2,364 matches
-
scriitură corală, în revista „Gazeta Cărților” din 15-29 feb. 1935 sub titlul Colindă. (vezi Foto nr. 24) 39. TITLUL LUCRĂRII: Nunta în Fundul Moldovei (Nunta în Carpați) pe un libret semnat de Mitiță Dumitrescu și Floria Capsali. Coregrafia, Floria Capsali DURATA APROXIMATIVĂ: 27 minute ANUL TERMINĂRII: 24 VI 1938 București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR, Biblioteca Operei Naționale Române COTA: UCMR: F. Sp. 521, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Divertisment coregrafic de Floria Capsali. Biblioteca ONB, Cota 6115, sub titlul: Nunta în Fundul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
s-a dat un nume generic: Nunta în Carpați. OBSERVAȚII: Alături de partitura generală în manuscris de la cota 6115, există la ONB, tot materialul de orchestră în partitură de copist, la cota 6116. 39a. TITLUL LUCRĂRII: Suita „Nunta în Carpați” DURATA APROXIMATIVĂ: 10 minute ANUL TERMINĂRII: 1940<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 224. footnote> UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: nu a fost găsit încă. La Biblioteca UCMR, la Fondul de Difuzare, există la Cota 97A materialul de orchestră
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Țara moților. CINE O MENȚIONEAZĂ: nu este menționată TIPĂRITĂ: ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: pian PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: 44. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I. D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și pian DURATA APROXIMATIVĂ: 12 minute ANUL TERMINĂRII: 5 IX 1939 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 526 DESCRIERE: F. sp. 526: manuscris în creion, 16 pagini, datat București 5 IX 1939. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Constantin Silvestri (pian) ISTORIC: OBSERVAȚII: Tema este Cântarea din Săptămâna Patimilor, De trei ori tăgăduindu-Te Petru. 44a. TITLUL LUCRĂRII: Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII (temă culeasă de I.D. Petrescu) - varianta pentru violoncel și orchestră DURATA APROXIMATIVĂ: 12 minute ANUL TERMINĂRII: Mangalia, 13 august 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 492 DESCRIERE: F. Sp. 492: manuscris în creion, 33 pagini. Pe prima pagină, Paul Constantinescu a scris: Melodie din Antifoanele Paștilor, transcrisă de părintele
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
giocu) - Vivacissimo IV. Puiculița mea - Allegretto semplice V. Hora - Moderato VI. Oborocu - Vivace VII. Hora - Allegretto VIII. Copilă frumoasă și teneră - Moderato IX. Hora - Moderato X. Corăbiasca - Vivace XI. Plinu-s, plinu-s de dușimani - Lento tristamente XII. Hăți cumătre - Animato DURATA APROXIMATIVĂ: ANUL TERMINĂRII: 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 488 DESCRIERE: manuscris în cerneală, 59 de pagini, foarte îngrijit scris, semnat Paul Constantinescu și datat 1940, la sfârșit, pe pagina 59. CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Fragmente din suită au fost prezentate coregrafic la Teatrul UGS, București.<footnote Vasile Tomescu, Paul Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 371. footnote> OBSERVAȚII: 46. TITLUL LUCRĂRII: Sonata bizantină pentru violoncel (violă) solo I. Praeludium II. Passacaglia III. Finale DURATA APROXIMATIVĂ: 8 minute ANUL TERMINĂRII: 18. III. 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2712 F. Sp. 502 DESCRIERE: F. Sp. 2712: manuscris în creion, probabil schița lucrării. Partea I, Praeludium, este scrisă pe pagina 1 și două portative
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
a III-a, Studii de paleografie muzicală, vol. II. 47. TITLUL LUCRĂRII: Patru cântece pe versuri de Radu Gyr (Radu Demetrescu) Bate vântul vinerea La poartă la Ștefan Vodă Doi voinici trec peste Jii De trei ori potcovii calul DURATA APROXIMATIVĂ: 10 minute ANUL TERMINĂRII: 1940 Bate vântul vinerea: 20 mai 1940 La poartă la Ștefan Vodă: 19 iunie 1940 Doi voinici trec peste Jii: 25 iunie 1940 De trei ori potcovii calul : 21 mai 1940 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
recital dat la Sala Dalles la 14 mai 1954. OBSERVAȚII: 48. TITLUL LUCRĂRII: Cântarea Basarabiei<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> DURATA APROXIMATIVĂ: 15 minute ANUL TERMINĂRII: 28 iunie 1941, București UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu UCMR COTA: F. Sp. 2687 DESCRIERE: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu: manuscris în cerneală, 42 de pagini. Pe pagina de gardă, apare titlul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
orchestră: 2 cl. Sib, 2 fg., 4 corni, 3 trp., tuba, timpani, coarde. PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 50. TITLUL LUCRĂRII: Cantata Moartea eroului (Cantata eroică) (text propriu)<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 5, rubrica Titlul lucrării. footnote> DURATA APROXIMATIVĂ: 20 minute ANUL TERMINĂRII: 5 octombrie - 5 noiembrie 1941 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: Arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu COTA: DESCRIERE: CINE O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; Octavian Lazăr Cosma<footnote
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
în public<footnote Octavian Lazăr Cosma, Restituiri: „Cântarea Basarabiei” poem și „Moartea eroului”, cantată, de Paul Constantinescu, în revista „Muzica” nr. 4 /1993, p. 4-16. footnote> ISTORIC: OBSERVAȚII: 51. TITLUL LUCRĂRII: Două colinde: Ce stai murg legat Tatăl nostru bun DURATA APROXIMATIVĂ: 5 minute ANUL TERMINĂRII: 1941 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2706: Ce stai murg legat F. Sp. 2707: Tatăl nostru bun F. Sp. 2708: cuprinde 3 fascicole, dintre care Fascicolul III conține cele două colinde. DESCRIERE: F. Sp
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
O MENȚIONEAZĂ: Lucrare menționată în caietul manuscris al lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 5; V.T.; S.I. TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA: tenor și bas solo și pian PRIMA AUDIȚIE: ISTORIC: OBSERVAȚII: 52. TITLUL LUCRĂRII: Poemul marinei (poem simfonic) DURATA APROXIMATIVĂ: 13 minute ANUL TERMINĂRII: 30 VII - 6 VIII 1942 UNDE SE GĂSEȘTE MANUSCRISUL: UCMR COTA: F. Sp. 2711 F. Sp. 535 DESCRIERE: F. Sp. 2711: manuscris în creion, probabil, schița lucrării, scrisă pe sisteme de 2 portative, cu ștersături, adaosuri
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
știți voi despre cine e vorba". Cartea este eșecul ideii că poți transpune limbaje dintr-un domeniu în altul. Ceea ce poate că produce râsul "pe sticlă" (deși și acolo este unul cam scremut, bazat pe scălămbăieli și pe o actorie aproximativă) nu e deloc sigur că îl va stârni și printr-un text scris. Femeia, ah, femeia! "E ușor să fii virtuos în pustiu", se spune. Pentru vedete cea mai mare pustietate este bătrânețea. Trupul te lasă, pungile de sub ochi nu
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
de export, drepturile vamale și orice alte drepturi, taxe, redevențe și impozite diverse care sînt percepute la import sau la export, sau cu ocazia importului sau exportului de marfuri, cu excepția redevențelor și impozitelor al căror nivel este limitat la costul aproximativ al serviciilor prestate; ... c) prin vehicul rutier, nu numai un vehicul rutier cu motor, ci și orice remorca sau semiremorca concepută pentru a fi atașată acestuia; ... d) prin ansamblu de vehicule, vehicule cuplate care participă la circulația rutieră că o
DECRET nr. 420 din 5 decembrie 1979 pentru aderarea Republicii Socialiste România la Convenţia vamală relativă la tranSportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor T.I.R. (Convenţia T.I.R.), întocmită la Geneva la 14 noiembrie 1975. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106561_a_107890]
-
o bună parte din cartea de față vi se va părea o întreprindere de amator. De fapt, cu toții suntem amatori în propria noastră viață și ai propriei noastre vieți. Când ne ciocnim de profesionalismul altora, sperăm ca diagrama înțelegerii noastre aproximative să reflecte în mare cunoașterea lor; dar pe asta nu putem conta. Vă mai previn că vor apărea și mulți scriitori. Majoritatea morți, și nu puțini dintre ei francezi. Unul este Jules Renard, care a spus: Când înfruntăm moartea, devenim
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
din epocă o relatară cu multe amănunte picante... Un deputat conservator: ...- Și să vă mai spun un lucru, domnilor... (vacarm, strigăte)... domnilor... domnilor... vă rog, puțină răbdare... zece secunde și am temrnat, (implorând), ...domnilor, vă roggggg! (Se lasă o tăcere aproximativă). - Domnilor, - continuă deputatul conservator, - să știți de la mine un lucru. Un ins care... (și spune verde verbul românesc cel mai des folosit), ...prea mult, nu poate fi un bun politician, unul echilibrat, serios, și plin de răspunderea misiunii sale în fața
În Parlamentul dintre cele două războaie… by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7041_a_8366]
-
avansai general?" (P. Goma, Ostinato, p. 33); "Ce husen e, mă, ăla, nu știe nici să treacă strada" (123urban.ro). În internet, se găsesc destul de multe atestări recente ale cuvântului - fie ca element argotic prezentat în scop documentar, cu glosări aproximative, de tipul "husen" - "persoană din mediul rural" (Curierul zilei, 18.03.2009), fie în insulte, adesea destul de vulgare. Majoritatea atestărilor ilustrează sensul de bază: Dacă tu ai fost husen și ai luat țeapă, ce să-ți fac?" (forum România liberă
Husen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7042_a_8367]
-
tezistă”, cât și critica hagiografică (în care ni se sugerează că s-ar încadra și monografia lui Sorin Alexandrescu, din 1969, ceea ce este fals) ca „subiective” și sterile pentru „plăcerea lecturii”, optând pentru o poziție declarat „contra-pozitivistă”, pentru interpretarea imprecisă, aproximativă, pentru „remurmurarea” și „gândirea participativă”. Cu alte cuvinte, ca și în cazul lui Faulkner, asistăm la o contradicție între un demers aparent științific, între un conținut „tradițional” (cartea de față ar aparține „criticii universitare”, în fond) și o formă care
Ce rămâne? by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/4209_a_5534]
-
3 din Decretul nr. 265/1949, instituțiile, întreprinderile și organizațiile economice de stat, care beneficiază de prestațiile serviciilor P.T.T.R., făcînd plata acestor servicii prin decontare, sînt obligate a viră în contul Ministerului Postelor și Telecomunicațiilor avansuri spre decontare, reprezentând contravaloarea aproximativă a prestațiilor din luna expirata. Articolul 2 Facturile emise de unitățile P.T.T.R., pentru plata serviciilor prestate către instituțiile, întreprinderile și organizațiile economice de stat, constituie titluri executorii și în caz de neachitare la prezentare, vor fi executate prin instituțiile de
DECRET Nr. 203 din 16 mai 1953 pentru unele derogări de la art. 3 din Decretul Nr. 265 din 25 iunie 1949, privind obligativitatea contractelor scrise şi reglementarea plăţilor între întreprinderi şi organizaţiuni comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106131_a_107460]
-
poem ale lui quite (însemnând „destul de”, „oarecum”) prin „foarte”, echivalări care ar putea fi trecute cu vederea de un cititor îngăduitor, daca nu ar fi numai începutul oarecum timid ale unei serii nesfârșite de traduceri în cel mai bun caz aproximative și facile. Doar câteva pagini mai tarziu, versurile „[...] your footstep/ is more frail than everything/ which lives, than everything which breathes/ în the earth and în the șea” (p. 24) sunt traduse, printr-o grosolană omisiune, astfel: „[...] pasul tău/ e
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
duhni), dar și lejeritatea redactorului care, cel mai probabil, n-a comparat niciun moment textul traducerii cu originalul. Acestei serii nesfârșite de erori și defecte grave de care suferă traducerea i se adaugă o listă la fel de lungă de echivalări stângace, aproximative, inexacte, care brăzdează toate, ca niște cicatrice, trupul schingiuit al poemelor lui e.e. cummings redate pentru prima oara în limba română. Cu cat poetul american se avânta cu mai multă îndrăzneala pe culmile unui erotism de o agresivă blândețe
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
ceva mai tânăr. Vă rog, luați loc, este liber. Gândesc în completare: la fel ca și locul din viața mea. Trenul pornește. Imediat, un cerșetor pe care-l identific cu ușurință drept compatriot începe să-și recite într-o italiană aproximativă monologul menit să stoarcă bani de la turiștii creduli. Are o poveste exact ca în Filantropica. Îi tai scurt elanul și-l îndemn politicos în dulcele nostru grai să-și încerce norocul cu alți călători. El se conformează fără să protesteze
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
un număr de aproape cinci ori mai mare de instanțe care, la un examen atent, se dovedesc fie false apropieri, fie coincidențe bazate pe caracterul comun sau general al afirmațiilor pe care le conțin. Această îndrăzneață exagerare face ca verdictul aproximativ al lui Zevedei Barbu să fie, prin comparație, mai apropiat de realitate. Pe lângă concluziile extrase din analiza textuală, Marta Petreu a avut însă și niște revelații (apocálypsis), a căror sursă rămâne inaccesibilă celor lipsiți de legături simpatice cu experiența mistică
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mirai că nu se aprinde nici un reflector. După ce am citit Marile speranțe, am ajuns la concluzia, aprobată chiar și de David, că Lea se transformase voit în Miss Havisham. Cu mama, care ne învăța, cu destul de puțin succes, o engleză aproximativă seara, după lecții, îi spuneam Miss H. Azi îmi dau seama că trebuie să fi fost mult mai versată. Din când în când, îi dădea mamei o sticluță de parfum franțuzesc, care ținea cu anii. Întotdeauna mai mult ca un
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
scoopette, o prădătoare implacabilă care nu doar că-și devorează nepăsător victimele, dar nici măcar nu produce altceva din energia consumată decât irizații efemere și fâlfâit nefuncțional. Lipsită de orice morală, scoopette poate flirta cu nonșalanță criminală, ciripind adorabil o engleză aproximativă, dar obținând interviuri exclusive cu oficialități de obicei inabordabile, care crezuseră că citesc pe buzele umede de rouă narativă promisiunea unui cast abandon extradiegetic. Specimenul cel mai periculos, de o răutate abisală, e cel al scoopettei care chiar se crede
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
același timp, mă recunosc în ele. În mod indiscutabil acest mod de a scrie, sub forma fragmentului, este tributar unora din marii autori de gen, cei care m-au influențat în cea mai mare măsură fiind, într-o ordine cronologică aproximativă: Constantin Noica, Emil Cioran, Albert Camus și Friedrich Nietzsche; pot să-i numesc maeștrii mei, fără a fi vinovați de puțina pricepere a ucenicului. În același timp consider că fragmentul este însuși modul de-a fi al gândirii noastre, sistemul
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]