938 matches
-
solului. Pregătirea terenului neânţelenit înainte de plantare: dezrădăcinarea cioatelor; evacuarea lemnului; curăţarea solului; arătura la 30-50 cm; discuirea şi grăparea, urmată de plantarea puieţilor. Ordinea lucrărilor de pregătirea terenurilor înţelenite este; dezrădăcinarea şi evacuarea cioatelor; curăţirea terenului de rădăcini; o arătură la 23-25 cm, toamna sau primăvara, urmată de o grăpare. Înainte de plantare se face o desfundare la 30-35 cm, urmat de o grăpare. S-a constatat că plantaţiile cu plopi euramericani dau rezultate bune în condiţiile pregătirii corespunzătoare a
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
se aplică în arboretele tratate în crâng mai mult de două generaţii şi se realizează fie prin scoaterea cioatelor, astuparea gropilor şi aratul suprafeţei, fie prin exploatarea salcâmului prin căzănire, astuparea superficială a gropilor şi aratul terenului. În ambele cazuri arătura se face până la 10-12 cm adâncime, pe toată suprafaţa sau pe porţiuni. Provocarea drajonării în arborete situate pe terenuri în pantă şi cu sol înierbat este obligatorie. Strângerea resturilor de exploatare constă în adunarea crăcilor, iescarilor, materialului lemnos sau
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
între proprietarii sau arendașii de moșii și muncitorii de pămînt din localitatea respectivă: a) Învoielile - fie în bani, fie în dijma - prin care se arendează o întindere de pămînt mai mică de 6 ha, de fiecare cap de familie, pentru arătura sau fâneața. ... Se exceptează fânețele însămânțate, terenul dat cu arenda pentru cultura de zarzavaturi, pentru pepeni, sau pentru plantele industriale și medicinale ce se vor determina prin regulamentul de aplicarea legii de față, terenul pe care s'au făcut îmbunătățiri
LEGE din 19 martie 1937 privitoare la organizarea şi încurajarea agriculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106077_a_107406]
-
17), deja citatele „harpon” și „plug”, „trandafirul meu castrat” (p. 49), „eminesculând odoare” (p. 53), „pierdui oiștea la căruță” (p. 64), „se excită osii duble sub vagon” (p. 77), „umblă cu trei morți în gură/ ce-au căzut pe-o arătură/ într-un altfel de răzbel” (p. 85). E ceva pentru un inventar de numai douăzeci și patru de poezii! De obicei însă, Mircea Dinescu nu se încurcă în eufemisme. Un poem de Crăciun transformă fronda publică în ritual privat exact așa cum poezia
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
decapotabila, însoțit de frumoasă, excentrică, năbădăioasa Jovanka. Mai tarziu, asceticul Ceaușescu înghite, stoic dar schimonosit de suferință, fumul trabucului enorm pe care Tito i-l pufăie în nas. Acum, de această deschidere profita locuitorii de la frontiera, din ambele părți. În loc de arătura și sârmă ghimpată, au parte de liberă trecere pentru mic trafic. Românii duc sticlărie, porțelanuri, nuci și, înainte de toate, miraculosul gerovital; se întorc cu electrocasnice, covoare sintetice, „fâșuri”, cămăși de nylon și, negreșit, Vegeta și țigări Vikend. Cum criză de
Isus și Tito by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5511_a_6836]
-
dimineață la niște fânețe îndepărtate, pe costișa de la Dâmburile ce-i veneau peste mână, trecuse și pe la livezile de pruni, vreo cinci pogoane, de unde scotea o țuică cunoscută prin partea locului. înstărit, popa! Avea și vreo sută de pogoane de arătură în marginea satului, grădini de pomi, fânețe, zăvoi, lua și de la oameni, făcuse o cooperativă și pornise și o bancă. îl blagoslovise, ce-i drept, Dumnezeu și cu copii: doi băieți, amândoi preoți, unul la Costeni, peste deal, și cel
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
rugăciune aplecate. Ținuturi arhaice Aceste ținuturi cu femei venite, odată cu berzele și cucii, din lumea cealaltă și plopi excelând prin scoarța lor de aluminiu. Niște ferestre ale morților noștri: întunecatele scorburi. Niște icoane aprinse: înverzitele lunci. Se tăvălește luna, pe arături, în urma plugurilor, la fel ca un lup pe zăpadă, și, în fiecare primăvară, sunt amenințați pomii să dea roade cu niște instrumente arhaice - păstrate prin beciuri - și care imită înfiorătoarele mugete ale taurilor. Aceste ținuturi al căror refren este alcătuit
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
și a formelor ei. Dacă lumea întreagă ar fi o pînză, cu o febrilitate pe care nimeni nu i-ar putea-o atenua, pictorul s-ar lansa într-un adevărat act al genezei. Ar născoci munți și arbori, liziere și arături, crengi și frunze, gîze și oameni, pietre și animale. în tușe largi, cît ține coasta unui deal, sau în vîrtejuri minuscule, clipocitoare și translucide ca o cădere de ape. Apoi ar face o expoziție și ar vedea că e bine
Mic dicționar de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10973_a_12298]
-
ŤCel mai bun film străinť și a fost desemnată să reprezinte Franța în cursa pentru Premiile Oscar de anul acesta, de asemenea la secțiunea ŤCel mai bun film străinť". Refuz să cred în ,reputația" francezilor de a o lua pe arătură, dar această peliculă chiar nu are ce căuta prin festivaluri și competiții, de-abia se califică la categoria "lungmetraj decent de Crăciun". Nu aduce nici măcar un unghi nou de filmare, ce să mai vorbesc de rezolvarea scenariului... Eu una știu
Premiereînainte de Crăciun by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11011_a_12336]
-
lungul întinderilor gălbui ale Lituaniei. Eu și soră-mea stăm în poala bunicii ca într-un cuibar moale și cald. Șoferul fumează când și când, mașina se umple de un fum amar și de o boare de vânt leneș. Peste arăturile împietrite în neclintirea lor, cerul e o față de masă întinsă pe jumătate, iar autobuzul frânează brusc înaintea căsuțelor galbene, lângă care, în crânguri de brazi, se plimbă curci cu gâturi roșii mușcate de vântul înghețat. [...] La ușă sună întruna. Sunt
Inga Abele (Letonia) Vârstele iubirii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3861_a_5186]
-
Din mînă iarbă la cai Inima mi-e nesătulă Lunganco cu rochia-n zări Piciorul cu julitură Cît mai sper și cît mai speri Scoate-mă din disperări Dă-mi ochi verzi și creață gură Sub un stog sau pe-arătură Că-s și eu om cu răbdări Prăjite în saramură Lunganco cu rochia-n draci Genunchi ștampilat de mure Cît mai zac și cît mai zaci Haide să muiem posmagi Dumnezeu ne mai îndure Ca pe două prăjiture Făcute de
Lunganco cu rochia-n vînt by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10594_a_11919]
-
mângâierea zorilor,/ În atingerea norilor,/ Ieși dinaintea Domnului Dumnezeului tău,/ Stăruie cu iubire/ Și cu multă dorire,/ Stăruie spre răsăritul cel de sus,/ Și un vânt puternic s-a lăsat, Despicând munții și sfărâmând stâncile,/ Și încovoind pădurile,/ Ori spulberând arăturile” (Imn). Ion Brad (România, poet, prozator, editor, ambasador cultural al națiunii române) este un mare uibitor de țară și neam, este omul care păstrează cu sfințenie amintirile despre meleagurile natale. Astfel, Domnia Sa ne destăinuie: „ Aici, unde și clipa e fața
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
angajate (dată de suma suprafețelor parcelelor angajate). Aceste suprafețe vor fi înființate pe o perioadă de 1 an, începând cu toamna fiecărui an de angajament. La nivelul acestor suprafețe sunt interzise lucrările agricole pe o perioadă de 1 an, inclusiv arătura de toamnă, cu excepția cositului sau pășunatului care sunt permise după 1 august (P), ● pe cele 3 suprafețe de câte 10% lăsate în fiecare an necultivate nu se vor aplica îngrășăminte chimice sau pesticide (P), ● este interzis aratul sau discuitul
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
să am și eu una despre economie). Mă gândeam că statul ar trebui să se poarte ca un partener cu actorii economici, să îi sprijine și să îi mai verifice din când în când, cât să nu o ia pe arătură. Îmi imaginam că interesul statului este ca economia să se dezvolte cât mai mult, pentru că, astfel, încasările la buget sunt mai mari. Câtă ignoranță din partea mea! Iluminarea aceasta s-a produs după ce am închis o firmă. Pentru închidere, ai nevoie
„Iar dosar cu șină?!” După ce am mers 3 săptămâni zi de zi prin deșertul ANAF, am descoperit poziția contribuabilului în relație cu statul () [Corola-blog/BlogPost/338170_a_339499]
-
despre suprafețe agricole din zonele Foeni, Giulvăz și Uivar. Potrivit celor declarate de dna Simona Jurcă, director adjunct în cadrul Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Timiș, în zonele în care apa a staționat mult timp vor fi efectuate scarificări, adică arături adânci de peste 40 de centimetri, apoi vor fi efectuate discuirile, însămânțările și tăvălugirile. Se intenționează cultivarea meiului pentru fân în zonele inundate, astfel încât să poată fi asigurat relativ repede un furaj pentru animale, chiar dacă nu e unul de cea mai
Agenda2005-28-05-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283925_a_285254]
-
din păcate, abia la anul. Vegetația a fost aproape complet distrusă în zonele amintite, supraviețuind pirul și câteva plante hidrofile pe care animalele nu le consumă. O altă problemă este că în Timiș există prea puține utilaje care pot face arături mai adânci de 40 cm, astfel că se va apela la sprijin din alte județe. Sprijin prin Federația Caritas Timișoara După cum ne-a informat dl Herbert Grün, secretar executiv al Federației Caritas Timișoara, de la mijlocul lunii trecute, pe plan local
Agenda2005-28-05-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283925_a_285254]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ACEASTA-I TOAMNA! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 2091 din 21 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O, toamnă dragă! La versul meu cu-nțepături, Deși au fost doar firmituri, Ai dat năvală-n arături Și-ai depășit la drum centuri! Ai dat, spre noapte, viituri Din ploi-torent de picături, Lăsând pe pomi scrijelituri Ca semn de-a tale semnături... Te-ai repezit cu mușcături Și-ai nivelat ridicături, Ai provocat dărâmături Și-n diguri
ACEASTA-I TOAMNA! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384404_a_385733]
-
potentați; Țelul vostru e câștigul: să fiți mari, să fiți bogați... Tot ce scrieți, e cenușă... și nici ea n-o să rămână! Conștiimnța nu vă mustră, căci ce scoteți voi din gură E otravă blresetemată: pirul nu se prinde-n arătură... Se usucă. Tot ce-atingeți se preface-n fum și zgură. Vai, cât de bine-ați reușit! Ce succes, pigmei vânduți: Limba dulce o ciuntirăți..., sclavi perverși și-mbogățiți. Căci de straie-ați dezbrăcat-o, lipsind-o de conținut... Și-
21 MARTIE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384678_a_386007]
-
mai ales, pentru plata chiriei la tarabă? Atâta doar că nu am avut noroc. Cei de afară fuseseră puși pe fugă de către controlori cu chitanțiere de la primărie, dar, cu respect, vă rog să mă scuzați că plec cu vorba pe arătură și uit de unde am început povestirea! Rămăseseră doar cei angajați să vândă marfa angrosiștilor, care aveau acte în regulă, deși numai producători nu erau, dar se descurcau ei destul de bine... Oricum, am constatat mai târziu că cei rămași la tejghele
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie, sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric, dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins, și-o iei pe arătură, tiptil, spre-un cîmp himeric, cu-o raniță de vise pe-un umăr slab și nins. Nici nu-ți mai pasă-n urmă că strigă după tine frumoasele ieșite din catacombe vechi; ție-ți miroase-a baltă, a rapiță, a
PLOI DE GRÎU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383069_a_384398]
-
cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie, sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric, dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins, și-o iei pe arătură, tiptil, spre-un cîmp himeric, cu-o raniță de vise pe-un umăr slab și nins. Nici nu-ți mai pasă-n urmă că strigă după tine frumoasele ieșite din catacombe vechi; ție-ți miroase-a baltă, a rapiță, a
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
cînd te sfințește cioara, din zbor, pe pălărie,sub un noian de patimi ce-nșeală și ucid. Și-atunci îți crește-n suflet, ca un copil isteric,dorința ta de-a mulge din papuri lapte prins,și-o iei pe arătură, tiptil, spre-un cîmp himeric,cu-o raniță de vise pe-un umăr slab și nins. Nici nu-ți mai pasă-n urmă că strigă după tinefrumoasele ieșite din catacombe vechi;ție-ți miroase-a baltă, a rapiță, a șine
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
la a doua crimă; era a doua ieșire În decor a profesorului Adam și, În mod normal, n-ar mai fi trebuit să mă surprindă, se mai Întâmplase atunci când, În mijlocul monologului, deraiase intempestiv de la firul povestirii, o luase aiurea pe arătură, Încurcând borcanele, după care glisase la fel de neașteptat Într-un expozeu schizofrenic despre comunism, fără nici o legătură cu nimic anterior sau cu ceva privitor la aventura lui pe coclaurile Centrului. De data asta, plonjase În delir sadea, oricât de mult se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de lucruri păcătoase. Mai păcătoase decât necredința. Despre faptul că atunci aș fi desenat niște cuie în forme ciudate, multe de tot. Revoluția s-a terminat de o zi, dar nu a venit nimic în locul ei. Timpul ăla era ca arătura dintre două țări. Iar eu mă potriveam de minune cu acest timp. Nu m-am mișcat două zile și o noapte, am rămas așa cum m-a părăsit Adél. Apoi, în seara următoare au venit pe furiș un bărbat și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
ca să nu se fi găsit și pentru ea un evreu cinstit care s-o facă fericită. Probabil că la toate astea reflecta domnul Brener (pentru că așa se numea), săltînd În șareta sa ori de cîte ori roțile o dădeau pe arătură. PÎnă la Seghedin mai era Încă mult, cel puțin două-trei ore, el Însă nu se zorea. Nu se mai folosea deloc de bici și slăbise și hățurile. Caii știau drumul pentru că trăgeau deseori la șareta asta (așa să-i spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]