osândă și a murit ca martir. Continuându-și relatarea, Eusebiu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în țara mea, Tu să strigi cât ai putea: «Sai, Ștefane, la hotară, C-a intrat sabia-n țară» Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi repezi Și nici urm-a rămânea De dușman în țara mea!» APRODUL PURICE Ungurii veniră în Moldova, să ne-o jefuiască și să ne-o coprindă. Ștefan strânse oaste în grabă și le ieși înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
grabă și le ieși înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu vitejie împotriva dușmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte. Între călăreții domnului se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui, ca o moviliță, pe care domnul se urcă și încalecă ușor. Zâmbind, Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Ștefan se întoarse către Purice și îi zise: Purice, băiete, de voi câștiga, În Movilă-naltă eu te voi schimba! Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieșiră învingători. După război, Ștefan dărui aprodului Purice moșii, pentru fapta lui și dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat și luă numele de Movilă. Din el se trage neamul boierilor Movilești, dintre care unii ajunseră și domni. Ștefan-Vodă și Daniil Sihastrul Însoțit doar de doi tineri
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
care-i judecătorul, care-i hoțul? Ai văzut cum lătra cîinele unui fermier la un cerșetor? GLOUCESTER: Da, șir. LEAR: Și biată făptura fugind de javra? Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care se numără: vârsta, gradul de viciere al trupului și al minții, absența sau prezența rudelor. O curvă notorie, fără șanse de schimbare și fără rude care s-o supravegheze, nu trebuie să beneficieze de libertate. Bălașa, nevasta lui Toma aprod, primește un astfel de calificativ mai ales după ce mărturisise în fața soborului că nu se poate schimba; de fapt, atitudinea ei for țea ză mâna judecătorilor obligați s-o izoleze la schitul Bâțcov, departe în județul Argeș, cu aceeași veșnică justificare
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Primărie și dvs. se rezervă în fiecare seară și la orice fel de spectacol, două locuri Stal I special și două locuri rezervate funcționarilor acestei Primării, fără plată (subl.ns.)”. Urându-i la final „Sănătate!”, primarul l-a însărcinat pe aprodul primăriei de a duce degrabă acest mesaj lămuritor avarului Copilovici. Pe data de 20 mai 1940, sub numărul 1813, primăria Huși înregistra cererea trimisă Ministerului Apărării Naționale de către femeia Elena Gentimir, domiciliată n Huși, str. Dobrina, nr.27, document ce
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în spatele tuturor, poliția. Un conflict cu autoritatea familială reprezintă deci, într-o ultimă analiză, un conflict cu forțele represive ale societății." Un alt exemplu: un conflict care ar opune un locatar judecătorului său sindic: " în spatele judecătorului sindic există proprietarul casei, aprodul, expulzarea, poliția" (Jacques Kaufmann, L'internationale terroriste, pag. 66, citînd-o pe Ulrike Meinhof, Die Rote Armee aufbanen). Totuși, în aceste declarații exaltate, apare expresia personalității martirizate, dureroase a lui Ulrike Meinhof, ca și cum un același spectru de durere și de ură
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
a crede în duhuri, căci își făcu speriat cruce cu limba în gură și bolborosi o rugăciune. — Neică Mihai, am uitat să te întreb, reluă vodă. Toma Cosle-geanu, bărbatul verișoarei noastre Safta, ar vrea să-l căftănim ca vătaf de aprozi? În mod normal spătarul ar fi trebuit să-i sărute mâna voievodului pentru că l-a ridicat în rang pe ginerele său, dar Brâncoveanu, cu un aer distrat, răsucea bastonașul dintr-o mână în alta, fără să se uite la unchiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înțeleagă că este de prisos acolo și că încurcă treburile. — Să aducă cineva un lighean curat cu apă proaspătă în sala cea mare, se auzi un glas bărbătesc. — Îl duc eu, se oferi bătrânul și luă vasul din mâinile unui aprod. Sala cea mare, o încăpere pătrată având pe toate patru laturile ziduri comune cu odăile și culoarele reședinței solilor Țării Românești, își primea lumina slabă doar printr-un fel de vitralii din tavan. Zăpușeala de afară nu putea pătrunde și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Cei ce au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunați cărturarii și bătrînii. 58. Petru L-a urmat de departe, pînă la curtea marelui preot; apoi a intrat înlăuntru și a șezut jos cu aprozii, ca să vadă sfîrșitul. 59. Preoții cei mai de seamă, bătrînii și tot Soborul căutau vreo mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să-L poată omorî. 60. Dar n-au găsit niciuna, măcar că s-au înfățișat mulți martori mincinoși. La urmă au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
învoiască mănăstirea pentru dejma ce va ieși din vie și din livadă, și mănăstirea cunoscînd de la mini în multe rînduri agiutoriu și folos, s-au priimit”. Și cine-i ipochimenul? Nu-i altul decât Mihai Sturza biv vel vornic „za aprozi”. -Spre deosebire de numeroase documente în care se spune doar că s-a vând „o vie” sau „niște vii”, în zapisul întocmit la 9 iunie 1794 sunt înscrise toate bunurile vândute: „Adecă eu, Dimitrii Necula, dat-am adevărat și încredințat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că știu la ce te-ai gândit. Mai bine spune despre ce ar fi vorba, vere. Păi spunea Despa diaconița, fosta soție a răposatului „Zaharia diiaconul ot Socola”, în zapisul întocmit la 25 mai 1785, că a vândut lui Gheorghie aprodul „trei pogoane de vie de roadă și un pogon pusoare de doi ani... și iaste pusă de mîna răposatului soțului mieu din pădure”. Așa este, dar nu ai amintit tocmai „minunea”. Un bob zăbavă, dragă ieșene, și ai să afli
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
decembrie 8 - 1661 (7169) mai 25> când „Vasile Șoldan, ce-au fostu jitnicearu, dă mărturie, pentru o vînzare de vie, care iaste la Vacota,... dumisale Ducăi vistiernicul”. Apoi la 14 aprilie 1663 (7171) „Ștefania, femeia lui Ifrim fost vătaf de aprozi” spune că „Am vîndut... trei fălci de vie,... dumisale Ducăi vistiernicului celui mare”. Vistiernicul Duca a prins drag de vii și la 23 februarie 1665 (7173) cumpără de la Alexandra stolniceasa și fiul său Toderașco șase fălci de vie aflate la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ciuberî, i o călcătoare, i un teascu, i o bute i doao poloboci. Care toate aceste le-am vîndut cu tocmală, drept 990 lei” La sfârșitul zapisului găsim: „Și eu am scris zapisul acesta cu zîsa dumnealui Ioniță ceaușul de aprozi. Ilie diiac za divan”. Și uite-așa, vere. Cu vânzări și cumpărări de vii, aici la Miroslava s-au mișcat de la un stăpân la altul vre 19 fălci și 192 de pogoane de vie. Însă, cum se vede, aici sunt
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
octombrie 1662 (7171). Acuma aș vrea să mai ai răbdare măcar cât șade cioara în par, fiindcă am să-ți amintesc pentru ultima oară de Gheorghe Duca vistiernicul. Asta grație zapisului întocmit de Ștefania, soția lui Ifrim, fost vătaf de aprozi, care la 14 aprilie 1663 (7171) i-a vândut trei fălci de vie aflate la Vacota. Sunt curios dacă îmi vei putea răspunde la întrebarea care îmi zbârnâie prin minte. Până nu ai să pui întrebarea, nu voi putea spune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]