2,770 matches
-
de deasupra sanctuarului bazilicii iustiniene de la poalele Muntelui Sinai atestă limpede interesul față de taina Schimbării la Față din partea monahismului contemplativ de tip isihast, a cărui primă codificare este faimoasa Scară a Sfântului Ioan Scărarul (� 670). Într-adevăr, în spiritualitatea răsăriteană aprofundările clasice ale semnificațiilor multiple — teofanice, soteriologice și eshatologice — incluse în episodul evanghelic al Schimbării la Față aparțin principalilor reprezentanți ai tradiției monahale din două zone și epoci istorice distincte, situate la extremitățile geografice și cronologice ale lumii bizantine: pe de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
religioasă modernă”. Primul curs a fost consacrat lui Dostoievski și creștinismului rus , și el trebuia să fie urmat de altele dedicate literaturii religioase germane și spaniole. Frecventarea operei lui Dostoievski l-a convins pe tânărul teolog și poet de necesitatea aprofundării misticii ortodoxe (cu care luase un prim contact tot prin intermediul literaturii — Hugo Ball — în studiile postuniversitare de la Viena din anii 1920-1922). Astfel Nichifor Crainic — care din decembrie anul 1932 s-a transferat la Facultatea de Teologie a Universității din București
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_schimbarea_la_fata_in_traditia_ortodoxa_p_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
în raport cu mersul tradiției și, totodată, exemplu ilustrativ, pentru exact această epoca a noastră, de prezență a specialistului în clasicități într-o lume care le privește cel mult cu condescendenta.” Prefață este și o inițiere a celor interesați în cunoașterea și aprofundarea problematicii propuse, gândită de un specialist în domeniu și realizată din unghiul creației. Pe coordonatele tradiției clasiciste românești, concentrate sintetic, se înscrie opera lui Ștefan Cucu, nu numai în științele antichității, căci este doct în limba elina și în limba
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nicoleta_milea_1461138121.html [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
licență Monografia Institutului Teologic Universitar din Sibiu (1811-1956), coordonată de Pr. Prof. Univ. Dr. Sofron Vlad. A urmat în continuare, între anii 1956-1959, Cursurile de magisteriu (doctorat) de la Institutul Teologic Universitar din București. A fost o perioadă de acumulare, de aprofundare, de cercetare a rolului Bisericii Ortodoxe, a reprezentanților ei de seamă în istoria neamului nostru. După ce, timp de o lună și jumătate, a ocupat funcția de bibliotecar la Eparhia Romanului, IPS Dr. Iustin Moisescu, pe acea vreme Mitropolit al Moldovei
O SCRISOARE DESCHISĂ, ADRESATĂ CU PRILEJUL ACESTUI FRUMOS CEAS OMAGIAL, FESTIV ŞI ANIVERSAR – ÎMPLINIREA A OPTZECI DE ANI DE VIAŢĂ AI PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROFESOR MIRCEA PĂCURARU... de STELIAN GO by http://confluente.ro/O_scurta_scrisoare_deschisa_adresata_stelian_gombos_1343735317.html [Corola-blog/BlogPost/358736_a_360065]
-
Centrul de lasere din cadrul parcului tehnologic Sunrise Valley și că din delegația mea face parte domnul profesor Zamfir, directorul proiectului internațional Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics de la Măgurele, care va discuta, de fapt, discută și acum deja, cu omologii săi despre aprofundarea cooperării româno-lituaniene în domeniul laserelor. Există sectoare în care schimburile bilaterale pot fi impulsionate. Lituania deține o expertiză substanțială în sectorul energetic, în construirea unei economii bazate pe cunoaștere, în parcurgerea cu succes a adoptării monedei euro. De asemenea, de
Președintele Klaus Iohannis despre criza migranților: Sancțiunile nu rezolvă nimic! by http://uzp.org.ro/presedintele-klaus-iohannis-despre-criza-migrantilor-sanctiunile-nu-rezolva-nimic/ [Corola-blog/BlogPost/92711_a_94003]
-
dincolo de numerotarea lor, ca un antet, de la “Întâiul discurs” până la “Al doisprăzecelea discurs”) sunt tot atâtea laitmotive, în juror cărora, și în numele cărora, Mircea Chelaru, adună, sortează și analizează tematic, “starea națiunii”. Peste tot în aceste discursuri, deliberat, ca pentru aprofundare, pentru anumite cuvinte cheie sau fraze, autorul folosește aldine, “tușe groase” ce au menirea de a reliefa pilonii reprezentativi în susținerea ideilor și judecăților. În “Întâiul discurs”, “Despre devenirea românilor. O abordare sinceră”, autorul se întreabă retoric: “De unde ni se
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Razvan_ducan_1398333819.html [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
Farmecul principal al recenziei constă în sesizarea actualității celei mai vii, încă neinterpretate, căreia urmează să I se găsească locul în peisajul spiritual. Apariția eseului a contribuit la lărgirea ariei de expunere a ideilor, fapt care a contribuit și la aprofundarea operelor în literatura română. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Eseul-mijloc de a lărgii aria de expunere a ideilor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1002, Anul III, 28 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin
ESEUL-MIJLOC DE A LĂRGII ARIA DE EXPUNERE A IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Eseul_mijloc_de_a_largii_aria_al_florin_tene_1380352763.html [Corola-blog/BlogPost/365107_a_366436]
-
că părerile sunt împărțite. Dacă este posibil să se mai finalizeze sau nu este posibil, eu cred că aici partidele trebuie să se pună un pic mai bine de acord, dacă se dorește sau nu se dorește acum, repede, o aprofundare pe acest subiect. Întrebare: După consultări, premierul Victor Ponta spunea că nu orice procuror ar trebui să ancheteze aleșii și tot premierul Victor Ponta completa și spunea că, din ceea ce a înțeles, ar exista susținere în Parlament în prezent ca
Ce a declarat Klaus Iohannis după consultările cu partidele și cum a răspuns întrebărilor venite de la jurnaliști () [Corola-website/Journalistic/103617_a_104909]
-
dorința, în inima României, în curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului". Totodată, presedintele FET a ținut să menționeze cum fundația să și-a deschis semnificativ porțile către tânăra generație, prin organizarea mai multor cursuri a caror tematica privește atât aprofundarea cunoștințelor referitoare la conjunctură internațională și principalii actori din relațiile internaționale, dar și la obiectivele politicii externe românești în epoca modernă și contemporană, sau la poziția României în noul context geopolitic al secolului XXI. Nu aș putea să închei fără
Eveniment unic pentru Adrian Năstase: Rămâne în sarcina posterității... by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103146_a_104438]
-
O astfel de Uniune poate face față cu succes provocărilor actuale și viitoare și poate garanta perspective mai bune de dezvoltare a statelor membre și cetățenilor săi, în comparație cu o Europă fragmentată, divizată în mod artificial. România susține în mod ferm aprofundarea integrării europene. Obiectivul României este acela de a fi alături de acele state membre care acționează în direcția consolidării Uniunii Europene. Cu cât vom fi mai aproape de acest nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional
Klaus Iohannis, discurs în Parlament, de Ziua Europei-VIDEO LIVE by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102471_a_103763]
-
crizei bancare generate de furtul miliardului de dolari. Instabilitatea politică prelungită și neînțelegerile din interiorul coaliției pro-europene de la Chișinău, care au condus la demiterea cabinetului condus de Valeriu Streleț, s-au resimțit cu acuitate în coerența actului de guvernare și aprofundarea reformelor, blocând practic finanțarea internațională a Republicii Moldova. Derapajele survenite în 2015 în derularea procesului de integrare europeană a Moldovei, după ce în ultimii ani aceasta se dovedise partenerul estic cel mai performant în privința demarării și implementării reformelor democratice, au provocat, firește
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
sau arte. Argument: Enescu - și asemenea lui mulți alții - a fost pe aceeași cotă în interpretare (arcuș, claviatură, baghetă), compoziție sau pedagogie. Vengerov situat la înălțime și la violă; iată că a luat în mână și bagheta, care implică, obligatoriu, aprofundarea nu doar a unui instrument, ci a organismului complex care este orchestra, în ultimă instanță a resorturilor intime ale artei muzicale concretizate în compoziția propriu-zisă. Opțiunea repertorială a dirijorului este relevantă (deși adesea este determinată de alți factori - umani, materiali
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
rus nu a stăpânit partitura enesciană, s-a bâlbâit continuu în marcarea intrărilor la suflători, dar a înțeles să-i lase violonistului întreaga libertate în conducerea discursului orchestral, spre a scoate cu fața curată o lucrare dificilă ce merita o aprofundare temeinică (o singură repetiție la Paris de 2-3 ore, rămâne insuficientă pentru orice orchestră). Azoiței a preluat din mers conducerea formației franceze, a încercat să-i susțină ritmul viguros solicitat de compozitor (secțiunile a doua și a patra), dar mai
Frumuse?ile unei capodopere by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83541_a_84866]
-
Vocea umană - instrumentul zeilor Când am ales această temă (justificată prin vocația și preocupările mele didactice și științifice), nu am știut că deschid infinit posibilitatea unor dezbateri și aprofundări, ce țin în mod evident de existența omului pe acest pământ, de formele expresiilor sale în creațiile și stările sale diurne și de perspectivă. Poate că este incorect spus „nu am știut”; mă refer la cât de vastă, cât de
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
salt calitativ de la versuri (înzorzonate cu epitete colbuite) la poeme de reală profunzime și respirație lirică nu credem că este posibil decât printr-un studiu tenace, de minimum patru ore zilnic, al marilor poeți, pe cât posibil în original, concomitent cu aprofundarea cel puțin a monumentalelor istorii literare create de G. Călinescu, Francesco de Sanctis, Fritz Martini și a exegezelor fundamentale publicate de marii structuraliști, hermeneuți și critici universitari. Suntem, totuși, în zorii mileniului al treilea, iar poezia de secol XVII - XVIII
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
în ciclul de studii universitare de masterat este condiționată de obținerea diplomei acordate după finalizarea studiilor universitare de licență. Articolul 9 (1) Studiile universitare de masterat se organizează, de regulă, la învățământul de zi. ... (2) Studiile universitare de masterat asigură aprofundarea în domeniul studiilor de licență sau într-un domeniu apropiat, dezvoltarea capacităților de cercetare științifică și constituie o bază pregătitoare obligatorie pentru studiile doctorale. ... (3) Studiile universitare de masterat efectuate în alte domenii decât cele prevăzute la alin. (2) asigură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249901_a_251230]
-
în condițiile prevăzute de lege. Locurile de muncă destinate repartizării nominale a absolvenților se atribuie în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire. Comisiile pot lua în considerare, cu consultarea absolvenților, și alte criterii, cum ar fi: copii, căsătoria, direcția de aprofundare. Eventualele contestații privind repartizarea locurilor de muncă se rezolvă în timpul desfășurării acțiunii de repartizare de către comisiile de repartizare nominală. Posturile din învățămîntul superior, cele de personal de cercetare din unitățile de cercetare științifică și cele din unitățile de cultură se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197709_a_199038]
-
muncă a absolvenților din promoția anului 1990. PRIM-MINISTRU PETRE ROMAN ROMÂNIA Institutul (Universitate).......................... Localitatea........................................ Comisia de repartizare în producție a absolvenților facultății.......................................... �� Constituită în baza Hotărîrii guvernului............ .................................................... DISPOZIȚIE DE REPARTIZARE Nr. ............ Anul ....... Numele și prenumele absolventului......................................... specializarea........................................ Direcția de aprofundare .............................născut(a) în anul.......... luna................ ziua........ județul.................. localitatea....................... cu domiciliul stabil în județul.............. localitatea....................... strada.................nr................ . A fost repartizat (a) în producție la Întreprinderea (Instituția) ...... ......................................... localitatea....................... aparținînd de ministerul (organul central).................................. .................. . Prezentarea la post pînă la data de .................................... PREȘEDINTELE COMISIEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197709_a_199038]
-
Academia de Poliție, se avizează de Ministerul Învățămîntului și Științei și se aprobă de ministrul de interne și directorul Serviciului Român de Informații. Programele de învătămînt se aprobă de către comandantul (rectorul) academiei, la propunerea senatului. Profilurile, specializările și direcțiile de aprofundare se stabilesc de către Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații. Articolul 7 Numirea, promovarea și eliberarea din funcție a cadrelor didactice se fac de Ministerul de Interne, cu respectarea condițiilor legale stabilite pentru învățămîntul superior. Normele didactice sînt cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107683_a_109012]
-
judecătorilor și procurorilor Articolul 35 (1) Formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor constituie garanția independentei și imparțialității în exercitarea funcției. ... (2) Formarea profesională continua trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și consta, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178920_a_180249]
-
instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinara a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator. Articolul 36 Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor revine Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178920_a_180249]
-
al Magistraturii, de instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională. ... (2) Judecătorii și procurorii au obligația de a urma în cadrul programelor de formare profesională continua un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi străine și un curs intensiv pentru inițierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator organizate de Institutul Național al Magistraturii sau de instanțele judecătorești sau parchete, de instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate, precum și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178920_a_180249]
-
străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională. ... (2) Judecătorii și procurorii au obligația de a urma în cadrul programelor de formare profesională continua un curs intensiv pentru invatarea sau aprofundarea unei limbi străine și un curs intensiv pentru inițierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator organizate de Institutul Național al Magistraturii sau de instanțele judecătorești sau parchete, de instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate, precum și de alte instituții de specialitate. ... (3) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178920_a_180249]
-
organizate de Institut, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională. Articolul 4 Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161339_a_162668]
-
medicale, științe inginerești, științe militare și informații, arte. Fiecărui domeniu îi pot corespunde mai multe specializări sau programe de masterat. Totodată pot fi organizate programe disciplinare sau interdisciplinare de masterat. Orientarea programelor de master poate fi de cercetare, în sensul aprofundării unui domeniu științific disciplinar, de complementaritate, în sensul aprofundării interdisciplinare sau transdisciplinare a unui domeniu de studiu, sau de profesionalizare, în sensul dobândirii de competențe profesionale într-un domeniu specializat. Pentru acreditarea unei instituții organizatoare de studii universitare de masterat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181897_a_183226]