992 matches
-
a avut: lemn de salcie și coaja pentru acoperiș. Meșterii specializați în construcții din lemn, numiți dulgheri, prelucrau esențele de lemn locale: stejar (tălpile casei se făceau din stejar, dar și porțile de intrare în gospodărie), frasin, carpen, fag, ulm, arțar, tei. Dulgherii foloseau barda pentru cioplitul grinzilor, căpriorilor, furcilor, amânarilor, leațurilor etc. Scândurile necesare erau obținute prin despicarea butucilor cu o pânăză mare de ferăstrău, într-o instalație și unealtă numită trașcă; nu avem știre nici despre folosirea forței apei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aveau ochii umezi. De câteva - nu foarte des - ori, Amory a mai zăbovit câte o jumătate de ceas după plecarea celorlalți cavaleri și au servit Împreună, după-amiaza târziu, ceai cu pâine cu unt și gem sau „supeuri cu zahăr de arțar’, cum le-a denumit ea ceva mai târziu, spre seară. — Ești absolut remarcabilă, nu-i așa? Amory a Început să rostească banalități de acolo de unde se afla, așezat la masa din sufragerie, Într-o seară pe la șase. Câtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de bani, e pus la loc în cutiuța lui, exact așa cum fusese înainte, pentru ca tăticul să nu‑și dea seama că în timpul liber aparatul a lucrat la negru. Gemenii ies unul lângă altul în lumina spațiului public, în care un arțar - reprezentant al multor alți arțari - tocmai își agită răutăcios frunzele și unde mai există și alți copaci, iar în curând vor înflori și florile, ca să înfrumusețeze orașul. Anna respinge orice înfrumusețare a propriei ei persoane. Se grăbește spre Hans, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
loc în cutiuța lui, exact așa cum fusese înainte, pentru ca tăticul să nu‑și dea seama că în timpul liber aparatul a lucrat la negru. Gemenii ies unul lângă altul în lumina spațiului public, în care un arțar - reprezentant al multor alți arțari - tocmai își agită răutăcios frunzele și unde mai există și alți copaci, iar în curând vor înflori și florile, ca să înfrumusețeze orașul. Anna respinge orice înfrumusețare a propriei ei persoane. Se grăbește spre Hans, care sigur o așteaptă deja - nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în colțurile îndepărtate ale orașului, departe de ramurile care le dăduseră cândva viață. Ici și colo, bărbați cu chipuri împietrite munceau cu concentrare scăzută pentru a controla această diaspora arboricolă, arzând crengile uscate căzute din frasini, stejari, ulmi, fagi, sicomori, arțari, castani, tei și sălcii plângătoare, fumul cenușiu, înțepător, atârnând în aer precum ultima suflare a sufletelor pierdute. Numai că întotdeauna mai erau și altele, și încă și mai multe, astfel că grămezile care ardeau păreau să nu scadă niciodată, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
976 din 02 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului De vânt bătută, frunza A căzut pe iarba udă. Mă plec, o iau în mâini, O mângâi și mă doare Mâhnirea ei de amurgită Floare(a). Strâng frunza-n brațe, Crengi îndurerate... Arțarul singuratic În flăcări vii se zbate. Ascult pădurea și mă-ntreb: De unde atâtea frunze într-un crâng?! De unde atâtea crânguri într-o frunză?! E toamnă... să râd, să plâng?! Referință Bibliografică: E toamnă! / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
E TOAMNĂ! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364387_a_365716]
-
o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, va fi mereu! Va fi mereu! Și, de asemenea, vom recita din creațiile prin care, aici, în Țară Arțarilor, noi contribuim la împlinirea literaturii și artei care se dezvoltă prin această limbă și în spiritul ei desăvârșindu-i cultură milenara, sentimentele creștine și umanismul care a caracterizat-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
în planul de învățământ și orarul școlii sub numele de "secția supraprimară agricolă"s-a numit Paul Alexandrescu. El a contribuit la amenajarea grădinii publice și a parcului comunal "Podișor", a plantat cu elevii pomi roditori și copaci (tei, sălcii, arțari, duzi) pe marginea digului Râușorului, în curtea Primăriei și a bisericilor, pe Braniște și pe Valea Cheii cu brazi și pini. Pasiunea sa pentru fitotehnia, pomicultura și zootehnia montană era atât de mare încât s-a dus, pe cheltuială proprie
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Cu româna mi-e mai greu: De vreo câțiva ani, să zic, Dar pe nimeni nu acuz, Cum sunt toți românii-un pic, Mă declar foarte confuz, Și legal, și literar, Azi, țiganul este rrom, Fiind clar, ca și-un arțar, Ce-am putea să-i zicem pom, Și tot ce-i asociat Cu-adjectivul ... “țigănesc”, Cum, în rrom l-am botezat, Ar suna că-i românesc, De-aia ... doamna profesoară, Cu latina ce-o vorbim, Cât ar fi ea de
ÎNTREBARE DE BAC de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363956_a_365285]
-
zice cu foc cum să devii conștient de flacăra inimii de jar prin ostoire? sau prin obidire? consternată de paradoxul îndepărtării voiești a pedala ușor fluierând un cântecel navigând printre esențe tari de foioase (nu tec, nu mango, nu bambus): arțar cireș stejar frasin stejar nuc plop (nu santal) pe cât te îndepărtezi de copilărie și de stejarii ei lemnul îți vine ca turnat și mereu alții îți vor alege esența după sufletul lor STUDIUL MATERIALELOR degeaba aveau preșuri peste tot și
POEME LA DOMICILIU de EUGENIA ŢARĂLUNGĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/364037_a_365366]
-
publicate la pagina 36 a prezentului număr al Contraatac-ului, s-ar putea vorbi deja despre o nouă rubrică, 31 August - Ziua Limbii Pelasge > Valahe (ce n-ar strică să fie descoperită și în transatlanticul periodic, Destine literare, din „Țară Arțarilor“, infra), în care să se încoroleze toate adevărurile noastre istoric-lingvistice, în ciuda falsei istorii în care crescură / cresc, de două mii de ani, tot prin imperii, mai mult de o mie de generatii ale Daciei și ale Poporului ei Pelasg > Valah, cel
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Cristea Vieru și Eliza Ghinea, secretar general de redacție: Ion Anton Datcu), anul VI, nr. 38 - 40 / ianuarie - martie [infra, sub sigla DL-38] și nr. 41 - 43 / aprilie - iunie [infra, sub sigla DL-41], 2013. Cine umblă la «Destine Literare» de sub arțarii de martie-2013 are constantă bucurie de a reîntâlni nume sonore ale literaturii / culturii Valahimii de pe mai toate meridianele spiritului planetar (în ordine alfabetic-zalmoxiană): Marian Barbu, Adrian Botez, Alexandru Cetățeanu, Iulian Chivu, Eugen Evu, Corneliu Leu, Tudor Nedelcea, George Petrovai, Florentin
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
Sfioase dimineți mai palide îmi par Temuta brumă-și țese dantela cea aleasă Octombrie dantela cea aleasă Sobrietatea toamnei naște anacruze Octombrie întoarce fila-n calendar Am început să scriu în ritm de frunze Sonete galbene sub umbra rară de arțar Octombrie sub umbră de arțar Trec norii cavalcadă, invazie fără hotar Și mi se pare-ntruna că mă clatin Octombrie întoarce fila-n calendar Și răvășit sunt și mă cutremur ca un paltin Octombrie și mă cutremur ca un paltin
OCTOMBRIE ÎNTOARCE FILA-N CALENDAR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361107_a_362436]
-
par Temuta brumă-și țese dantela cea aleasă Octombrie dantela cea aleasă Sobrietatea toamnei naște anacruze Octombrie întoarce fila-n calendar Am început să scriu în ritm de frunze Sonete galbene sub umbra rară de arțar Octombrie sub umbră de arțar Trec norii cavalcadă, invazie fără hotar Și mi se pare-ntruna că mă clatin Octombrie întoarce fila-n calendar Și răvășit sunt și mă cutremur ca un paltin Octombrie și mă cutremur ca un paltin Ce iarbă veștedă îmi mătură
OCTOMBRIE ÎNTOARCE FILA-N CALENDAR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361107_a_362436]
-
împlinit pe toate planurile: și familial și profesional. Este de remarcat faptul că, deși în Canada se realizează pe deplin, nu uită nicio clipă că este român și, alături de alte nume de seamă ale diasporei române din „țara frunzei de arțar”, pune piatra de temelie a Asociației Românilor din Canada, numărându-se printre membri ei fondatori. Însă o puternică criză hepatică îi curmă viața, fulgerător, la numai 58 de ani. În data de 29 decembrie 1977, se stinge din viață departe
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
acum 15-20 de ani. M-a urmărit multă vreme o amintire despre o prietenă dragă vizitată la prima revenire în țară după strămutarea în Canada. I-am făcut cadou o poșetă din piele și niște mici suveniruri cu frunză de arțar, simbolul canadian, pintre care și niște suporturi pentru pahare. Mi le-a refuzat indignată. „Noi nu purtăm poșete decât de marcă și nu punem pe fața de masă de damasc asemenea chiciuri. Dacă ai plecat în America, acum vrei să
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
se înalță vălătuci, Tu te vei ascunde în mica poezie Pe care ți-am încrustat-o într-o seară. Pe un pătrar de lună albastră-argintie, Iar tu te-ndepartai cu tot, cu peron si gară. Sunt emisfere înzăpezite între noi, Arțarii pe alei dospesc în ramuri pace; E-un strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi, Și-un cod al întristării, în mine îl desface. 06-05-10 Referință Bibliografică: Tu și eu / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
TU ŞI EU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368372_a_369701]
-
mai insistent, Că, cerând un sfat lui Zdreanță, Văr primar (prin alianță) Și el om cu facultate, (Doi ani pentru fals în acte) Care, nu demult și-a luat Pe ouă un doctorat, Iar acum, din găinar Taie frunze de arțar, Se simți cam luat din oală Auzind din nou de școală, Căci sub dud la el in sat, El era calificat, Iar aicea sub arțari, Guvernanții ăștia mari Nu îi permiteau, să mor, Să ridice un picior ; Și-ncepu să
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
demult și-a luat Pe ouă un doctorat, Iar acum, din găinar Taie frunze de arțar, Se simți cam luat din oală Auzind din nou de școală, Căci sub dud la el in sat, El era calificat, Iar aicea sub arțari, Guvernanții ăștia mari Nu îi permiteau, să mor, Să ridice un picior ; Și-ncepu să studieze Ca să se reprofileze : Făcu școli de coafeze, Făcu școli de stewardeze, Făcu (și-asta pentru teze !) La seral și pekineze Și dizeoze și stripteoze
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
bei Depline puteri să prinzi la centenar. Tineri brazi sobri, drepți arhierei, Manierați, cu aer protocolar, Cântă în cor un fascinant tropar, Nu poți să nu-mparți bucuria cu ei. Zvelte căprioare și căpriori în rut, Fagi și stejari, mesteceni, arțari și ulmi Se văd din depărtare, chiar de la Prut. Ziduri de cremene, păduroase culmi, Cetate durată din dor și durut, Tu ne-ai vindecat de cazne și urât. Satul natal Pios se-ndreaptă pasu-mi spre satul meu Răsfirat discret printre
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
se înalță vălătuci, Tu te vei ascunde în mica poezie Pe care ți-am încrustat-o într-o seară. Pe un pătrar de lună albastră-argintie, Iar tu te-ndepartai cu tot, cu peron si gară. Sunt emisfere înzăpezite între noi, Arțarii pe alei dospesc în ramuri pace; E-un strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi, Și-un cod al întristării, în mine îl desface. Citește mai mult Tu și euCând vine seara-ndeosebi,În sinea mea port gânduri
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
stele se înalță vălătuci,Tu te vei ascunde în mica poeziePe care ți-am încrustat-o într-o seară.Pe un pătrar de lună albastră-argintie,Iar tu te-ndepartai cu tot, cu peron si gară.Sunt emisfere înzăpezite între noi,Arțarii pe alei dospesc în ramuri pace;E-un strop de ani, în plus, pe umerii tăi goi,Și-un cod al întristării, în mine îl desface.... XXI. PLOUĂ ONLINE, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1256 din 09 iunie
STELIAN PLATON [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
câți au fost făcuți de-a lungul timpului. Grădina templului este originală, așa cum a fost ea gândită de arhitectul de geniu ce a îmbinat splendoarea templului japonez cu farmecul artei grădinăritului. Pe potecă, fiecare cotitură te surprindea cu alte delicii: arțarii japonezi dădeau parcă în pârg, ruginind în lumina toamnei, copăceii păreau că sfidează gravitația cu grația lor, iar îmbinarea de frunze de toamnă cu copacii în floare făcea ca fiecare colț de grădină să-ți pară un colț de rai
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
pietrelor de moară în saci ce nu lasă niciodată grâul să moară... Autoportretul lui Anonimus într-o oglindă spartă Vizigoții au ieșit din pădurea Anonimului proprietar, În sângele lor încolțiseră săgețile arborilor singuratici, Arcurile se ciopleau singure în tulpină de arțar Când ambiții de cucerire se nășteau în ganglioni linfatici. Anonimus se privea în cioburi de oglindă Să-și termine războinicii armele așteptând pe-o cărare Și-a agățat fântâna inversă de-o grindă Să curgă imaginile pe-ntinsa mare. Ascultându
LUMINA PIETRELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364732_a_366061]
-
dansând în „Lacul Lebedelor” al lui Ceaikovski pe marea scenă a Teatrului Mare din Moscova. Noi suntem spectatorii privilegiați al acestui măreț spectacol oferit gratuit într-o sală imensă cum este această pădure. Uite cum coboară cele două frunze de arțar plutind deasupra noastră. Suntem spectatorii acestui mirific spectacol al vieții fără de cuvânt. Mai are oare cineva timp astăzi să se gândească și să privească prin ochii inimii la toate astea? Mai poate oare cineva să se bucure și să sufere
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]